Director general: Alexe Rău Elaborare: Aliona Tostogan Tatiana Luchian Coperta: Dragoş Popa Miu Lector: Raisa Plăieşu Procesare computerizată: Maria Griniuc Imaginea <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong> în străinătate : Almanah, nr. 7, 2007 / <strong>Biblioteca</strong> Naţională a <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong> ; elab. de Aliona Tostogan, Tatiana Luchian ; lector : Raisa Plăieşu. − Chişinău : BNRM, 2009 (Imprimeria BNRM). – 78 p.; 100 ex. © <strong>Biblioteca</strong> Naţională a <strong>Republicii</strong> <strong>Moldova</strong>, 2009
Cultură. Civilizaţie Lupan, Nicolae. Din coapsa Daciei şi-a Romei : Românism şi conjuncturism. – Bucureşti: Criterion Publishing, 2007. – 272 p. E timpul să ni se redea ceea ce este al nostru din moşi-strămoşi! N. Lupan La Bucureşti a apărut lucrarea pământeanului nostru, plecat peste hotarele ţării, Nicolae Lupan. Cartea e un strigăt ce vine din adâncul inimii, care anunţă neîmpăcarea cu starea actuală de lucruri atât în plan politic cât şi istoric din spaţiul românesc. Autorul regretă prin afirmaţia: “Prea ne stingem ca români!..” Şi pe lângă aceasta mai adaugă: „Prea ne lăsăm legănaţi de efemera inviolabilitate a graniţelor de după al Doilea Război Mondial şi de fantomatica integrare europeană, neglijând problema problemelor româneşti – Reîntregirea!...” (p. 5). În lucrare se subliniază că poporul român n-a venit de nicăieri, ci se află acolo unde se află „de când lumea”. Dovadă este teritoriul care avea să devină România, locuit de traci, încă din mileniul doi, înainte de Hristos. Dacii aveau ca mijloc de comunicare unul din multele dialecte ale limbii trace, care deveni limba dacă. Autorul convinge că astfel de imagine se oglindeşte cu 5000 de ani în urmă, iar ca dovada sunt denumirile râurilor: Olt, Criş, Mureş, Timiş, Prut, Dunăre etc. Pe lângă teritoriile vechi ale strămoşilor-traci, daci, este evidentă admiraţia autorului pentru înaintaşii noştri care luptau aprig contra „năvălitorilor barbari” ale timpurilor noastre, care au invadat teritoriul românesc şi care „s-au dovedit a fi slavii”. Autorul evocă regii dacilor care au apărat cu ardoare poporul şi ţara lor. Astfel, Burebista, „cel mai de seamă rege al dacilor” şi că meritul său a fost că a unit toate triburile existente de o parte şi de alta a Carpaţilor. Următorul domnitor care a jucat un rol important a fost Decebal, „a cărui autoritate s-a extins până la urmă asupra întregii Dacii”. În anul 106 independenţa statului dac ia sfârşit, apoi acest teritoriu se transformă în provincie romană. Apoi începe perioada de colonizare a Daciei, care afirmă autorul, ţine „până în ziua de azi”. Autorul accentuiază prin mesajul cărţii despre unitatea de neam a vechimii existenţei ei pe aceste teritorii, că Traian şi Decebal sunt „părinţii daco-românismului dintre Nistru, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră” (p. 9) şi, de o actualitate importantă a îndemnului său pentru patriotism, independenţă adevărată. Cartea ca structură este alcătuită din următoarele compartimente: Români cu literă mare, unde evocă personalităţi ale neamului românesc: Aron Pumnul, Nicolae Bălcescu, Ciprian Porumbescu, Zamfir Arbore, Nicolae Iorga, Ion Nistor, Constantin Stere, mareşalul Ion Antonescu etc.; Colonizări şi exod, oglindeşte despre situaţia în plan istoric, lingvistic, religios pe teritoriul colonizat al Bucovinei; Colonizări şi asimilare, sunt analizate consecinţele ultimatumului din 26 iunie 1940, evenementele tragice pentru Basarabia şi Bucovina; Conjuncturisme, unde se relatează despre acceptarea în timp a unor termeni impuşi, o adaptare la sistemul existent, o respingere la început forţată, apoi de bunăvoie a tot ce fusese naţional, a valorilor neamului. Cartea poate fi calificată ca un act de patriotism în care s-au adunat toate suspinele, regretele, gândurile tuturor românilor cărora nu le-a fost rupt idealul naţional-patriotic. Oferim cititorilor fragmente din volum: “De-a celor 34 de ani de exil politic, ca să nu zic de străin printre străini, când sunt întrebat dacă mă simt în apele mele, fie la Bruxelles, fie la Paris, răspund exact aşa cum gândesc: «E bine acolo unde nu eşti!»...Şi fiecare înţelege cum crede de cuviinţă. Deşi, tot de fiecare dată, îmi aduc aminte de minunata noastră maximă: «Fie pâinea cât de rea, / Tot mai bine-n ţara mea!»... Iar când zic «ţara mea», chiar şi în context, gândul mă duce la cele zece provincii surori ale sale!... Maximă, deci, ce le-aş fi spus-o elevilor mei din clasa a şasea a şcolii din Cepeleuţi, satul meu natal, în anii ’47 şi ’48, unde predam algebra şi geometria. Cum afirma 40 de ani mai târziu, adică în ’88, dragul meu elev şi subaltern de la Televiziunea din Chişinău, multregretatul Victor Teleucă a’ lu’ Gavrilaş, la Casa de Cultură, în faţa dragilor mei consăteni, unde eram ţintuit, prin intermediul aceleiaşi televiziuni,
- Page 1: ISSN 1857-1565 BIBLIOTECA NAŢIONAL
- Page 5 and 6: Cultură. Civilizaţie elemente rea
- Page 7 and 8: Biblioteconomie Рэу, А. Нац
- Page 9 and 10: Biblioteconomie и другие м
- Page 11 and 12: Biblioteconomie тва Фрейда
- Page 13 and 14: Biblioteconomie телами). Эт
- Page 15 and 16: Politică Керсновская,
- Page 17 and 18: Politică уже образовал
- Page 19 and 20: Politică gaţă (Bruxelles, Belgia
- Page 21 and 22: Economie The lie of the land: our c
- Page 23 and 24: Arta militară Stoian, Dan. În zbo
- Page 25 and 26: Învăţământ Iurie Boreico - bă
- Page 27 and 28: Etnografie. Folclor deosebit de nec
- Page 29 and 30: Muzică Natalia Gordienco Talentul
- Page 31 and 32: Arta teatrală „Der Wiener ÖTR-C
- Page 33 and 34: Sport din Republica Dominicană din
- Page 35 and 36: Lingvistică Coşeriu, Eugen. Lengu
- Page 37 and 38: Lingvistică 2004. Această lucrare
- Page 39 and 40: Ştiinţa literaturii şi mult mai
- Page 41 and 42: Ştiinţa literaturii lui dun Căli
- Page 43 and 44: Ştiinţa literaturii Ştefan Cacov
- Page 45 and 46: Ştiinţa literaturii Prezentăm c
- Page 47 and 48: Ştiinţa literaturii bunici în vi
- Page 49 and 50: Literatura artistică din contra la
- Page 51 and 52: Literatura artistică Dimitriu, Eug
- Page 53 and 54:
Literatura artistică vreme ce se
- Page 55 and 56:
Literatura artistică propriul neam
- Page 57 and 58:
Literatura artistică emoţie. Nici
- Page 59 and 60:
Literatura artistică возмез
- Page 61 and 62:
Literatura artistică Mironov, Fili
- Page 63 and 64:
Literatura artistică Un fel de lin
- Page 65 and 66:
Literatura artistică Poezia Acasă
- Page 67 and 68:
Literatura artistică dintr-un acva
- Page 69 and 70:
Istorie Bejan, Vlad. Satul Cotiugen
- Page 71 and 72:
Istorie Party in Chişinău, in 191
- Page 73 and 74:
Istorie M.Ţăranu, Teroarea intele
- Page 75 and 76:
Noutăţi editoriale Cele mai recen
- Page 77 and 78:
Bibliografie 30. PURICI, ŞTEFAN. I
Change language