euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ...
euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ... euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ...
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Sănătate Situația sistemului de sănătate la nivel județean este relativ stabilă în ceea ce privește unitățile sanitare din sectorul majoritar de stat. Conform trendului național, unitățile sanitare din sectorul majoritar privat au cunoscut un trend crescător. În ceea ce privește evoluția unităților sanitare din sectorul majoritar privat în intervalul 2005- 2009 a fost înregistrată o creștere semnificativă a cabinetelor medicale, a cabinetelor stomatologice și a farmaciilor. Turism 4 Turismul este unul dintre cele mai importante motoare pentru creştere economică şi poate contribui la dezvoltarea durabilă a județului Gorj din punct de vedere economic, social, protecția mediului. Conceptul de turism durabil Turismul durabil este definit ca formă de dezvoltare a turismului ce nu afectează condiţiile de existenţă ale unui areal, oferind posibilitatea generaţiilor viitoare ale populaţiei locale dar şi oaspeţilor să se bucure de această destinaţie pe mai departe. Este o formă a turismului care respectă fiinţa umană şi mediul înconjurător, dar şi cultura locală a regiunii-gazdă şi care aduce un echilibru global în cele trei dimensiuni (socială, economică, naturală), având ca rezultat atât o îmbunătăţire a calităţii vieţii de care beneficiază toate părţile implicate, cât şi o profitabilitate economică 5 . Valorificarea potențialului turistic, natural, cultural și istoric al județului Gorj În urma unei analize teritoriale privind potențialul de dezvoltare al turismului gorjean și a consultării studiilor anterioare de inventariere și valorificare a potențialului turistic și a patrimoniului natural, cultural și istoric 6 , s-a constatat o reconfirmare a principalelor concentrări și zone turistice, cu un potențial de dezvoltare turistic ridicat. Astfel, în județul Gorj se remarcă 4 zone cu potențial de dezvoltare a unor poli de dezvoltare turistică: arealul turistic Vâlcan-Motru, arealul turistic Parâng-Olteţ, arealul turistic Târgu-Jiu, arealul turistic Dealurile Getice. Tipuri de turism în județul Gorj În prezent în județul Gorj se practică o multitudine de tipuri de turism care se regrupează în 4 categorii principale: turismul montan și de peisaj; turismul de afaceri și de tranzit; turismul cultural; turismul rural. Turismul montan și de peisaj Turismul montan este bi-sezonier, de iarnă și de vară, incluzând şi turismul de aventură, în contextul în care formele de relief permit practicarea unor activități cu grad de risc sporit și eforturi fizice mai intense precum: alpinism, escaladă, speologie, rafting, coborârea cu 4 Sinteză realizată pe baza Studiului privind valorificare patrimoniului natural, cultural şi istoric 5 Organizaţia Mondială a Turismului (World Tourism Organization) 6 Studiu pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj și Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 13
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 parapanta etc. Turismul de peisaj este turismul întreprins în termenii utilizării arealelor cu potenţial natural important (munţi, lacuri, sălbăticie, zone împădurite etc.), cu facilităţi naturale atractive. Acesta reprezintă, totodată, o formă de turism în care motivaţiile turiştilor şi argumentul de vânzare a produselor şi călătoriilor se concentrează pe cazarea în natură, recreerea şi petrecerea timpului în zone relativ nedeteriorate şi/sau practicarea unor activităţi în aer liber. Turismul de afaceri și de tranzit Turismul de afaceri și de tranzit reprezintă principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. Conform statisticilor, turismul de afaceri și de tranzit este unul din principalii responsabili pentru numărul sosirilor în județul Gorj. Municipiul Târgu Jiu constituie principalul pol economic al județului și totodată principala destinație de afaceri a acestuia. În anul 2010 Municipiul Târgu Jiu a cazat peste 75% din numărul turiștilor din județ. Turismul cultural Turismul cultural este o formă de turism centrată pe mediul cultural (incluzând peisajele destinației), valorile și stilurile de viață, patrimoniul local, arta plastică și cea a spectacolelor, tradițiile și resursele comunității. În mod incontestabil și bine cunoscut, județul Gorj beneficiază de o identitate culturală importantă prin intermediul universului și operelor realizate de către artistul plastic Constantin Brâncuși. Turismul rural Este un tip de turism foarte clar definit, care se referă la petrecerea vacanţelor la ţară, în zone rurale, posibil în interiorul unei ferme. În județul Gorj, această formă de turism este practicată în special la sud de lanțul subcarpatic prezent în partea de Nord a județului. Ecoturismul – o formă de turism necesară pentru județul Gorj Această formă de turism presupune a călători într-o manieră responsabilă către areale cu potenţial natural, având în vedere interesele populaţiei locale şi a mediului înconjurător. O descriere generală a turismului durabil poate fi prezentată foarte uşor, totuşi nu întotdeauna este şi foarte clară în viaţa reală. Experienţa arată că, în concordanţă cu locul pe care îl ocupă actorul în procesul de turism şi îndatoririle acestuia, conceptul de „turism durabil” primeşte o interpretare diferită. Infrastructură turistică Județul Gorj dispune de o infrastructură turistică de cazare modestă, structurată în principal de două tipuri de unități de cazare principale, hotelurile și pensiunile turistice. Hotelurile, pensiunile turistice și hostelurile deținând 83 % din numărul total de locuri de cazare disponibile în județul Gorj. Activitatea turistică se concentrează aproape exclusiv în nordul județului, în UAT-urile din rama montană-sub-montană (cel mai bine reprezentante sunt Tismana, Bumbești Jiu și Novaci, de la V-E), în Târgu Jiu, (care înregistrează de departe cele multe sosiri) și Săcelu (turism balnear, interes local). Se observă o activitate turistică scăzută sau chiar inexistentă în zona de sud a județului, datorată atât peisajelor naturale lipsite de spectaculozitatea celor din nordul județului cât și prezenței exploataților carbonifere. Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 14
- Page 1 and 2: EURO-STRATEGIE, EURO- ADMINISTRAŢI
- Page 3 and 4: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 5 and 6: Actorii consultați Agenţia Judeţ
- Page 7 and 8: Lista de tabele și figuri Tabelul
- Page 9 and 10: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 11 and 12: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 13: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 17 and 18: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 19 and 20: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 21 and 22: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 23 and 24: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 25 and 26: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 27 and 28: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 29 and 30: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 31 and 32: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 33 and 34: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 35 and 36: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 37 and 38: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 39 and 40: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 41 and 42: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 43 and 44: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 45 and 46: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 47 and 48: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 49 and 50: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 51 and 52: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 53 and 54: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 55 and 56: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 57 and 58: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 59 and 60: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 61 and 62: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 63 and 64: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020<br />
parapanta etc. Turismul de peisaj este turismul întreprins în termenii utilizării arealelor cu<br />
potenţial natural important (munţi, lacuri, sălbăticie, zone împădurite etc.), cu facilităţi<br />
naturale atractive. Acesta reprezintă, totodată, o formă de turism în care motivaţiile turiştilor<br />
şi argumentul de vânzare a produselor şi călătoriilor se concentrează pe cazarea în natură,<br />
recreerea şi petrecerea timpului în zone relativ nedeteriorate şi/sau practicarea unor activităţi<br />
în aer liber.<br />
Turismul de afaceri și de tranzit<br />
Turismul de afaceri și de tranzit reprezintă principala sursă de venituri pentru industria<br />
hotelieră autohtonă. Conform statisticilor, turismul de afaceri și de tranzit este unul din<br />
principalii responsabili pentru numărul sosirilor în județul Gorj. Municipiul Târgu Jiu constituie<br />
principalul pol economic al județului și totodată principala destinație de afaceri a acestuia. În<br />
anul 2010 Municipiul Târgu Jiu a cazat peste 75% din numărul turiștilor din județ.<br />
Turismul cultural<br />
Turismul cultural este o formă de turism centrată pe mediul cultural (incluzând peisajele<br />
destinației), valorile și stilurile de viață, patrimoniul local, arta plastică și cea a spectacolelor,<br />
tradițiile și resursele comunității. În mod incontestabil și bine cunoscut, județul Gorj<br />
beneficiază de o identitate culturală importantă prin intermediul universului și operelor<br />
realizate de către artistul plastic Constantin Brâncuși.<br />
Turismul rural<br />
Este un tip de turism foarte clar definit, care se referă la petrecerea vacanţelor la ţară, în<br />
zone rurale, posibil în interiorul unei ferme. În județul Gorj, această formă de turism este<br />
practicată în special la sud de lanțul subcarpatic prezent în partea de Nord a județului.<br />
Ecoturismul – o formă de turism necesară pentru județul Gorj<br />
Această formă de turism presupune a călători într-o manieră responsabilă către areale cu<br />
potenţial natural, având în vedere interesele populaţiei locale şi a mediului înconjurător. O<br />
descriere generală a turismului durabil poate fi prezentată foarte uşor, totuşi nu întotdeauna<br />
este şi foarte clară în viaţa reală. Experienţa arată că, în concordanţă cu locul pe care îl<br />
ocupă actorul în procesul de turism şi îndatoririle acestuia, conceptul de „turism durabil”<br />
primeşte o interpretare diferită.<br />
Infrastructură turistică<br />
Județul Gorj dispune de o infrastructură turistică de cazare modestă, structurată în principal<br />
de două tipuri de unități de cazare principale, hotelurile și pensiunile turistice. Hotelurile,<br />
pensiunile turistice și hostelurile deținând 83 % din numărul total de locuri de cazare<br />
disponibile în județul Gorj.<br />
Activitatea turistică se concentrează aproape exclusiv în nordul județului, în UAT-urile din<br />
rama montană-sub-montană (cel mai bine reprezentante sunt Tismana, Bumbești Jiu și<br />
Novaci, de la V-E), în Târgu Jiu, (care înregistrează de departe cele multe sosiri) și Săcelu<br />
(turism balnear, interes local). Se observă o activitate turistică scăzută sau chiar inexistentă<br />
în zona de sud a județului, datorată atât peisajelor naturale lipsite de spectaculozitatea celor<br />
din nordul județului cât și prezenței exploataților carbonifere.<br />
Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |<br />
14
Change language