download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Istorie
satului şi a numelui său, versiunile
acestora, izvoarele scrise în care e
menţionat satul etc., până la istoria
zilelor noastre, unde autorul prezintă
lista deportaţilor, care le scapă
unor autori, în primul rând pentru
că solicită o muncă migăloasă la
întocmirea ei; în capitolul al doilea,
autorul vorbeşte despre oamenii
cei mai cunoscuţi de vază, sau „de
seamă”, aşa cum îi califică autorul
şi anume despre cei plecaţi, refugiaţi
şi răspândiţi în toată România; în
capitolul trei este vorba despre o categorie
mai restrânsă a celor plecaţi
şi anume despre ieşenii originari din
Cotiugenii Mari.
Invităm cititorul la lectura cărţii,
de altfel, foarte captivantă, oferind
în cele ce urmează un fragment:
„Noi, cei din generaţia războiului,
născuţi pe pământul Basarabiei,
când ne îndreptăm gândurile spre
anii copilăriei şi adolescenţei, ne
cuprinde un cald sentiment de nostalgie,
regrete dar şi de mândrie. Ne
cuprinde nostalgia casei părinteşti,
cu mângâierile şi zâmbetul bunilor
noştri părinţi, ograda unde petreceam
înconjuraţi de orătănii şi nelipsitul
căţel favorit, jocurile cu tovarăşii
de grădiniţă, amintirea colegilor de
şcoală, căldura primilor noştri învăţători.
Câtă bucurie ne aducea ziua
de duminică anunţată de dimineaţă
de zvonul clopotelor bisericii, apoi
antrenarea în grupul celor prinşi în
horă pe un tăpşan din mijlocul satului
şi serile, când ne întâlneam grupuri
şi povestirile împleteau realitatea
cu fantasmele vârstei!
Trecerea anilor, deceniilor nu a
estompat imaginea satului natal, cu
casele ascunse în verdeaţa pomilor,
învăluite în aroma florilor care se
continuau de la topirea zăpezii până
în zilele viscolului de iarnă.
Oamenii locului de odinioară ne
par acum mai senini, mai optimişti,
mai blânzi şi mai ospitalieri.
Evident, astăzi, vicisitudinile, apăsarea
anilor transfigurează îndepărtatele
zile lipsite de griji, temeri şi
ameninţări. Rămâne un timp în care
ne refugiem măcar şi pentru o clipă
să ne mângâiem sufletul într-un
scurt popas de odihnă şi încântare.”
(p. 56-57)
Brezianu, Andrei. Historical dictionary of Moldova / Andrei
Brezianu, Vlad Spânu. – 2 nd ed. – Lanham : The Scarecrow Press,
Inc., 2007. – 444 p. – (Historical dictionaries of Europe ; no. 52).
La Editura “Scarecrow Press”,
Inc. (SUA) a apărut cartea Historical
dictionary of Moldova, în colecţia
”Dicţionarele istorice ale Europei”,
ediţia a doua, de Andrei Brezianu,
cercetător independent, care a lucrat
la ”Vocea Americii” şi a publicat
câteva volume de eseuri şi studii în
domeniul comunicării transculturale,
şi Vlad Spânu, care a activat în serviciul
diplomatic al Republicii Moldova
şi este preşedintele Fundaţiei
Moldova care pledează pentru
legături mai strânse între Statele
Unite. Apreciată de specialişti drept
o lucrare obiectivă şi competentă,
în care se face distincţia netă între
Moldova istorică şi Republica
Moldova, Historical dictionary of
Moldova e primul dicţionar istoric în
limba engleză consacrat spaţiului
pruto-nistrean. După cum afirmă
comentatorul politic Nicolae Negru,
cartea e valoroasă şi datorită faptului
că reflectă ”nu doar istoria politică, ci
şi cea culturală a Moldovei de până
la Unirea din 1859 şi a Republicii
Moldova, începând cu 1812”.
Iată ce spune dl John Todd Stew-
70
art, fost Ambasador al SUA în Republica
Moldova (1995-1998),
care a menţionat la lansarea acestei
cărţi: ”Permiteţi-mi să spun că
«Dicţionarul istoric al Moldovei»
este o carte deosebit de utilă pentru
orice străin vorbitor de engleză,
care este interesat de Republica
Moldova. Am o deosebită plăcere
să raportez că acest Dicţionar este
bine scris, echipa a creat o carte cu
intrări concise, elegant compuse,
care cu siguranţă pot fi comparate
cu cele mai bune scrieri istorice
din Statele Unite. Salut lipsa caracterului
tendenţios. Autorii au făcut
o prezentare foarte reuşită a unor
subiective controversate”
E de menţionat structura dicţionarului:
după cuvântul introductiv al
editorului Jon Woronoff urmează o
prefaţă succintă. Dicţionarul nu e lipsit
de o listă de acronime şi abreviaturi,
de mapa de hărţi, unde putem
face cunoştinţă cu harta istorică a
Moldovei din sec. XVIII, pe timpurile
lui Dimitrie Cantemir, cu harta RAS-
SM din 1924, cu harta administrativă
a Moldovei din anul 1999 şi, în
fine, cu harta Republicii Moldova din
anul 2001. Apoi urmează o listă cronologică
a celor mai importante date
istorice, începând cu anii 101-106 şi
terminând cu anul 2006.
În introducerea dicţionarului se
face o analiză succintă (pe 24 de
pagini) a istoriei Moldovei, a componenţei
etnice, a dezvoltării economico-socială
şi politică.
După textul dicţionarului se dau
unele anexe cu listele preşedinţilor
organului legislativ al Republicii Moldova,
a prim-miniştrilor al Republicii
Moldova şi o vastă bibliografie (43
de pagini).
Revenim la conţinutul dicţionarului,
propunându-vă câteva secvenţe:
“ALISTAR, ELENA (1873-1955).
Political activist for women’s rights
and educator. A native of Vaisal, Ismail
(currently Vasilievka, Bolgrad),
Elena Alistar was a graduate of the
University of Medicine and Pharmacy
in Iaşi. She was one of the most
politically active women in Bessarabia
from 1914 to 1940. She was a
cofounder of the Moldovan National