download - Biblioteca NaÅ£ionalÄ a Republicii Moldova
download - Biblioteca NaÅ£ionalÄ a Republicii Moldova
download - Biblioteca NaÅ£ionalÄ a Republicii Moldova
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Istorie<br />
semnat un decret regal prin care numea<br />
un Consiliu de directori pentru<br />
administrarea provizorie provincială<br />
a Basarabiei. Preşedinte al Consiliului<br />
şi Director de Finanţe a fost numit<br />
Petre Cazacu, iar ca membri Ion<br />
Costin, Director de Interne, Nicolae<br />
Codreanu, Director al Lucrărilor<br />
Publice, Ştefan Ciobanu, Director<br />
al Învăţământului, Vlad Chiorescu,<br />
Director al Industriei şi Comerţului,<br />
Gheorghe Grosu, Director al Justiţiei,<br />
Emanoil Catelli, Director al Agriculturii,<br />
Isac Gherman, Director al<br />
Controlului şi Arcadie Osmolovschi.<br />
La 11 mai a fost confirmată componenţa<br />
comisiilor agrară şi constituţională,<br />
care aveau misiunea de a<br />
elabora proiectele de legi necesare.<br />
Însă din cauza insuficienţei mijloacelor<br />
de conducere şi administraţie<br />
şi din considerentul că Basarabia<br />
nu avea armată proprie, Sfatul Ţării<br />
a înfiinţat, în iunie 1918, un Comisariat<br />
general, cu atribuţii depline în<br />
domeniul administraţiei provinciei şi<br />
a armatei de pază. Odată cu inaugurarea<br />
acestei instituţii s-a început<br />
organizarea administrativă pe baza<br />
principiilor din Regat, iar hotărârile<br />
Consiliului, adoptate sub formă de<br />
ordonanţe, aveau putere de lege.<br />
Totuşi, acţiunile întreprinse de Comisariatul<br />
General nu au dat rezultatele<br />
aşteptate, deşi odată cu introducerea<br />
ordinii în diferite instituţii s-au<br />
semnalat anumite efecte pozitive. În<br />
linii mari, această nouă instituţie de<br />
stat n-a îndreptăţit aşteptările şi la 1<br />
ianuarie 1919 a fost desfiinţată.<br />
Una dintre măsurile importante<br />
a constituit-o unificarea legislativă<br />
care avea drept scop crearea unui<br />
sistem juridic adecvat noilor condiţii<br />
de dezvoltare a Basarabiei în cadrul<br />
Statului Român. Procesul de unificare<br />
s-a desfăşurat treptat, timp de<br />
zece ani, şi cu multe dificultăţi, admiţându-se<br />
în această perioadă funcţionarea<br />
în paralel a unor legi vechi şi<br />
a celor noi adoptate de administraţia<br />
românească. În această perioadă<br />
au fost adoptate următoarele legi<br />
mai importante: Decretul-lege din 6<br />
octombrie 1918, pentru organizarea<br />
justiţiei din Basarabia, modificat mai<br />
apoi de câteva ori; Decretul-lege din<br />
5 noiembrie 1918 pentru aplicarea<br />
în Basarabia a legii contabilităţii publice.<br />
Prin Decretul din 6 octombrie<br />
1918 pentru organizarea justiţiei în<br />
Basarabia, limba oficială a instanţelor<br />
judecătoreşti din Basarabia a<br />
devenit limba română”. (p. 126)<br />
74