download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Literatura artistică
Orizont testamentar: Miniatură poetică rusă: În 2 volume /
traducere de Leo Butnaru. – Nădlac : Ivan Krasko, 2006.
Constatăm cu satisfacţie că dl Leo Butnaru, poetul, criticul, istoricul literar care a
selectat traducerile pentru această amplă antologie, nu a ignorat nici unul din pericolele
care pasc o asemenea întreprindere, prin materia ei gingaşă şi
supusă luptei critice. Ar fi rămas la o înaltă clasă a criteriilor, în ordinea posibilului,
favorabil în cazul prezent este un merit ce nu îi poate fi retras.
Barbu Cioculescu
Recent la Editura “Ivan Krasko” au apărut volumele
alcătuite, traduse de Leo Butnaru, bine venite pentru
re-desenarea în inima cititorului român a unor pagini din
cele mai frumoase şi mai interesante cărţi din viaţă în
versuri a lumii – poezia rusă.
Miniatura poetică rusă este o colecţie interesantă
care, subscriem celor spuse de Leo Butnaru, dincolo
de relevarea unui anumit peisaj, are rolul şi de
a contribui la restabilirea “... punţilor dintre fulminanta
literatură a începutului de secol şi cea din contemporanietatea
artistică, punţi arse de primitivismul agresiv
al ideologiei comuniste şi perniciosul realism socialist
ca “metodă de creaţie”, pentru care cultura înseamnă,
întâi de toate, un sistem de interdicţii” (p.5). În epoca
Represans aceste punţi de legătură au fost construite
în ilegalitatea lit-subsolului (anti)sovietic sau întreţinute
imaginar-esteticeşte de aşa-numita a treia literatură,
care se orienta spre fenomenologiile artistice plăsmuite
(apărute) la intersecţiile artei cu metafizică, precum au
fost şi trebuiau să mai fie suprarealismul, expresionalismul,
futurismul, suprematismul, imaginismul, simbolismul...
Cele două volume a lui Leo Butnaru Orizont testimentar:
Miniatură poetică rusă, cuprinde, după prefaţă,
intitulată Poemele care creează un cititor, creaţiile
unei galerii impresionante de poeţi, unora poate mai
cunoscuţi cititorului român, ca Anna Ahmatova, Ghennadi
Ayghi, Aleksandr Block, Valeri Briusov, Iosif Brodski,
Ilya Ehrenburg, Daniil Harms, Velimir Hlebnikov,
Aleksei Krucionâh, Vladimir Maiakovski ş. a., în total
400 de nume, cu tot cu monostihişti.
Fantasticul şi grotescul existenţial din societatea
comunistă, deformatoare de personalitate relevă o
cruntă absurditate a ”realităţii neatrăgătoare”, ostilă şi
degradantă. Efectul terifiantului e obţinut prin autenticitata
detaliilor selectate cu scrupulozitate, a gesturilor şi
a inflecţiunilor verbale caracteristice şi caracterizatoare,
ca în acest monostih: ”Plânge sacadat maşina de tocat”
(Daniil Harms, p. 251) sau în următorul distih:
“Mă tem de-al îngheţului veşnic sloi.
Mă tem să nu înmărmuresc în el. Dar voi? ” (Gherman
Lukomnikov)
Abea peste ani, parcă veni ”răspunsul” din partea lui
Arsen Mirzaev:
”Nu te teme!
Nu mai sunt aceleaşi teme„ (p. 45), ca pe vremea
când, zice un alt poet, Leonid Vinogradov:
”Vocifera muză isterică:
” Servesc Uniunea Sovietică! ” (p. 182)
Fiecare volum de “miniaturi” se încheie cu monoversuri,
care pot fi privite şi ca elementele unui tablou
sintetic al preocupărilor creatorilor vremii, situaţiei din
Rusia, de tipul celui semnat de Vadim Perlamuter: “Ferice
de cel ce supravieţui istoriei Rusiei...” (p. 217) sau
Arsen Mirzaev: “Palindromonstru” (p. 214). Şi la urma
urmei, să gândim aidoma lui Ian Satunovski: “Important
e să ai tupeul de a crede că astea-s versuri” ( p. 218).
Materialele din antologia dată pot oferi nu doar întregul
corpus al poeziei unei naţiuni, ci şi componentele ei
luate aparte, adică şi miniaturile în care – dacă e să ne
referim, precum o făcurăm şi până acum, la literatura
rusă – se manifestă avangardismul începutului de secol
douăzeci, tragismul perioadei de represalii, paradoxala
viziune asupra războiului, după care vine aşa-numita
«poezie a barăcilor», ajungându-se la democratismul
tolerant, cu versiunile sale «cosmice» sau «materialiste»,
abstract – minimalizate sau «suprapoetice»,
cu colajul postmodern sau compoziţia în stil pop-art
etc. Cu toate acestea, versurile din această antologie
sunt demne de toată consideraţia şi de o cât mai mare
atenţie din partea cititorului.
64