euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020
Zone protejate
Protecţia naturii şi biodiversitatea
La nivelul judeţului Gorj există un număr de 49 arii naturale protejate din care 40 de interes
naţional, iar celelalte 9 arii naturale protejate sunt de interes judeţean, alături de care s-au
constituit două parcuri naţionale şi 8 arii de importanţă comunitară. Dintre printre cele mai
vizitate arii naturale protejate se numără Peştera Polovragi şi Peştera Muierii. Există o serie
de activităţi care afectează aceste zone, printre care dezvoltarea rezidențială şi comercială,
Minerit şi activităţi de obţinerea energiei, schimbările climatice ş.a., dar autoritățile care pot
proteja aceste zone au în vedere o serie largă de măsuri pentru a reduce impactul negativ
asupra zonelor protejate, cum ar fi reabilitarea căilor de acces, reamenajarea facilităţilor
pentru turiști, realizarea de acțiuni de reecologizare și de prevenire a campărilor ilegale etc.
Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
În ceea ce priveşte presiunile antropice, judeţul Gorj se confruntă cu probleme legate de
supraexploatarea resurselor naturale realizată îndeosebi prin minerit, extragerea excesivă de
masă lemnoasă din pădurile private şi de stat. La acestea se adaugă poluarea cu erbicide
administrate pe canale, diguri, căi de acces în câmp, păduri, de către agenţii economici,
poluările accidentale cu ţiţei şi apă sărată, au un impact semnificativ asupra solului,
vegetaţiei şi asupra pânzei freatice a judeţului. Nu în ultimul rând, o mare presiune asupra
cadrului natural al judeţului a fost pusă şi de practicarea turismului necontrolat, fiind un alt
factor de degradare a mediului, impunându-se implementarea conceptului de ecoturism, nu
numai în ariile naturale protejate.
Probleme specifice de mediu
În județul Gorj o atenţie deosebită se îndreaptă către industria producătoare de energie şi
către cea extractivă, ca principali agenţi poluanţi din judeţ.
Influenţa asupra atmosferei
Printre sursele de poluare a aerului din activitatea industrială putem enumera următoarele:
gazele emise în atmosferă de centralele termice; praful rezultat la excavare şi la formarea
haldelor; praful produs de transporturile tehnologice. Exploatările miniere la zi influenţează
atmosfera prin schimbări de temperatură, lumină, umiditate, precipitaţii, vânt, influenţând
direct microclimatul şi mezoclimatul zonei. În scopul reducerii emisiilor de poluanţi, astfel
încât să fie respectate valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane şi ecosistemelor, a fost
elaborat Programul integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru Rovinari pentru indicatorii
dioxid de sulf (SO 2 ) şi pulberi în suspensie (PM 10), Târgu Jiu pentru indicatorul pulberi în
suspensie (PM 10) şi Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO 2 ), în perioada 2010 –
2013.
Influenţa asupra apelor
În zona exploatărilor miniere la zi au avut loc modificări generale ale cursului apelor, a
sistemului de drenaj al zonei iar calitatea apelor de a fost influențată de deversarea apelor de
mină.
Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |
18