download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Literatura artistică
возмездия, так как американские интересы не затронуты
напрямую. Это верно, но нет такого закона,
который препятствовал бы людям в одной
части света искренне сочувствовать и утешать
страдания мужчин, женщин, детей в другой стране,
а также заявить тем, кто ответственен за
бесчинства, что мы осуждаем и порицаем их дейс״...‏твия
Prezintă interes şi enigma „Testamentului lui Petru I”,
care a apărut pentru prima dată pe paginile cărţii „Lacrima
Basarabiei” în anii ‘90 în limba română, reluată din
cartea istoricului francez Gaston Bouthoul „Arta politicii”
(Editura “Serhers”, 1962). Doarece textul în limba rusă
a testamentului sus indicat Mihail Hazin nu l-a găsit,
autorul redă acest testament tradus din limba română
de el însuşi în cartea Еврейское счастье pe paginile
259-261.
În capitolul III Мозайка памяти autorul scrie şi despre
campionul lumii la şaşte Iser Cuperman, despre
economistul-filosof Aron Kaţenelinboighen, despre violonistul
Fima Knafeliman şi despre alţi oameni cu care
autorul a comunicat.
Cartea dată este o operă de valoare în creaţia lui
Mihail Hazin, în care se întrunesc schiţe, povestiri, memuare
cu acţiune, descrieri, personaje. Limbajul operei,
care este perfect racordat la realităţile istorice şi sociale
ale timpului, fac lectura extrem de agreabilă.
Liberi în oraşul interzis: Jurnal chinez / Leo Butnaru, Horia
Gârbea, Mircea Ghiţulescu, Dinu Grigorescu. – Bucureşti : Editura
Ghepardul, 2007. – (Colecţia : „Ocolul pământului ”). – 172 p.
Graţie legăturilor de colaborare reciproc avantajoase,
pe care le are Uniunea Scriitorilor din România cu
organizaţii afine din alte ţări, an de an sau, uneori, o
dată la doi ani delegaţii de literaţi vizitează fascinanta
Chină. Din zeci de peregrini-condeieri care au urcat pe
Marele Zid Chinezesc sau au intrat – totuşi – în Oraşul
interzis, care au făcut câţiva paşi, de probă, pe nisipişul
acaparant al Pustiului Gobi sau s-au plimbat pe celebra
şi ”controversata” Piaţă Ten An Men – cea mai mare
din câte există în metropolele lumii, deci – unii dintre
aceşti zeci de scriitori şi-au scris jurnalele de călătorie
în ţara lui Confucius. Printre ei – Cornel Ungureanu, Lucian
Vasiliu, Vasile Dan, Ioan Holban ş. a. Şi iată-ne
în faţa unui nou volum de acest gen, Liberi în oraşul
interzis, care întruneşte jurnalele a patru autori – cele
scurtisime ale lui Horia Gârbea ”Cum am devenit erou”
şi Mircea Ghiţulescu ”Soldaţi de teracotă”, cel ceva mai
extins al lui Dinu Grigorescu ”Însemnări vesele pe spinarea
dragonului” şi cel al lui Leo Butnaru, ”Drumul cu
ieroglife”, care deţine 2/3 din întreaga carte. Fiecare
autor se particularizează şi personalizează, precum i
se întâmplă şi în scrisul artistic integrat în generalitatea
literaturii panromâneşti. Este vorba nu doar de a vedea
în patru moduri unele şi aceleaşi lucruri, ci şi de viziuni
– diaristice, eseistice, beletristice, filosofice.
59