download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Ştiinţa literaturii
Prezentăm câteva noţiuni, analizate de Ecaterina
Ţarălungă şi prezentate în lucrarea sa:
“Academia de Ştiinţe a Moldovei – înfiinţată în
1946, Chişinău ca Baza Moldovenească de Cercetări
Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., transformată
în anul 1949 în Filiala Moldovenească a Academiei
de Ştiinţe a U.R. S.S. În anii care au urmat au fost
întreprinse o serie de măsuri pentru crearea bazei tehnico-materiale
a filialei, pregătirea cadrelor ştiinţifice,
formarea direcţiilor principale de cercetări şi perfecţionarea
modului de organizare a investigaţiilor ştiinţifice.
Dezvoltarea şi aprofundarea cercetărilor ştiinţifice
erau însoţite de perfecţionarea structurii organizatorice
a Filialei. Prin crearea institutelor de cercetare noi s-a
constituit o reţea ştiinţifică academică bine conturată.
Actul de constituire a Academiei de Ştiinţe a Moldovei
este datat 2 august 1961. Din momentul fondării până
la declararea Independenţei Republicii Moldova (27 august
1991), A. Ş. M. a fost parte integrantă a sistemului
academic ex-sovietic, aflându-se în subordonarea Prezidiului
Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., cât şi în cea a
Consiliului de Miniştri al R.S.S.M. Primul preşedinte al
A.Ş.M. a fost Iachim Grosul, membru corespondent al
A.Ş. a U.R.S.S., academician al A.Ş.M., doctor habilitat
în ştiinţe istorice (1961-1976), fiind urmat de Alexandru
Jucenko, membru corespondent al A.Ş. a U.R.S.S.,
academician al A.Ş.M., doctor habilitat în ştiinţe biologice
(1977-1989) şi de Andrei Andrieş (din 1989), academician
al A.Ş.M., doctor habilitat în ştiinţe fizice şi
matematice. În prezent în cadrul A.Ş.M. îşi desfăşoară
activitatea 6 secţii: Ştiinţe Matematice şi Economice;
Ştiinţe Fizice şi Tehnice; Ştiinţe Biologice, Chimice şi
Ecologice; Ştiinţe Agricole; Ştiinţe Socio-umane şi arte;
Ştiinţe Medicale. Acestea includ 28 de institute şi centre
ştiinţifice ale Academiei. În subordinea Academiei
funcţionează Institutul de Arheologie şi Etnografie, Institutul
de Lingvistică, Institutul de cercetări Interetnice,
întreprinderi experimentale şi alte structuri ştiinţificotehnologice.
Prin intermediul Secţiilor de Ştiinţe A.Ş.M.
contribuie de asemenea la coordonarea ştiinţifico-metodică
a activităţii de cercetare a institutelor de ramură
subordonate autorităţilor administraţiei publice centrale.
Cercetările fundamentale şi aplicative ale A.Ş.M.
se efectuează în domeniile: matematică şi informatică,
fizică teoretică, fizica solidelor, micro şi optoelectronică,
procese de transfer în câmpuri magnetice, procese
geofizice şi geologice, procese fizice şi tehnice în
energetică, chimia compuşilor, organică şi anorganică,
chimia analitică şi ecologică, chimia teoretică, fiziologie
şi biochimie, zoologie, microbiologie, botanică, geografie,
ecologie, restaurare şi utilizare raţională a florei şi
faunei, fiziologia stresului, genetică, medicină, istorie,
lingvistică şi literatură, filosofie, sociologie, economie,
politologie, arheologie, etnografie, artă etc”. (p. 13)
“Biblioteca Naţională a Moldovei – succesoare a
primei biblioteci publice din Chişinău înfiinţată în 1832,
conform unei circulare a Ministerului de Interne al Imperiului
Rus. Organizatorul şi tutorele bibliotecii, doctor în
drept Petru Manega, venit de la Bucureşti, a fost omul
care, timp de aproape un deceniu, a căutat în oraş case
potrivite pentru localul bibliotecii şi banii necesari pentru
arendarea sau cumpărarea lor. Primul bibliotecar a fost
Gavriil Bilevici, un român cu studii făcute la Cernăuţi,
profesor la Gimnaziul nr.1 de băieţi din Chişinău, unde
a fost găzduită un timp biblioteca. La baza fondului iniţial
de carte a stat biblioteca particulară a colonelului Liprandi
(428 de volume, majoritatea în limba franceză),
împărţită în trei compartimente: vechii clasici; istorie şi
geografie; artă militară. A. I. Sorokunskii, guvernatorul
civil al Basarabiei, a cerut şi ajutorul Ţării Româneşti
pentru formarea fondului iniţial de carte, dar numai 36
din volumele trimise de la Bucureşti au ajuns în biblioteca
din Chişinău. Comitetul de cenzură a cărţii străine,
care se afla atunci la Odesa, conform Statutului de
cenzură aplicat din 1931, a strangulat, după 1812, prin
vama Sculeni, circulaţia cărţii în această regiune, dând
prioritate Moscovei şi Petersburgului în completarea
fondului de carte a primei biblioteci publice basarabene.
Directorul şcolilor din regiune, Grinevici, a adaptat regulamentul
Bibliotecii Publice din Odesa pentru biblioteca
din Chişinău. BNRM este moştenitoarea unui valoros
fond de documente, de 2,5 milioane unităţi materiale.
Colecţiile Bibliotecii cuprind diferiţi purtători de informaţii:
tradiţionale (monografii, seriale) şi netradiţionale
(discuri, benzi magnetice, microfilme, hărţi, documente
electronice etc.). Biblioteca deţine câteva colecţii importante,
care cuprind documente cu valoare bibliofilă:
Cartea veche şi rară, Moldavistica, Audiovideoteca, Colecţie
de artă şi hărţi, Literaturile lumii ş. a”. (p. 83-84)
Corlăteanu, Nicolae. (n.14 mai 1915, Caracui, Basarabia)
– filolog, decanul de vârstă al filologilor din Republica
Moldova, membru al Academiei de Ştiinţe al Republicii
Moldova. A absolvit Literele, Filosofia şi Dreptul
la Cernăuţi. Membru fondator al Universităţii de Stat a
Moldovei (1946), Laureat al Premiului de Stat al Moldovei
pentru Ştiinţă şi Tehnologie, cavaler al Ordinului
Republicii. Lucrări: Issledovanie narodnoi latâni i ee
otnoşenie s romanskimi iazâkami (Latina vulgară ca
bază a limbilor neoromanice şi romanistica, 1974, Moscova);
Originea fondului lexical de bază, 1955; Categoria
gramaticală a cazului la substantive, 1955;
Problema studierii substantivelor din Poveştile lui
I. Creangă, 1959; În jurul unei controverse filologice:
raporturile dintre Codicele Voroneţean şi Lucrul
sfinţilor apostoli al lui Coresi, 1960, 1963; Româna
literară în Republica Moldova: istorie şi actualitate,
1995; Derivatologia, 1997; Scrisul românesc: începuturile
lui, 2000”. (p. 150)
45