euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020
Infrastructura de afaceri
În ceea ce privește infrastructura de afaceri disponibilă mediului de afaceri, județul prezintă
două particularități majore. Astfel, având în vedere ponderea deținută de sectorul minier,
Gorjul a beneficiat în ultimele două decade de finanțare pentru deschiderea și susținerea
unor incubatoare de afaceri. În același timp, la nivelul regiunii Sud - Vest Oltenia, Gorjul este
unul dintre cele două județe care oferă posibilități de sprijinire a potențialilor investitori de
tipul parcurilor industrial (Parcul Industrial Sadu, Bumbești – Jiu).
Cercetare – dezvoltare
În 2009 Gorjul a ocupat locul 3 în cadrul regiunii Sud - Vest Oltenia din punct de vedere al
numărului salariaților și al cheltuielilor de cercetare - dezvoltare. Din punct de vedere al
infrastructurii, în județ există un număr de 13 centre de studii și cercetare, aflate sub
coordonarea Universității Constantin Brâncuși din Târgu - Jiu. O preocuparea constantă a
acestora este menţinerea unei legături strânse cu mediul privat din județ .
Funcționalitate socială
Repartiţie și evoluţii demografice
Județul Gorj se confruntă cu o diminuare a densității populației, aceasta aflându-se într-o
scădere constantă încă din anii 1990, tendinţă manifestată și pe parcursul ultimilor ani. Mai
mult, începând cu anul 2009 județul Gorj a cunoscut și o scădere a populației active, aceasta
înregistrând în anul 2010 cea mai scăzută valoare din ultimii 5 ani. Soldul migrator a rămas
relativ constant în ultimii 5 ani, ca urmare a unui trend asemănător urmat atât de plecările cât
și de sosirile din mediul urban și rural.
Un procent de 52,67 din populația județului Gorj are reședința în mediul rural, procent similar
cu media regională. Situația populației pe localități urbane ne indică o repartiție rural-urban
situată în normele naționale iar principalele aglomerări urbane din județ corespund polilor de
dezvoltare economică (spre exemplu, un sfert din populația județului este concentrată în
Municipiul Târgu Jiu).
Resurse umane și ocuparea forței de muncă
Din punct de vedere al structurii populației active, județul Gorj prezintă o diferență notabilă
faţă de structura de la nivel național, cele două sectoare economice dominante fiind
suprareprezentate și concentrând și cel mai important număr de persoane active. Spre
exemplu, numărul de salariați la 1000 de locuitori este de 10 ori mai mare faţă de media
naţională pentru industria extractivă și de trei ori mai mare pentru industria forţei de muncă.
Educație și formare profesională continuă
În ceea ce privește sistemul de învăţământ pre-universitar, atât populația școlară cât și
numărul personalului didactic s-au aflat pe o pantă descendentă în ultimii cinci ani. Pe de o
parte, principalele scăderi ale populației școlare au fost înregistrate în învățământul primar și
gimnazial, de arte și meserii și în timp ce numărul de elevi înscriși în învățământul liceal,
postliceal de specialitate și tehnic de maiștri a crescut.
Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |
11