euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ... euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

23.11.2014 Views

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 1.2 Analiza situației actuale Introducere Procesul de planificare strategică este bazat întotdeauna pe o documentare asupra situației actuale, o radiografiere a ceea ce se întâmplă în realitate într-o comunitate. Această analiză se bazează pe un schelet metodologic amplu, bazat pe date cantitative, calitative, vizite în teritoriu pentru a ”simți” problemele și locale (o prezentare în detaliu a metodologiei aplicate în evaluarea situației actuale a județului Gorj se poate consulta în documentul Analiza socioeconomică a județului Gorj). În continuare, am realizat o sinteză a acestei evaluări, în care subliniem aspectele esențiale identificate, pe baza cărora se fundamentează prezentul document, planificarea strategică pentru dezvoltarea durabilă a județului Gorj pentru perioada 2011-2020. Sinteza aceasta are la bază patru documente: Analiza socio-economică a județului Gorj, Studiul privind valorificare patrimoniului natural, cultural şi istoric, Studiul privind managementul resurselor umane la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, Studiul privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, Studiul privind dezvoltarea infrastructurii de drumuri şi poduri din judeţul Gorj. Dinamică economică Creșterea economiei gorjene a fost confirmată de evoluția favorabilă a PIB pentru perioada 2008 – 2009, Gorjul înscriindu-se în tendința generală ascendentă de care a beneficiat întreaga regiune Sud – Vest Oltenia. Valoarea de 9.593,1 mil lei a PIB 2 – ului pentru 2008 poziționează județul sub media națională (12.244 mil lei), dar deasupra celei regionale (8.384,4 mil lei). Productivitatea economiei are valori scăzute, indicatorul reprezentând doar două treimi din media națională. Industria Județul Gorj se bazează pe o industrie bivalentă, având o dezvoltare economică comună cu evoluția sectoarelor energetic și minier. Conform principalilor indicatori economici, producția de energie și industria extractivă generează 70% din cifra de afaceri a județului și angajează 59% din salariații județului. Deși un avantaj important al industriei energetice din judeţul Gorj este dat de capacitatea de producţie de energie ridicată și, respectiv, de rezervele de cărbuni existente, productivitatea muncii pentru ambele sectoare se situează sub media națională. Pentru asigurarea sustenabilității acestor sectoare, la termocentrale se fac constant investiții în timp ce activitățile miniere au fost re-orientate către exploatările viabile din punct de vedere economico - financiar. Perspectiva pentru următoarea decadă va fi însă influențată de nivelul de competitivitate al activităților industriale. În această direcție, în județul Gorj au fost identificate cinci concentrări relevante la nivel național și local, construite în jurul unor actori economici importanți într-un anume sector, 2 INS, cele mai recente date disponibile Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 9

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 dintre care două clustere de trei stele în producția de energie electrică și extracția cărbunelui inferior 3 . Prin urmare, premizele dezvoltării unor clustere există și se pot materializa doar în măsura în va exista o colaborare între sectorul privat, autoritățile publice și instituțiile de cercetareeducație, pentru dezvoltarea întregului lanț valoric. Agricultura și industria alimentară Deși terenurile agricole ocupă aproape jumătate din suprafața totală a județului, aproape 70% din soluri sunt afectate de eroziune, alunecări de teren sau aciditate. Mai mult, este înregistrat un grad înalt de fărâmițare al fermelor (aproape jumătate au o suprafață de sub un hectar). Gorjul dispune însă de suprafețe întinse de livezi localizate în zona depresiunii Târgu Jiu – Câmpu Mare și a Dealului Bran. Totodată, din analiza datelor a reieșit existența unui potențial important pentru zootehnie, în special în cazul UAT-urilor din nordul județului. Pe de altă parte, doar două din primele 10 companii din industria alimentară au drept obiect de activitate procesarea și fabricarea de produse din carne, ceea ce înseamnă că acest potențial este extrem de puțin valorificat. Servicii Conform analizei socio-economice, la nivel județean prevalează serviciile cu valoare adăugată redusă. Predomină companiile ce desfășoară activități de comerț, de transporturi și turism. În același timp, diversificarea redusă a sectorului în ansamblul său este și o consecință directă a specializării de la nivel județean, care a antrenat cu precăderea dezvoltarea de servicii conexe sectoarelor economice dominante (producție energie și industrie extractivă). Domeniile de servicii care au pondere în ocuparea forței de muncă mai mare la nivel județean decât o au sectoarele la nivel național, sunt activităţile privind forţa de muncă, investigaţie şi protecţie şi tranzacţii imobiliare, peisagistică, închiriere şi leasing pentru serviciile de piață și distribuţia apei, salubritate şi deşeuri. Antreprenoriat și mediul de afaceri Predominanța sectorului industrial se păstrează și la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Asemănător cu majoritatea indicatorilor care caracterizează mediul de afaceri, trei sectoare se individualizează la nivel de mediu antreprenorial: industria extractivă, producția de energie electrică și distribuția apei/ salubritate. Analiza socio – economică a reliefat existența unor diferențe la nivel structural date de specificul local. Producția județului este concentrată într-un număr relativ mic de localități, existând discrepanţe mari de dezvoltare între UAT-uri. Atât ca număr de firme cât și din punct de vedere al cifrei de afaceri, sudul județului este mai puțin dezvoltat economic decât nordul acestuia. În sudul județul se remarcă doar Turceni (prin industria energetică) și comuna Hurezani (cod 61, 7,2 mil CA din servicii). 3 Conform literaturii de specialitate, acestea sunt clustere cu peste 1000 de salariați, pondere importantă în totalul salariaților din domeniu, la nivel național, si cu pondere importanta din totalul salariaților la nivelul județului. Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 10

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020<br />

dintre care două clustere de trei stele în producția de energie electrică și extracția cărbunelui<br />

inferior 3 .<br />

Prin urmare, premizele dezvoltării unor clustere există și se pot materializa doar în măsura în<br />

va exista o colaborare între sectorul privat, autoritățile publice și instituțiile de cercetareeducație,<br />

pentru dezvoltarea întregului lanț valoric.<br />

Agricultura și industria alimentară<br />

Deși terenurile agricole ocupă aproape jumătate din suprafața totală a județului, aproape<br />

70% din soluri sunt afectate de eroziune, alunecări de teren sau aciditate. Mai mult, este<br />

înregistrat un grad înalt de fărâmițare al fermelor (aproape jumătate au o suprafață de sub un<br />

hectar). Gorjul dispune însă de suprafețe întinse de livezi localizate în zona depresiunii<br />

Târgu Jiu – Câmpu Mare și a Dealului Bran.<br />

Totodată, din analiza datelor a reieșit existența unui potențial important pentru zootehnie, în<br />

special în cazul UAT-urilor din nordul județului. Pe de altă parte, doar două din primele 10<br />

companii din industria alimentară au drept obiect de activitate procesarea și fabricarea de<br />

produse din carne, ceea ce înseamnă că acest potențial este extrem de puțin valorificat.<br />

Servicii<br />

Conform analizei socio-economice, la nivel județean prevalează serviciile cu valoare<br />

adăugată redusă. Predomină companiile ce desfășoară activități de comerț, de transporturi și<br />

turism. În același timp, diversificarea redusă a sectorului în ansamblul său este și o<br />

consecință directă a specializării de la nivel județean, care a antrenat cu precăderea<br />

dezvoltarea de servicii conexe sectoarelor economice dominante (producție energie și<br />

industrie extractivă). Domeniile de servicii care au pondere în ocuparea forței de muncă mai<br />

mare la nivel județean decât o au sectoarele la nivel național, sunt activităţile privind forţa de<br />

muncă, investigaţie şi protecţie şi tranzacţii imobiliare, peisagistică, închiriere şi leasing<br />

pentru serviciile de piață și distribuţia apei, salubritate şi deşeuri.<br />

Antreprenoriat și mediul de afaceri<br />

Predominanța sectorului industrial se păstrează și la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii.<br />

Asemănător cu majoritatea indicatorilor care caracterizează mediul de afaceri, trei sectoare<br />

se individualizează la nivel de mediu antreprenorial: industria extractivă, producția de energie<br />

electrică și distribuția apei/ salubritate.<br />

Analiza socio – economică a reliefat existența unor diferențe la nivel structural date de<br />

specificul local. Producția județului este concentrată într-un număr relativ mic de localități,<br />

existând discrepanţe mari de dezvoltare între UAT-uri. Atât ca număr de firme cât și din<br />

punct de vedere al cifrei de afaceri, sudul județului este mai puțin dezvoltat economic decât<br />

nordul acestuia. În sudul județul se remarcă doar Turceni (prin industria energetică) și<br />

comuna Hurezani (cod 61, 7,2 mil CA din servicii).<br />

3 Conform literaturii de specialitate, acestea sunt clustere cu peste 1000 de salariați, pondere importantă în totalul<br />

salariaților din domeniu, la nivel național, si cu pondere importanta din totalul salariaților la nivelul județului.<br />

Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |<br />

10

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!