euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ... euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

23.11.2014 Views

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Mediu și resurse naturale Judeţul Gorj dispune de un cadru natural și resurse bogate și diversificate, potrivite atât exploatărilor industriale dar și turistice, agricole. Exploatările de cărbune au fost factorul care a canalizat dezvoltarea la nivel local, în timp ce resursele de petrol, gaze naturale și materiale de construcţie au un potenţial important care poate fi valorificat la nivel local și care pot oferi un avantaj competitiv. În același timp, frumuseţea arealelor prezente la nivelul judeţului Gorj pot oferi alternative fiabile de dezvoltare și trebuie să fie un factor suficient de convingător pentru lupta continuă cu poluarea, precum și pentru reducerea impactului negativ asupra mediului al activităţilor economice şi al tehnologii învechite. Starea factorilor de mediu În ceea ce privește calitatea aerului sursele principale de poluare a aerului sunt: sursele industriale (care se constituie totodată într-o sursă considerabilă de poluare a atmosferei), sursele de încălzire rezidenţială, de intensificare a circulaţiei rutiere, de incinerare a deşeurilor menajere, etc. Este important de precizat că tipurile principale de poluatori (emisiile de dioxid de sulf, emisiile de monoxid şi dioxid de azot) şi-au diminuat impactul asupra mediului graţie reducerii emisiilor din industria energetică, precum şi a reducerii cererii de energie. În prezent există un proces vizibil de îmbunătățire a calității aerului în județul Gorj, bazat pe diverse inițiative cum ar fi implementarea măsurilor prevăzute de Programul Integrat de gestionare a calităţii aerului, Programului de stimulare a înnoirii parcului auto național și programul Casa Verde. Din punct de vedere al calității apelor, în ultimii ani s-a constat o depreciere continuă atât a apelor de suprafață (poluare cu ape uzate: Novaci, Tg-Cărbuneşti, Drăguţeşti, Tg-Jiu, Turceni, Mătăsari, Motru) cât și a celor de adâncime (poluare cu sulfaţi şi cloruri: Turceni, Motru; Ţicleni, Cruşet, Căpreni), proces care s-a manifestat atât sub aspectul extinderii spaţiale a zonelor afectate cât şi a intensităţii de manifestare a principalelor caracteristici şi zone de poluare. Sub aspectul cantităţii de substanţe poluante evacuate în apele de suprafaţă, datele SGA Gorj relevă faptul că ponderea cea mai însemnată pe ansamblul ramurilor economice din judeţ revine producerii energiei electrice şi termice (89,9%) şi industriei extractive (3,69%). Din punct de vedere al investiţiilor în acest sector, în prezent sunt în curs de execuţie proiecte de extindere şi reabilitare a reţelelor de canalizare şi lucrări de reabilitare, modernizare a staţiilor de epurare, a instalaţiilor de tratare a nămolului în toate localităţile urbane ale judeţului Gorj. Judeţul Gorj este unul din cele mai afectate judeţe de alunecări de teren care s-au produs în ultimii ani. Majoritatea localităţilor din judeţ (57) sunt afectate de alunecări, prăbuşiri sau eroziuni de teren ale căror principalele cauze sunt: dezgheţul, perioadele de ploi intense sau prelungite. Din punct de vedere al protecţiei mediului, o importanţă deosebită prezintă și conservarea și extinderea suprafeţelor împădurite, atât din punct de vedere al combaterii fenomenelor de alunecare a terenului, frecvente în judeţ, cât și din punct de vedere al stabilizării arealelor miniere scoase din exploatare. S-a constatat o scădere constantă a suprafeţelor reîmpădurite în perioada 1999 – 2010, cu 37,43%, dar și creșterea frecvenţei și amplorii alunecărilor de teren, principalele cauze fiind: tăierile ilegale de arbori, sistarea lucrărilor de îngrijire, probleme legate de retrocedări, resursele financiare limitate. Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 17

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Zone protejate Protecţia naturii şi biodiversitatea La nivelul judeţului Gorj există un număr de 49 arii naturale protejate din care 40 de interes naţional, iar celelalte 9 arii naturale protejate sunt de interes judeţean, alături de care s-au constituit două parcuri naţionale şi 8 arii de importanţă comunitară. Dintre printre cele mai vizitate arii naturale protejate se numără Peştera Polovragi şi Peştera Muierii. Există o serie de activităţi care afectează aceste zone, printre care dezvoltarea rezidențială şi comercială, Minerit şi activităţi de obţinerea energiei, schimbările climatice ş.a., dar autoritățile care pot proteja aceste zone au în vedere o serie largă de măsuri pentru a reduce impactul negativ asupra zonelor protejate, cum ar fi reabilitarea căilor de acces, reamenajarea facilităţilor pentru turiști, realizarea de acțiuni de reecologizare și de prevenire a campărilor ilegale etc. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii În ceea ce priveşte presiunile antropice, judeţul Gorj se confruntă cu probleme legate de supraexploatarea resurselor naturale realizată îndeosebi prin minerit, extragerea excesivă de masă lemnoasă din pădurile private şi de stat. La acestea se adaugă poluarea cu erbicide administrate pe canale, diguri, căi de acces în câmp, păduri, de către agenţii economici, poluările accidentale cu ţiţei şi apă sărată, au un impact semnificativ asupra solului, vegetaţiei şi asupra pânzei freatice a judeţului. Nu în ultimul rând, o mare presiune asupra cadrului natural al judeţului a fost pusă şi de practicarea turismului necontrolat, fiind un alt factor de degradare a mediului, impunându-se implementarea conceptului de ecoturism, nu numai în ariile naturale protejate. Probleme specifice de mediu În județul Gorj o atenţie deosebită se îndreaptă către industria producătoare de energie şi către cea extractivă, ca principali agenţi poluanţi din judeţ. Influenţa asupra atmosferei Printre sursele de poluare a aerului din activitatea industrială putem enumera următoarele: gazele emise în atmosferă de centralele termice; praful rezultat la excavare şi la formarea haldelor; praful produs de transporturile tehnologice. Exploatările miniere la zi influenţează atmosfera prin schimbări de temperatură, lumină, umiditate, precipitaţii, vânt, influenţând direct microclimatul şi mezoclimatul zonei. În scopul reducerii emisiilor de poluanţi, astfel încât să fie respectate valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane şi ecosistemelor, a fost elaborat Programul integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO 2 ) şi pulberi în suspensie (PM 10), Târgu Jiu pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO 2 ), în perioada 2010 – 2013. Influenţa asupra apelor În zona exploatărilor miniere la zi au avut loc modificări generale ale cursului apelor, a sistemului de drenaj al zonei iar calitatea apelor de a fost influențată de deversarea apelor de mină. Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 18

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020<br />

Mediu și resurse naturale<br />

Judeţul Gorj dispune de un cadru natural și resurse bogate și diversificate, potrivite atât<br />

exploatărilor industriale dar și turistice, agricole. Exploatările de cărbune au fost factorul care<br />

a canalizat dezvoltarea la nivel local, în timp ce resursele de petrol, gaze naturale și<br />

materiale de construcţie au un potenţial important care poate fi valorificat la nivel local și care<br />

pot oferi un avantaj competitiv. În același timp, frumuseţea arealelor prezente la nivelul<br />

judeţului Gorj pot oferi alternative fiabile de dezvoltare și trebuie să fie un factor suficient de<br />

convingător pentru lupta continuă cu poluarea, precum și pentru reducerea impactului<br />

negativ asupra mediului al activităţilor economice şi al tehnologii învechite.<br />

Starea factorilor de mediu<br />

În ceea ce privește calitatea aerului sursele principale de poluare a aerului sunt: sursele<br />

industriale (care se constituie totodată într-o sursă considerabilă de poluare a atmosferei),<br />

sursele de încălzire rezidenţială, de intensificare a circulaţiei rutiere, de incinerare a<br />

deşeurilor menajere, etc. Este important de precizat că tipurile principale de poluatori<br />

(emisiile de dioxid de sulf, emisiile de monoxid şi dioxid de azot) şi-au diminuat impactul<br />

asupra mediului graţie reducerii emisiilor din industria energetică, precum şi a reducerii<br />

cererii de energie. În prezent există un proces vizibil de îmbunătățire a calității aerului în<br />

județul Gorj, bazat pe diverse inițiative cum ar fi implementarea măsurilor prevăzute de<br />

Programul Integrat de gestionare a calităţii aerului, Programului de stimulare a înnoirii<br />

parcului auto național și programul Casa Verde.<br />

Din punct de vedere al calității apelor, în ultimii ani s-a constat o depreciere continuă atât a<br />

apelor de suprafață (poluare cu ape uzate: Novaci, Tg-Cărbuneşti, Drăguţeşti, Tg-Jiu,<br />

Turceni, Mătăsari, Motru) cât și a celor de adâncime (poluare cu sulfaţi şi cloruri: Turceni,<br />

Motru; Ţicleni, Cruşet, Căpreni), proces care s-a manifestat atât sub aspectul extinderii<br />

spaţiale a zonelor afectate cât şi a intensităţii de manifestare a principalelor caracteristici şi<br />

zone de poluare. Sub aspectul cantităţii de substanţe poluante evacuate în apele de<br />

suprafaţă, datele SGA Gorj relevă faptul că ponderea cea mai însemnată pe ansamblul<br />

ramurilor economice din judeţ revine producerii energiei electrice şi termice (89,9%) şi<br />

industriei extractive (3,69%). Din punct de vedere al investiţiilor în acest sector, în prezent<br />

sunt în curs de execuţie proiecte de extindere şi reabilitare a reţelelor de canalizare şi lucrări<br />

de reabilitare, modernizare a staţiilor de epurare, a instalaţiilor de tratare a nămolului în toate<br />

localităţile urbane ale judeţului Gorj.<br />

Judeţul Gorj este unul din cele mai afectate judeţe de alunecări de teren care s-au produs<br />

în ultimii ani. Majoritatea localităţilor din judeţ (57) sunt afectate de alunecări, prăbuşiri sau<br />

eroziuni de teren ale căror principalele cauze sunt: dezgheţul, perioadele de ploi intense sau<br />

prelungite. Din punct de vedere al protecţiei mediului, o importanţă deosebită prezintă și<br />

conservarea și extinderea suprafeţelor împădurite, atât din punct de vedere al combaterii<br />

fenomenelor de alunecare a terenului, frecvente în judeţ, cât și din punct de vedere al<br />

stabilizării arealelor miniere scoase din exploatare. S-a constatat o scădere constantă a<br />

suprafeţelor reîmpădurite în perioada 1999 – 2010, cu 37,43%, dar și creșterea frecvenţei și<br />

amplorii alunecărilor de teren, principalele cauze fiind: tăierile ilegale de arbori, sistarea<br />

lucrărilor de îngrijire, probleme legate de retrocedări, resursele financiare limitate.<br />

Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |<br />

17

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!