download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Ştiinţa literaturii
şi mult mai valoroase, poate”. Prin volumul de faţă, autoarea
a readus atenţia celor din interiorul ţării faptul, că
aproape de graniţele ţării trăiesc români, printre aceştia,
scriitori de valoare, chiar „adevăraţi eroi”, care au scris
în limba română în condiţii dificile şi au făcut literatură
bună într-un cadru nu tocmai favorabil.
În ceea ce priveşte documentarea pentru realizarea
cărţii, a fost foarte dificil pentru autoare, să ajungă la
literatura acestor scriitori, atât ca operă propriu-zisă, cât
şi ca studii critice despre aceştia, din cauza distanţei
fizice. Astfel, au fost fericite acele evenimente la care
a participat autoarea, în rezultatul cărora a intrat în posesia
câtorva volume. În rest, a fost dificilă obţinerea
volumelor de literatură. Acestea au fost nişte obstacole
în calea obţinerii informaţiei referitoare la unii scriitori,
care trebuia introdusă într-un mod sistematizat şi organizat
într-o carte.
Cum motivează autoarea, întocmirea unei istorii literare
în perioada 1945-2000? Din cele afirmate de însăşi
domnia-sa şi în spaţiul iugoslav, şi în cel ungar: „Nu
poate fi vorba de o literatură autentică până la 1945, iar
în celelalte spaţii, respectiv, Basarabia şi nordul Bucovinei
până la 1945 s-a scris suficient, unii din scriitori
se află în istoria monumentală a lui George Călinescu,
deci până la 1945 aceşti scriitori au fost cunoscuţi.
După 1945, după ce s-a produs tragica ruptură, ei au
devenit cumva percepuţi ca la margine de ţară, ceea
ce nu este corect şi nu face nici un serviciu literaturii
române”. Deci, doar pentru că s-au născut sau locuiesc
dincolo de ţară, scriitorii respectivi nu s-au bucurat de o
recunoaştere generală, ceea ce este o nedreptate.
Lucrarea prezentată pe paginile Almanahului nostru
este una pentru aşteptările literaţilor, studenţilor, liceenilor,
elevilor, tuturor iubitorilor de literatură şi doritorilor
de a cunoaşte opera şi informaţia critică despre autorii
discutaţi.
Volumul este structurat în ordine cronologică, în
decenii, cu subdiviziuni după generaţia literară şi după
spaţiul regional. Catinca Agache îşi începe studiul cu
analiza situaţiei în plan literar de la începuturi până în
1945, la fel şi în anii următori, până în deceniul cinci.
Pentru că ne interesează în mod special autorii de pe
teritoriul ţării noastre, ne vom limita la enumerarea acestora,
fără a diminua valoarea celorlalţi. Astfel, făcând
parte din perioada postbelică şi ca scriitori-salvatori de
infernul proletcultist, au fost luaţi în discuţie următorii
autori: Ion Druţă, Nicolai Costenco, George Meniuc,
Liviu Deleanu, Alexei Marinat, Vasile Vasilache. În cadrul
generaţiei deceniului şase, cea de deschidere spre
modernism, sunt prezentaţi următorii poeţi şi scriitori ai
Basarabiei: Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Dumitru Matcovschi,
Liviu Damian, Ion Vatamanu, Petru Cărare,
Anatol Codru, Serafim Saka, Vlad Ioviţă, Nicolae Esinencu,
Spiridon Vangheli. Pentru perioada anilor şaptezeci,
numită „deschiderea către poezia actuală”, sunt
reprezentativi poeţi precum: Nicolae Dabija, Ion Hadârcă,
Leonida Lari, Leo Butnaru, Iulian Filip, Vasile Romanciuc.
Generaţia anilor optzeci, adică postmodernismul
şi relevanţa realităţilor ultime, este predominat, din
punct de vedere literar, de poeţii revoluţionari Emilian
Galaicu-Păun, numit poetul dezlănţuirilor lirice stihiale,
Valeriu Matei, caracterizat drept exponent al modernizării
limbajului poetic.
Şi acestea şi alte nume ale poeţilor ţărilor vecine au
fost adunate cu grijă şi analizate cu multă dăruire şi minuţiozitate.
Lucrarea prezentată vine să umple un gol imens în
istoriografia literară românească. Cauza acestui gol, în
mare, este lipsa de comunicare între regiuni pe care
le-am numi Centru şi Margine şi excluderea autorilor
români din vecinătatea României din procesul literar românesc.
Pe lângă acestea, lipseşte un mecanism de
difuzare a cărţilor autorilor prezentaţi în interiorul ţării,
iar cea care este e incompletă, nesistemică, sporadică
aproape.
Aşa cum am menţionat, cartea s-a bucurat de
aprecierile pozitive ale celor mai mulţi critici notorii, de
exemplu: „Autoarea este o foarte bună cunoscătoare a
realităţilor literare şi culturale din ţările vecine. Consider
că, la momentul actual, dna Catinca Agache este una
din cele mai bune cunoscătoare din România a literaturii
de limba română scrisă în afara graniţelor” (Dan
Mănucă); „A încerca o prezentare a literaturii române
scrisă în ţările din afara graniţelor care au fluctuat din
cauza vicisitudinilor istoriei, necesită o bună cunoaştere
nu numai a perioadei 1945 – 2000, ci şi a trecutului. E
ceea ce face autoarea lucrării în primul capitol, unde
enumeră dificultăţile întâmpinate pentru a găsi criteriile
expunerii, direcţiile de urmat până a descoperi elementele
unificatoare şi cele diferenţiale. Criteriul generaţiilor
este într-adevăr cel mai concludent, cu toate riscurile
sale...” (Liviu Leonte); „Doamna Catinca Agache şi-a
asumat toate riscurile pe care le presupune ducerea la
bun sfârşit a unui asemenea proiect. Cercetarea unui
domeniu vast presupune un cumul de metode de lectură
şi de mijloace de analiză. S-a preferat o abordare
întemeiată pe criteriul generaţiilor, pe cât de justificabilă,
pe atât de contestabilă. Dar sistematizarea obţinută
astfel se dovedeşte a fi acceptabilă şi, fapt demn de
remarcat, are darul de a aduce o limpezire, o stratificare
coerentă a bogatului material”. (Remus Zăstroiu)
Expunem un fragment din impozanta lucrare, vorba
fiind despre nouăzeciştii din Republica Moldova.
“Revenirea Basarabiei (Republica Moldova) la «matricea
stilistică firească» se petrece o dată cu schimbarea
mentalităţii scriitorilor care au devenit mai interesaţi
de sincronizarea cu spiritul paradigmatic românesc.
Aceasta s-a realizat efectiv numai în condiţiile în care
ei au acceptat «să se autosupună, - cum apreciază Leo
Butnaru – unei operaţiuni chirurgicale» estetice, unor
transfuzii şi transplanturi în firea lor «a unui înalt spirit şi
a unei alese culturi». Grupul elitist al optzeciştilor şi nouăzeciştilor
şi-a asumat monopolul asupra sincronizării
reale, prin supunerea examenului dur al criticii literare
39