download - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Etnografie. Folclor
Chelcea, Ion. Etnografie: Privire către noi înşine ca popor. –
Bucureşti : Ars docendi, 2007. – 278 p.
În anul 2007, la Bucureşti a apărut
cartea lui Ion Chelcea, ce are în
obiectiv folclorul, etnografia, etnopsihologia
poporului român, având în
vedere şi teritoriul de dincoace de
Prut, chestiune ce sporeşte interesul
tuturor românilor, fie că sunt specialişti
în domeniu, fie că sunt iubitori
de neam şi ţară, tradiţie, folclor, cultură.
Deşi editată în 2007, ultimele
rânduri ale lucrării lui Ion Chelcea,
au fost scrise cu mult înainte, acum
două decenii. Mai exact, volumul de
faţă reprezintă unele lecţii ale cursului
de “Introducere în etnografie”
publicate acum 65 de ani şi materiale
scrise ulterior, fiind finisate, după
cum a fost menţionat de mai bine de
două decenii. După cum afirmă în argumentul
lucrării Septimiu Chelcea,
cartea: „Izvorâtă din conştiinţa necesităţii
cunoaşterii de noi înşine şi
din ataşamentul profund al autorului
la naţiunea română, a cărei afirmare
culturală o dorea atât de mult şi pentru
care şi-a consacrat activitatea de
etnograf, sociolog, muzeograf şi publicist.”
(p. 7)
Înainte de a trece nemijlocit la
studiu, trecem în revistă câteva date
referitoare la activitatea lui Ion Chelcea.
S-a născut în 1902. A făcut
şcoala elementară şi liceul în satul
natal (Boteni, Muscel) şi, respectiv,
la Braşov. A absolvit Universitatea
din Cluj (1929-1934) şi şi-a luat licenţa
în etnografie (doctor în Etnografie)
la aceeaşi Universitate.
A fost conferenţiar în Etnografie
la Universitatea din Cluj, preparatorşef
lucrări la Muzeul Etnografic din
Cluj, pedagog, învăţător (la Braşov
şi Lujerdiu), şef de cercetări etnografice
în cadrul Institutului Central
de Statistică din Bucureşti, confe-
26
renţiar la Universitatea
din Iaşi. Dragostea pentru
folclor, muzeologie şi
Patrie, l-a îndemnat să
întemeieze Muzeul Etnografic
al Moldovei din
Iaşi, al cărui director a
fost (1943). A fost şi şef
de secţie la Muzeul Satului
din Bucureşti. A decedat
în 1991.
Ion Chelcea a fost
autorul unui număr impresionant
de studii ştiinţifice
şi a contribuit la
organizarea şi completarea
fondurilor etnografice
ale multor muzee
din România. Specialist
atât în etnografie şi sociologie,
domenii în care
şi-a luat doctoratul, cât şi
în filosofie, Ion Chelcea
este autorul cu peste
200 de titluri de lucrări
publicate în cei peste 70 de ani de
activitate ştiinţifică. Cea mai mare
parte a operei sale a ramas însă în
manuscris, nefiind publicată în timpul
vieţii autorului din cauza cenzurii
comuniste.
A fost unul dintre sociologii consideraţi
incomozi, a cărei operă a fost
subestimată în perioada regimului
comunist. Teoria sa despre fluxurile
şi refluxurile etnice este apreciată
de specialişti ca fiind o viziune etnopolitică
„înalt reprezentativă”, alături
de cea a lui Simion Mehedinţi, de
exemplu (Bădescu, Ilie. Enciclopedia
valorilor reprimate: vol.1 / Ilie
Bădescu, Dan, Dungaciu, Ion, Chelcea.-
Bucureşti, 2000.- P. 478-486).
Numele şi lucrările sale sunt citate
alături de alte nume de referinţă în
sociologia românească, precum Sabin
Manuilă, Anton Golopenţia, Ion
Conea, Gh. I. Brătianu, Nicolae Iorga
ş. a. În opinia lui Paul H. Stahl:
„Ion Chelcea face parte din generaţia
de excepţie care, între cele două
războaie mondiale, a adunat informaţii
asupra vieţii sociale din România
cea mare; autentici patrioţi care,
cu adevărat, şi-au iubit ţara”.
Conceptele de bază în jurul cărora
gravitează, autorul în lucrarea
prezentată sunt cu caracter naţional,
patriotic, cu noţiuni controversate
în ştiinţele socioumane şi politice.
Ideea pe care este pus accentul, că
obiectul de studiu al etnografiei îl
constituie caracterul naţional, care,
bineînţeles, diferă de la un popor la
altul. Lucrarea lui Ion Chelcea este