download - Biblioteca NaÅ£ionalÄ a Republicii Moldova
download - Biblioteca NaÅ£ionalÄ a Republicii Moldova
download - Biblioteca NaÅ£ionalÄ a Republicii Moldova
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Literatura artistică<br />
„Împurpurate de amurg,<br />
Pe steiuri apele se scurg<br />
Şi ochi de fiară ne privesc<br />
Din sihla-ntunecată.<br />
Un drum de ierbi, un schit în nor,<br />
O pasăre de sub picior<br />
Ţâşnind...simt, n-am să mai iubesc<br />
Ca astăzi niciodată”. ( p.82) – poezia “În munţi”, Leonida<br />
Lari (n.1948).<br />
„Doamne, ce-s de fericit –<br />
Am dormit fără de vise,<br />
Am dormit dormiri distinse,<br />
n-am visat că am trăit.” (p.391) – poezia “Realităţi”,<br />
Iulian Filip (n. 1948) nu sunt decât deosebiri de nuanţă.<br />
Poezia basarabeană este dominantă de un sentiment<br />
subtil în expresie. Şi poeţii ironici sunt de o factură<br />
mai veche, şi este reprezentată în antologie de Aurel<br />
Busuioc (n.1928) – poezia “Despre frunze”:<br />
„N-aţi întâlnit<br />
un om ciudat pe stradă?<br />
Interesant!<br />
Eu îl zăresc mereu<br />
şi s-ar putea ca el<br />
să nu vă vadă,<br />
cât despre voi...<br />
Mă rog:<br />
acela-s eu.<br />
Într-un palton<br />
de modă foarte nouă,<br />
cu ochi vioi<br />
sau trişti...<br />
Un om înalt<br />
cătând atent<br />
la firele de rouă<br />
ce nu se văd prea lesne<br />
pe asfalt.<br />
Şi mai cătând<br />
în rostul său cel paşnic<br />
prin frunzele ce le striviţi<br />
uşor<br />
conceptul unui vers<br />
aproape straşnic,<br />
pe care l-a pierdut întâmplător...<br />
Nu l-aţi văzut?<br />
Mă mir.<br />
De-atâta vreme...<br />
Un om înalt!<br />
Cu ochi vioi<br />
sau trişti,<br />
într-un palton...<br />
Sunteţi grăbiţi, pesemne,<br />
Ori poate aţi venit aici<br />
turişti?<br />
Păcat...<br />
Altfel el v-ar ruga,<br />
desigur, ca frunzele<br />
să nu le mai călcaţi,<br />
că-i greu să cercetezi atâta<br />
singur prin frunzele<br />
ce are-o toamnă-n braţ,<br />
şi orice frunză moartă<br />
încă-i vie,<br />
cu sângele său roşu,<br />
sau gălbui,<br />
şi orice frunză<br />
e o poezie,<br />
dar<br />
numai una singură<br />
e-a lui...” (p. 90-91)<br />
„Apa se apleacă<br />
Să treacă pe sub talpă.<br />
Trenul se apleacă –<br />
Să treacă pe sub pod.<br />
Copacii se apleacă –<br />
Să treacă pe sub cer.<br />
Viaţa se apleacă –<br />
Să treacă pe sub moarte” . (p. 134). – poezia “Viaţa”,<br />
Nicolae Esinencu (n. 1940)<br />
„Se va lăsa un fel de iarnă pufoasă<br />
un fel de cumsecădenie sâcâitoare.<br />
Voi sta între îngeri ca semnul de carte între foi<br />
vreau să zic între foile<br />
unei cărţi trecute sub tăcere.<br />
Voi fi pus să despart o puritate de altă puritate<br />
ceea ce nu se poate obţine decât plasând<br />
între ele ceva impur – simpla mea prezenţă.<br />
“Presat acolo de împrejurări<br />
presat până la esenţă<br />
voi fi un adevărat blestem pe capul<br />
îngerului meu păzitor”. (p. 128) – poezia “Semn de<br />
carte”, Nicolae Popa (n. 1959).<br />
“În acvariul sferic<br />
din odaia mea<br />
viaţa peştilor<br />
are un singur sens –<br />
acela de a bucura<br />
ochiul stăpânului.<br />
Însă stăpânul din mine<br />
se face peşte<br />
de cum ies şi privesc<br />
cupola Cerului<br />
care nu e decât o jumătate<br />
dintr-o sferă albastră –<br />
66
Change language