download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Noutăţi editoriale
Cele mai recente traduceri româneşti în limba cehă
La acest capitol este vorba de traducerea în limba cehă a romanului Simion Liftnicul. Roman cu îngeri şi moldoveni
de Petre Cimpoieşu şi de publicarea volumului Balada Mioriţa în limba cehă. Semnificaţia acestor traduceri
sporeşte cu atât mai mult, cu cât travaliul de a transpune în limba lui Jaroslav Hašek meandrele limbii româneşti se
datorează celor doi românişti de la Praga, Jiři Našinec şi Libuše Valentová, autorii celebrului Dicţionar al scriitorilor
români, realizat în colaborare cu V. Ciobanu şi V. Gârneţ, care a fost lansat în primăvara anului 2003 la Chişinău. Jiři
Našinec şi Libuše Valentová sunt, în acelaşi timp, profesori la Catedra de Limbă şi Literatură Română a Universităţii
Caroline din Praga, deci pregătesc viitoarele generaţii de traducători ai literaturii române, Catedra convertindu-se în
virtutea acestui fapt în principalul “focar” de iradiere a culturii românilor de pretutindeni în Cehia.
Cimpoieşu, Petre. Simion Výtažník. Romàn o andělích a
Moldavanech. – Praga, 2007
Romanul lui Petru Cimpoieşu, care în cehă sună Simion Výtažník. Romàn o andělích a Moldavanech, a fost
lansat cu mare fast în cadrul Târgului Internaţional de Carte desfăşurat la Praga. Această carte fusese desemnată
drept carte a anului şi câştigătoare a Premiului Magnesia Litera – un premiu foarte prestigios care pentru prima dată
a fost acordat unui autor străin.Tirajul său s-a epuizat foarte repede din librării. Pentru a oferi o imagine adecvată a
receptării, vom spicui câteva fragmente din comentariile apărute în presa literară cehă. Astfel, Alice Horáčkova nota
în Mlada Fronta : “Inspirată din actualitatea românească, povestirea, care se desfăşoară într-un bloc cu 8 etaje, se
combină perfect cu calităţile de roman perfect şi de traducere perfectă (Jiři Našinec). În mod inteligent şi autoironic,
fără elemente isterice, autorul descrie în mod iscusit tranziţia societăţii româneşti comuniste spre aceea de consum
extrem, tranziţie ce seamănă mult cu cea cehă. În acest sens, Simion Liftnicul este, de fapt, un roman românesc,
dar în acelaşi timp şi un roman ceh” (23.04.2007)
Iar cunoscutul critic literar Pavel Mandys de la revista Týden, avea să afirme: “Un cititor “laic” (nespecialist) nu
are curajul să aprecieze nivelul traducerii, iar nivelul textului este pur şi simplu, de invidiat. Un roman atât de stratificat
şi complex despre viaţa contemporană în literatura cehă a apărut ultima oară în 1994, când Jáchym Topol a publicat
romanul “Sestra” (Sora). Citind romanul lui Cimpoieşu, suntem tentaţi să-l comparăm uneori cu Karel Poláček,
alteori cu Thomas Bernhard. Astfel, cu primul, Cimpoieşu ar avea în comun entuziasmul figurinelor (al personajelor)
de provincie, cu al doilea, subminarea perfectă şi dispreţuitoare a tuturor capriciilor, miturilor şi iluziilor naţionale. Se
pare că problema este asemănătoare în mai multe ţări: cu cât oamenii sunt mai lenoşi, mai needucaţi şi mai incapabili
(şi ca rezultat în majoritate sunt nemulţămiţi de viaţa lor socială şi privată), cu atât pentru ei are o importanţă
mai mare identitatea colectivă şi, mai ales, poporul. Cititorul ceh poate fi recunoscător că această tendinţă, deşi în
scădere, dar totuşi încă evidentă, a societăţii postcomuniste, reuşeşte să fie surprinsă cu umor şi măiestrie literară
de către un scriitor român, în timp ce nimeni dintre cehi n-a reuşit acest lucru. De fapt, nici nu prea s-a încercat.
(02.04.2007)
Calitatea traducerii, pe care o pot aprecia în special cunoscătorii ambelor limbi, a fost remarcată şi de neobosita
Libuše Valentova în două ample comentarii publicate în revistele Respekt (04.06.2007) şi Mosty (03.07.2008).
Rezumând aprecierile Domniei sale, se poate spune, că L.Valentova, pe lângă valoarea propriu-zisă incontestabilă
a textului original, remarcă faptul că versiunea cehă denotă calităţi excepţionale, fiind citită cu sufletul la gură, fără
să-ţi dai seama că este vorba de o traducere.
Balada Mioriţa v českých překladech. – Praga, 2007
Cât priveşte volumul Balada Mioriţa v českých překladech (Balada Mioriţa în lemba cehă), a cărei lansare a avut
loc la Facultatea de Litere a Universităţii Caroline din Praga. Aceasta adună la un loc versiunile în limba cehă ale
baladei, însoţite de un studiu introductiv extrem de documentat şi pertinent, Balada Mioriţa şi locul său în cultura română,
semnat de L. Valentova. Distinsa românistă prezintă istoricul Baladei, se referă la semnificaţia sa şi la modul
cum a fost interpretat acest text de critica românească, începând cu V. Alecsandri şi terminând cu D.Ţepeneag.
Prezentarea grafică a volumului nu ar fi putut să o facă altcineva decât un pictor născut pe meleagurile Mioriţei,
adică Teodor Buzu, originar din Drăslicenii Basarabiei.
75