euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020
Relații funcționale inter-județene
Dezvoltarea județului este în foarte măsură concentrată de-a lungul unor axe importante, în
special cea a Văii Jiului. Ca județ periferic zonei de concentrare puternică a activității
economie din sudul țării (București – Ploiești), conexiunea cu județele din jur și înspre zone
de aglomerare urbană mari, precum Craiova, sunt esențiale. Optimizarea mijloacelor de
acces, întărirea colaborărilor economice și promovarea către aceste zone sunt foarte
importante pentru asigurarea accesului la un flux de clienți, contacte economice, turiști, etc.
Zone funcționale intra-județene
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean sugerează analizarea județului într-o serie de
zone cu caracter specific și incidență a unor probleme particulare. Astfel, se remarcă
următoarele zone principale:
- Zona de Sud-Est, în mare parte acoperind bazinul Amaradiei, fără o specializare
proeminentă într-un domeniu economic anume. Conține foarte multe UAT-uri în
declin demografic sever și de dimensiuni demografice deja reduse. Este slab
urbanizată, cel mai apropiat oraș de majoritatea localităților fiind Târgu Cărbunești.
Aceasta zonă conține niște areale reduse de activitate economică (industria
extractivă, petrol), menționate mai sus, dar la o amploare incomparabilă cu
dimensiunea activităților de profil din aria bazinului carbonifer Motru – Rovinari. În
lipsa unor localități care să se remarce ca dinamică pozitivă și potențial de dezvoltare,
sunt necesare acțiuni din partea autorităților județene de a asigura o mai bună
conectivitate a acestei zone (modernizarea de drumuri, includerea de transport public
etc.), pentru ca populația să poată avea acces atât la servicii și produse complexe din
alte localități din apropiere cât și la locuri de muncă din afara localității.
- Zona de Sud Vest este notabilă prin prezența puternică a activității de extracție a
cărbunelui. Exploatarea la suprafață determină o degradare și o excludere a terenului
din circuit agricol, ceea ce limitează potențialul de diversificare a activităților
economice din mediul rural. În această zonă se înregistrează localități rurale cu
ponderi a salariaților ocupați în industria extractivă de peste 85% (Fărcășești, Câlnic,
Cătunele). Cu toate acestea, și în cadrul acestei zone se remarcă discrepanțe, având
în vedere că alte localități precum cele situate la sud de Motru (Văgiulești,
Samarinești, Bolboși ș.a.) înregistrează valori nesemnificative de salariați ocupați în
industrie (sub 5 salariați fiecare).
Astfel, deși per total la nivelul întregului județ industria extractivă rămâne principala
activitate economică specifică de ocupare a forței de muncă pentru gorjeni, în profil
spațial se remarcă faptul că locurile de muncă din acest domeniu sunt concentrate în
doar câteva localități din județ.
- Zona Centrală – culoarul Jiului, se remarcă prin UAT-uri bine populate și o tendință
demografică pozitivă. Este zona cu cea mai pronunțată dezvoltare economică, fapt
corelat cu caracterul de axă de comunicație de interes inter-județean și un grad de
urbanizare ridicat. Înspre partea centrală și de sud predomină industria extractivă și
de producere a energiei (în special la Turceni). Târgu Jiu, ca reședință de județ, este
un oraș cu funcțiuni complexe, și o proporție mare a salariaților în servicii. Mai la
Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |
21