euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020
stabilite pentru autoritate sau instituţia publică. Din păcate, restricţiile bugetare reflectate în
normele legislative cu privire la salarizarea angajaţilor din sistemul public îngustează plaja de
opțiuni de recompensare financiară pe care managementul instituției le are la dispoziție.
Formarea şi perfecţionarea personalului este considerată atât o îndatorire a salariatului
cât şi a organizaţiei. Din punct de vedere al domeniilor prioritare din punct de vedere al
formării au fost identificate următoarele: comunicarea şi relaţii publice (12,8%), management
de proiecte (6,6%), informatică şi utilizarea calculatorului (ECDL 5,8%) şi managementul
resurselor umane (5,1%).
Per ansamblu, autorităţile publice gorjene dispun de un corp de funcţionari publici cu
cunoştinţe şi competenţe adecvate. Consolidarea capacităţii administrative a cadrului
instituţional trebuie să aibă în vedere focalizarea asupra resurselor umane. Priorităţile din
acest punct de vedere sunt atragerea în structurile instituţionale a tinerilor, dezvoltarea
expertizei interne și, nu în ultimul rând, dezvoltarea sistemelor – suport (ex. sistemul IT)
pentru îmbunătăţirea și eficientizarea serviciilor publice oferite cetăţenilor.
Dezvoltarea județului în profil spațial
Mediul urban și mediul rural: analiză diferențiată
Sistemul urban din județul Gorj este alcătuit din nouă orașe, opt dintre acestea fiind de
dimensiune mică (rang III) și unul de dimensiune medie (rang II). Notabil pentru așezările
urbane din județ este faptul că doar unul dintre acestea (Târgu Jiu, municipiul reședință) are
un istoric îndelungat ca localitate urbană, restul fiind așezări ce au primit statul de urban în
ultimii 50 de ani. Se poate astfel spune că procesul de urbanizare al județului a fost unul
rapid și de factură recentă, contemporană.
În ciuda numărului destul de ridicat de orașe (9), județul are o rată a urbanizării mai scăzută
decât media națională (47% față de 55%) dar și decât cea regională. Aceasta se explică prin
faptul că marea majoritate a orașelor sunt de mărime mică, cinci dintre acestea situându-se
chiar sub pragul de 10,000 de locuitori. Implicația dimensiunilor reduse ale așezărilor urbane
din județ este aceea a unui potențial redus de a atrage investitori și de a susține o bază
economică diversificată, capabilă să deservească zona adiacentă cu servicii și produse de
un grad de complexitate ridicat.
O altă particularitate este caracteristica multora dintre orașele gorjene de a avea un profil
mono-industrial (Târgu Jiu – industrie și servicii, cu preponderența sectorului terţiar; Motru –
de asemenea, industrie şi servicii, cu preponderenţa sectorului secundar; Ţicleni – industrie
extractivă; Novaci – servicii; Turceni – industrie – producerea energiei electrice; Bumbeşti
– Jiu – industria prelucrătoare; Tismana – servicii). Dependența de o singură activitate
economică a fost accentuată și de declinul altor activități economice precum agricultura.
În comparaţie cu mediul urban, mediu rural este mai puțin populat, predominând comunele
de mărime demografică mică. În materie de profil funcțional, per ansamblu, chestionarele
distribuite primăriilor rurale au identificat activităţile agricole ca principal contribuitor la
bugetul local și ca domeniu cu creștere accelerată.
Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |
20