Raport de mediu - Primaria Avrig

S.C. AQUACON PROIECT S.A. SIBIU 

RAPORT DE MEDIU: PLAN URBANISTIC GENERAL, ORAŞ AVRIG, JUDEŢUL SIBIU ŞI LOCALITĂŢILE APARŢINĂTOARE 

ACESTUIA 

CUPRINS 

1. CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA PUG SI A RM...................................................9 

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI 

SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME 

RELEVANTE ....................................................................................................................................13 

2.1. Continutul si obiectivele principale al PUG...............................................................................................................13 

2.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante .............................................................................................................41 

2.3. Prezentarea optiunilor relevante identificate; alternative fata de cele continute in PUG, inclusiv alternativa 

„zero”………………………………………………………………………………………………………………….42 

3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI........................................45 

3.1. STAREA ACTUALA A MEDIULUI........................................................................................................................45 

3.1.1. Factorul de mediu ”Apa”.........................................................................................................................................45 

3.1.2. Factorul de mediu”Aer” ..........................................................................................................................................46 

3.1.3. Factorul de mediu ”Sol”..........................................................................................................................................47 

3.1.4 Factorul de mediu ”Biodiversitate”..........................................................................................................................48 

3.1.5 Conservarea resurselor naturale ...............................................................................................................................48 

3.1.6. Sanatatea umana......................................................................................................................................................50 

3.1.7. Gestionarea deseurilor.............................................................................................................................................50 

3.1.8. Riscuri naturale .......................................................................................................................................................51 

3.1.9. Patrimoniul cultural.................................................................................................................................................52 

3.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din PUG............................................................56 

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE 

SEMNIFICATIV................................................................................................................................63 

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUG .................................64 

6. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, 

COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG .......................................66 

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ..................................69 

2012 Page 1



ACESTUIA 

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA 

SANATATII IN CONTEXT TRANSFRONTALIER.......................................................................79 

9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE 

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII 

PUG....................................................................................................................................................81 

10. CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI ALESE......................87 

11. MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR 

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI...............................................................89 

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC................................................................................91 

ANEXE 

2012 Page 2



ACESTUIA 

LISTA PRESCURTARILOR 

ANPM – Agentia nationala pentru protectia mediului 

APM – Agentia pentru protectia mediului 

ARPM – Agentia regionala pentru protectia mediului 

BH – Bazin hidrografic 

CF – Carte Funciara 

CJ – Consiliul judetean 

CMA – Concentratie maxima admisa 

CSC – Comitetul special constituit pentru efectuarea etapei de incadrare 

DA – Directia apelor 

DSP – Directia de Sanatate Publica 

EIM – Evaluarea impactului asupra mediului 

EM – Evaluare de mediu GA – 

Gospodarirea apelor GL – 

Grup de lucru 

HG – Hotarare de guvern 

ISU – Inspectoratul pentru situatii de urgenta 

L – Lege 

MMDD – Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile 

ONG – Organizatie nongurvernamentala 

Ord – Ordin 

OUG – Ordonanta de urgenta 

PLAM – Plan local de actiune pentru mediu 

POS – Plan operational sectorial 

P/P – planuri si/sau programe 

PUG – Plan urbanistic general 

PUD – Plan urbanistic de detaliu 

2012 Page 3



ACESTUIA 

RLU – Regulament local de urbanism 

RM – Raport de mediu 

SEA – Evaluarea de mediu pentru planuri si programe (evaluare strategica de mediu) 

SGA – Sistemul de gospodarirea apelor 

UE – Uniunea Europeana 

2012 Page 4



ACESTUIA 

GLOSAR DE TERMENI SI EXPRESII 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

aviz de mediu pentru planuri si programe – act tehnico-juridic scris, emis de catre 

autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind 

protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii; 

evaluare de mediu – elaborarea Raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritatilor 

publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea in considerare a 

raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea 

informarii asupra deciziei luate; 

acord de mediu – decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul 

titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic 

eliberat in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului din punct de vedere al 

protectiei mediului; 

acord integrat de mediu – act tehnico – juridic emis de autoritatea competenta de protectie a 

mediului, conform dispozitiilor legale in vigoare, care acorda dreptul de a stabili conditiile de 

realizare a unei activitati inca din etapa de proiectare, care sa asigure ca instalatia corespunde 

cerintelor legislatiei in vigoare. Acordul poate fi eliberat pentru una sau mai multe instalatii ori 

parti a instalatiilor situate pe acelasi amplasament; 

arie naturala protejata – o zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent 

ridicat, desemnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice 

de conservare; cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, 

monumente ale naturii si altele; 

atmosfera – masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul de ozon; 

autoritate competenta pentru protectia mediului – autoritatea publica centrala pentru 

protectia mediului sau dupa caz, autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului; 

autoritati publice teritoriale pentru protectia mediului – inspectoratele pentru protectia 

mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”; 

biodiversitate – diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si 

terestre, precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea 

din interiorul speciilor, dintre specii si intre ecosisteme; 

cele mai bune tehnici disponibile – stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat 

in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea 

practica de a constituii referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie in scopul prevenirii, 

2012 Page 5



ACESTUIA 

iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globala a emisiilor si impactului 

asupra mediului in intregul sau; 

deteriorarea mediului – alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale 

componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a 

ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii cauzate, 

in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si 

valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului; 

deseuri – substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi 

folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile; 

echilibru ecologic – ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui 

sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica armonioasa a 

acestuia; 

ecosistem – complex dinamic de comunitati de plante, animale si micoorganisme si mediul lor 

lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala; 

emisii – poluanti evacuati in mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii electromagnetice si 

ionizante, care se manifesta si se masoara la locul de plecare din sursa; 

evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si autoritatilor 

competente implicate in implementarea anumitor planuri si programe, luarea in considerare a 

raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea 

informarii asupra deciziei luate, conform legislatiei in vigoare; 

evaluarea impactului asupra mediului – cuantificarea efectelor activitatii umane si a 

proceselor naturale asupra mediului, a sanatatii si securitatii omului, precum si a bunurilor de 

orice fel; 

habitat – locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural; 

impact asupra mediului – efecte asupra mediului ca urmare a desfasurarii unor activitati 

antropice; 

impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului, determinate ca fiind 

importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea si caracteristicile 

proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri si programe, avandu-se in vedere 

calitatea preconizata a factorilor de mediu; 

instalatie – orice unitate tehnica stationara, precum si orice alta activitate direct legata, sub 

aspect tehnic,cu activitatile unitatii stationare aflate pe acelasi amplasament, care poate produce 

emisii si efecte asupra mediului; 

2012 Page 6



ACESTUIA 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

mediu – ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, 

toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, 

sistemele naturale in interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile 

materiale si spirituale; 

modificari semnificative – schimbari in functionarea unei instalatii sau in modul de 

desfasurare a unei activitati care, dupa opinia autoritatii competente pentru protectia mediului, 

poate avea un impact negativ semnificativ asupra oamenilor si mediului; 

monument al naturii – specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, 

formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic; 

poluare – introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al unei activitati desfasurate de om, de 

substante, de vibratii, de caldura si/sau de zgomot in aer, in apa ori in sol, care pot aduce 

prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, care pot dauna bunurilor materiale ori pot 

cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri 

legitime; 

poluant – orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori ori forma de energie 

(radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu, 

modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor 

materiale; 

proiect – executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte interventii 

asupra cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale; 

raport de mediu – parte a documentatiei anumitor planuri sau programe, care identifica, 

descrie si evalueaza efecte posibile asupra mediului ale aplicarii acestora si alternativele sale 

rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta; 

resurse naturale – totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea 

umana: resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili, regenerabile apa, aer, sol, flora, 

fauna salbatica si permanente : energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor; 

substanta – orice element chimic si orice compus al acestuia, cu exceptia substantelor 

radioactive si a organismelor modificate genetic, in intelesul legislatiei aflate in vigoare; 

titularul proiectului sau al activitatii – persoana fizica sau juridica, care propune, detine 

si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala; 

zona umeda – zona cu exces de umiditate care include mlastini, regiuni inundabile, limane, 

estuare si lagune. 

2012 Page 7



ACESTUIA 

 

 

raport de mediu – parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si 

evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicarii acestora si alternativele 

lor rationale, luind in considerare obiectivele si aria geografica aferenta; 

titularul planului sau programului – orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica 

sau juridica care promoveaza un plan sau un program. 

2012 Page 8



ACESTUIA 

1. CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA PUG SI A RM 

In context European, cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la SEA sunt: 

- Directiva CE 2002/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului ale 

anumitor P/P; 

- Protocolul privind SEA la Conventia privind impactul asupra mediului in context 

transfrontiera (Conventia de la Espoo). 

Directiva SEA 2001/42/CE la art. 1) are obiectivul declarat de a contribui la integrarea 

considerentelor de mediu in elaborarea si adoptarea planurilor si programelor, in vederea 

promovarii dezvoltarii durabile. Scopul Directivei SEA este acela de a asigura ca efectele 

asupra mediului ale anumitor P/P sunt identificate in timpul elaborarii si inainte de momentul 

adoptarii acestora. 

Directiva SEA a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie transpusa de statele membre in 

legislatia nationala, astfel s-a publicat HG 1076/2004 care stabileste procedura de 

evaluare de mediu pentru anumite P/P. In concordanta cu prevederile Directivei SEA, HG 

1076/2004 prevede ca SEA este obligatorie pentru anumite P/P si ca pentru alte P/P trebuie 

determinata necesitatea de a se supune SEA. Prin Ord. 995/2006 s-a adoptat lista P/P care 

intra sub incidenta HG 1076/2004, respectiv a planurilor pentru care trebuie realizata o 

evaluare de mediu, in aceasta lista fiind inculse si planurile urbanistice generale. 

Directiva Habitate si Directiva Pasari au fost si ele transpuse in legislatia nationala care 

prevede ca orice P/P care poate afecta in mod semnificativ o Arie de protectie speciala sau 

Arie speciala de conservare, trebuie supus unei evaluari a mediului care sa tina seama de 

obiectivele de conservare din aria respectiva. Etapele procedurii SEA sunt: 

- Incadrarea; 

- Definirea domeniului; 

- Evaluarea P/P; 

- Intocmirea RM privind efectele semnificative probabile ale propunerii de 

dezvoltare; 

- Desfasurarea consultarilor cu privire la propunerea de dezvoltare si Raportului de 

Mediu aferent (in aceasta etapa se consulta autoritatile de resort si publicul); 

- Luarea in calcul a RM si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei; 

- Oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea propunerii de dezvoltare si 

prezentarea modului in care s-a tinut seama de rezultatele EM; 

- Monitorizarea efectelor implementarii deciziei. 

2012 Page 9



ACESTUIA 

Pentru ca Directiva SEA (2001/42/EC), transpusa in legislatia nationala prin HG 

1076/2004, se coreleaza cu alte Directive care privesc protectia mediului, prezenta evaluare de 

mediu s-a raportat constant la aceste acte comunitare: 

- Directiva Cadru Apa 2000//60/EC (WDF), care introduce notiunile de Program de 

Masuri (sau de Amenajare) si Plan de Management Bazinal, pentru a coordona 

masurile privind calitatea apei in fiecare bazin; 

- Directiva privind nitratii 91/676/EC, care prevede Programe de Actiune pentru 

zonele amenintate de poluarea cu nitrati cauzata de agricultura; programele sunt 

directionate catre introducerea anumitor practici agricole; 

- Directiva Cadru Deseuri 75/442/EC, care prevede Planuri de Management ale 

Deseurilor; 

- Directiva Cadru Aer 96/62/EC, care stipuleaza ca in zonele si aglomerari in care 

nivelul unuia sau mai multor poluanti depaseste anumite valori-limita, se impune 

implementarea unui Plan sau Program pentru atingerea valorilor-limita intr-un 

interval de timp specificat; 

- Directiva Habitate 92/43/EC, care are ca scop stabilirea unei retele ecologice 

europene coerente, de zone speciale de conservare; scopul este de a recunoaste ca 

situl respectiv gazduieste valori naturale care merita sa fie protejate. 

Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva Consiliului 

European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului 

transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea 

procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Continutul Raportului 

de Mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de 

realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. 

Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea din Manualul 

privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe 

elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de Protectie a 

Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si ”Ghidul privind evaluarea de mediu pentru 

planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism” (MMDD, 

2007). 

RM a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUG, teritoriul acoperit, precum si 

activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUG, ca: stabilirea noilor folosinte ale 

terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu 

2012 Page 10



ACESTUIA 

legislatia in vigoare; amenajarea si utilizarea terenului; dezvoltarea infrastructurii rutiere si de 

utilitati; modificari ale activitatilor economice care pot interveni intr-o sfera mai larga. 

In RM s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor utilizate in evaluarea de mediu, corelarea 

obiectivelor PUG cu P/P relevante pentru acesta, s-au determinat aspectele de mediu care 

trebuie evaluate din perspectiva elementelor cheie ale PUG si s-a facut identificarea 

obiectivelor de mediu relevante. 

A interesat cu predilectie analiza efectelor semnificative ale planului in zona, datorita 

introducerii in intravilan de noi suprafete si schimbarii folosintei unor terenuri, efecte 

asupra teritoriului administrativ a localitatilor adiacente, asupra componentelor mediului si in 

special asupra zonelor protejate din arealul analizat. S-au urmarit problemele semnificative de 

mediu, inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul 

implementarii PUG. S-au stabilit masurile de reducere si/sau intarire a efectelor implementarii 

PUG asupra componentelor mediului si s-au facut recomandari in acest sens, precum si s-a 

propus un program de monitorizare. 

Prin Raportul de Mediu s-au sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii, insa s-au avut 

in vedere si consultarile publicului si a autoritatilor de reglementare interesate. 

Planul urbanistic general al orasului Avrig a fost elaborat de S.C. JOC ART S.R.L. Rm. 

Valcea, str. G-ral Magheru, nr. 25, in conformitate cu prevederile legale (Legea nr. 

350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile si completarile 

ulterioare; Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, 

Sectiunea a IV-a – Reteaua de localitati, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordinul nr. 

13 M/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice GP 038/1999 – Ghid privind metodologia 

de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic general. 

Pe baza analizei situatiei existente, a modificarilor survenite in suprafata intravilanului si 

folosinta terenurilor, a tendintelor constatate in inbunatatirea teritoriului cu bunuri 

publice de interes comun si bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale si a 

cetatenilor de modernizare si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic general 

stabileste directiile evolutiei orasului Avrig in concordanta cu alte programe si planuri astfel 

incat sa atinga urmatoarele obiective: 

- dezvoltare durabila a localitatilor: Avrig, Bradu, Marsa, Valea Mare a Avrigului 

(trup intravilan); 

- cresterea nivelului de trai; 

- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei; 

2012 Page 11



ACESTUIA 

- cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin 

asigurarea cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte privind 

evacuarea apelor uzate, depozitarea deseurilor, protectia solului. 

Planul urbanistic general impreuna cu RLU aferent devine dupa aprobare ”act de autoritate al 

administratiei publice locale” pe baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si autorizatii 

de construire pe teritoriul localitatii. 

2012 Page 12



ACESTUIA 

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE 

ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU 

ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 

Dezvoltarea urbanistica tine cont de aplicarea conceptului de dezvoltare durabila. 

Planul Urbanistic General (PUG) si Regulamentul Local Aferent RLU stabilesc raporturi 

favorabile intre nevoile umane si potentialul natural si antropic, in conditiile protejarii, 

reabilitarii, conservarii si punerii in valoare a patrimoniului natural si construit existent. La 

fundamentarea si elaborarea PUG s-a urmarit respectarea principiilor, orientarilor, obiectivelor 

si prevederilor documentelor internationale si continutul cadru specificat in reglementarea 

tehnica. 

Planurile urbanistice generale constituie documentatiile care stabilesc obiectivele, actiunile si 

masurile de dezvoltare pe o perioada determinata, pe baza analizei multicriteriale a situatiei 

existente. Ele orienteaza aplicarea unor politici in scopul construirii si amenajarii teritoriului 

localitatilor, politici ce isi propun, intre altele, restabilirea dreptului de proprietate si statuarea 

unor noi relatii socio-economice in perioada de tranzitie spre economia de piata. 

Planul urbanistic general al orasului Avrig a preluat date din toate documentele de 

urbanism elaborate la nivelul localitatii si le actualizeaza avand in vedere: intravilanul 

localitatii sa cuprinda numai necesarul de teren pentru dezvoltare; precizarea categoriilor de 

folosinta ale terenurilor in intravilan si extravilan si bilantul teritorial al categoriilor de 

folosinta; nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localitatii (apa, canal, energie, comunicatii, 

retele rutiere, etc.); precizarea zonelor cu grad mare de risc natural; cresterea calitatii vietii 

locuitorilor. 

2.1. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE AL PUG 

LOCALIZAREA ORAŞULUI 

Teritoriul oraşului Avrig se află în partea de sudest al judeţului şi cuprinde loca-lităţile Avrig, 

Bradu, Săcădate şi Glamboaca. Oraşul Avrig este situat pe malul drept al Văii Avrigului, la sud 

de linia ferată Sibiu-Braşov, iar satele Bradu, Săcădate şi Glamboaca se află pe malul drept al 

Oltului dealungul unui drum paralele cu Oltul la cca 1,5 - 2,0 km. Cele patru localităţi se 

dezvoltă pe baza unor parcelări medievale, avand parcele cu front relativ îngust şi desfăşurare în 

adancimea parcelei. Schema stradală rezultă din intersecţia drumului principal care leagă oraşele 

Sibiu şi Făgăraş, care se intersectează cu un drum paralel cu Valea Avrigului. Reţeaua stradală a 

2012 Page 13



ACESTUIA 

oraşului Avrig este neregulată rezultand loturi de forme geometrice diferite: trapez, triunghi, 

patrulater cu unghiuri ascuţite şi obtuze. 

Cătunul Glamboaca este format dintr-un grup de case dispuse destul de neregulat în jurul unei 

coline pe care se află biserica ortodoxă, Satul Săcădate se dezvoltă de-alungul drumului est-vest, 

avand cate o biserică în nord (catolică) şi sud (evanghelică). O a treia biserică (ortodoxă) este 

amplasată în partea de nord, pe o stradă paralelă cu strada principală. O stradă spre sud duce către 

podul peste Olt către Avrig. 

Satul Bradu se desfăşoară dalungul unui spaţiu marcat de un parau în direcţia nordvest-sudest, 

fiind cate o stradă pe fiecare mal al paraului. În partea de sud al acestui spaţiu se află cetatea 

bisericească evanghelică, mai spre nord primăria şi şcoala. Tot în acest spaţiu a fost construită 

recent o biserică ortodoxă. În capătul de nord al acestui spaţiu, pe o colină este amplasată vechea 

biserică ortodoxă, cu o privire impresionantă spre depresiunea Oltului şi munţii Făgăraş. 

DATE DIN ISTORICUL LOCALITĂŢILOR ORAŞUL AVRIG Valea Oltului a fost locuită 

din cele mai vechi timpuri. În apropiere de Avrig a fost descoperită o mare necropolă dacoromană 

din secolul al II-lea. Avrig facea parte din “terra blahorum”, denumire gasită într-un 

document din 1222. Localitatea este menţionată în 1364, an în care in „Affrica“ se adună preoţii 

capitlului din Sibiu. În 1387 scaunul Sibiului judeca un process dintreAvrig şi Săcădate. În 1468 

în localitate trăiesc 23 de gospodari. În 1495 este menţionată o divergenţă între locuitorii din 

Avrig şi proprietarii ţinutului Făgăraş. La începutul secolului al XVI-lea locuitorii din Avrig şi 

Bradu ajută la costrucţia unor fortificaţii ale Sibiului. În 1572 înAvrig trăiesc 99 de gospodari. În 

1721 este menţionat faptul că în Avrig sunt numai case de lemn. În secolul al XVIII-lea se 

dezvoltă industria manufacturieră, breslele sunt în proces de transformare. Exista în Avrig o 

moara de hartie şi o ţesatorie. În 1892 se inaugurează calea ferată dintre Sibiu şi Avrig, iar în 

1895 cea dintre Avrig şi Făgăraş. În jurul anului 1900 Avrigul avea 3195 de locuitori, din care 

2665 romani, iar restul de 530 germani şi unguri. În 1840 este fondata o fabrică de sticlă de către 

fraţii Flossing, iar în 1908, o uzina elec-trică. În 1914 este menţionată o fabrică de cherestea 

înfiinţată de Gheorghe Krauss. Avrigul a devenit oraş în 1989. 

SATUL BRADU Prima menţiune a localităţii este din 1315, cand regele ungur cere capitlului 

din Alba Iulia să accepte ca plebanul Mathias să devină canonic al capitlului. În 1335 localitatea 

este menţionată sub numele de „insula Gerhardi”, nume dela care derivă denumirea germană de 

Gierelsau. În localitate există o familie de greavi. În 1380 localitatea face parte din scaunul 

Sibiului. Iar din 1468 aici trăiesc 28 de gospodari. În 1600 soldaţi ai voievodului MihaiViteazul 

produc distrugeri în sat. În 1721 este menţionat faptul că materialul folosit la construcţia caselor 

este lemnul. Localnicii sunt pescari şi fac comerţ cu peşti. 

2012 Page 14



ACESTUIA 

SATUL SĂCĂDATE În 1306 se menţionează „vilicus et populi de Sacadat”. Este prima 

menţiune docu-mentară. În 1494 se menţionează că Săcădate este un sat roman condus de cneji 

care are însă şi populaţie maghiară. În 1572 Săcădate aparţine de Sibiu şi este locuit de 129 de 

gospodari. În 1582 magistratul sibian stabileşte un statut pentru convieţuirea romanilor cu 

ungurii. În anul 1721 satul este locuit 145 de familii. Pană în 1848 biserica romanică este folosită 

de comunitatea evanghelică avand preot sas. În 1488 în sat locuiesc 31 de familii. 

CĂTUNUL GLAMBOACA Cătunul denumit „Honrabah” este în 1322 în proprietatea Abaţiei 

din Carţa. În 1454 localitatea nu este locuită. În 1532 face parte din scaunul Nocrichului fiind 

locuită de 50 de familii. În 1548 în „Honerbach” locuiesc 8 familii. 

MARŞA este reprezentată de zona industrială şi cartierul aferent care aparţin oraşului Avrig, 

situată la est de oraş, la limita cu comuna vecină Racoviţa . Tradiţia industrială, la Avrig, a fost 

statuată prin construirea în anii 1936 – 1937 a fabricii de armament şi muniţii, reprofilată pe 

producerea de mijloace de transport auto din anul l960. Din punct de vedere demografic, uzinele 

de la Marşa au jucat un rol foarte important în evoluţia localităţii Avrig. Importanţa economică şi 

strategică a uzinelor de la Marşa a atras forţa de muncă din zonă, aceasta fiind absorbită parţial în 

plan local, concomitent cu perpetuarea în timp a navetismului din localităţile învecinate, inclusiv 

actualui oraş Tălmaciu. Procesul de globalizare şi criza economică din ultimii ani au avut efecte 

negative asupra pricipalelor intreprinderi industriale din Avrig.. S.C. Mecanica Marşa a intrat în 

insolvenţă, în 29 iunie 2009, iar S.C. Fabrica de sticlă Avrig întampină mari dificultăţi pentru a 

se menţine pe linia de plutire. Efectele crizei economice au fost resimţite şi de intreprinzătorii din 

Avrig, fapt reflectat de proporţia de 35% reprezentand societăţile comerciale care în anul 2009 

aveau cifra de afaceri zero. 

Populaţia 

Dinamica populaţiei din oraşul Avrig în perioada 1998 – 20101 are ca trăsătură principală 

stabilizarea, după anul 2002, în marja cuprinsă între 14100 – 14 400 de locuitori. Această 

staţionare a dinamicii demografice este reflectată şi de valoarea ratei medii anuale de creştere (- 

0,9%)2 a populaţiei pentru perioada 1998 – 2010. Avand în vedere că perioada cuprinsă între 

2002 – 2010 este semnificativă pentru interpretarea unei serii de date privind dinamica socială (şi 

sub rezerva surprizelor de natură statistică ale recensămantului programat pentru anul 2011, ştiut 

fiind faptul că recensămintele periodice ale populaţiei au în principiu un scop corectiv în ceea ce 

priveşte statisticile sociale), variaţia ritmului mediu de creştere anuală a populaţiei din Avrig se 

cantonează între ± 1,2 % . 

Forţa de muncă Conform datelor furnizate de Agenţia Judeţeană de ocupare a forţei de muncă 

Sibiu, în luna aprile 2011, în oraşul Avrig erau înregistraţi 515 şomeri (din care 235 femei). 

2012 Page 15



ACESTUIA 

INDICATORI AI URBANIZĂRII Teritoriul administrativ al oraşului Avrigului are o suprafaţă 

de 133.6 km², urcand pana la 2500 m altitudine şi coborand în lunca Oltului la 350 m altitudine. 

Infrastructura de transport Teritoriul administrativ al oraşului Avrigului este străbătut pe o 

lungime de 12km de DN1, care face legatura între Sibiu pe de o parte şi Făgăraş, Braşov, 

Bucureşti în partea de est a oraşului. Lungimea drumurilor judeţene care traverseaza Avrigul 

însumează 33 de km. Localitatea Avrig este străbătută de o infrastructură feroviară de călători şi 

transport marfă pe direcţia Sibiu –Braşov. 

a. Poziţiile kilometrice ale intravilanului existent pe drumul naţional coincid cu poziţiile 

kilometrice ale intravilanului propus; nu s-au făcut propuneri de extindere ale intravilanului de-a 

lungul Drumului Naţional 1. 

Localitatea Avrig: 

- Intrarea intravilan Localitatea Avrig dinspre Braşov – DN1– Poziţia Kilometru 282+250 

(intersecţie Săcădate) - Vezi Plansa reglementări Urbanistice; 

- Ieşire intravilan Localitatea Avrig spre Bradu – DN1 - Poziţia Kilometru 283 + 00 – Vezi 

Plansa reglementări Urbanistice ; Menţionăm că Borna Kilometrică 285 +200 nu este amplasată 

pe Drumul Naţional (se regăseşte pe vechiul traseu al DN ); 

Localitatea Bradu: 

- Intrarea intravilan localitatea Bradu (în sensul spre Sibiu) – Poziţia Kilometru 287 +300; 

- Ieşirea intravilan Localitatea Bradu (dinspre Avrig) – Poziţia Kilometru 289 + 250 - Vezi 

Plansa reglementări Urbanistice; 

b. Poziţiile Kilometrice ale D.N.1 la intrarea şi ieşirea din teritoriul Administrativ al Oraşului 

Avrig sunt: 

- Intrare limita teritoriu administrativ – DN 1 în Oraş Avrig - Poziţia Km 280 +250. 

Dotări tehnico-edilitare Principalii indicatori privind nivelul confortului de tip urban specific 

pentru oraşul Avrig, sunt următorii: 

Lungimea totală a străzilor din oraşul Avrig este de 27 km, în proporţie de 25,9 % acestea 

fiind modernizate; 

Reţea de alimentare cu apă potabilă a avut o lungime de 22,4 Km km din anul 2000 pană în 

2008, iar în 2009 apare în statisticile oficiale cu lungimea de 49,5 km fiind accesibilă pentru 

întreaga populaţie a oraşului; 

Canalizare este deficitară, ( 19 km) aceasta acopere doar 70,3 % din lungimea totală a 

străzilor, fiind necesare lucrările de extindere a canalizării; 

2012 Page 16



ACESTUIA 

Există o staţie de epurare, filtrare şi tratare şi urmează demararea lucrărilor pentru o a doua 

staţie de epurare cu capacitate mult mai mare. 

Alimentarea cu energie electrică este asigurată pentru 97% din gospodării şi 100% agenti 

economici, iar iluminatul stradal este asigurat în proporţie de 95%. 

95% din comunitate este racordată la reţeaua de gaze naturale cu posibilitate de racordare şi 

pentru restul populaţiei. 

Comunicarea se realizează prin intermediul telefoniei fixe şi mobile, cu acoperire pe toată raza 

oraşului. 

Există televiziune prin cablu şi internet, 

Cel mai apropiat punct de alimentare cu carburanţi se află la 4 km distanţă de oraşul Avrig, în 

localitatea Bradu. 

Calea ferată industrială şi staţia CFR se află la 500 m distanţă de centrul oraşului. 

Locuirea 

În perioada 2000 – 2009 numărul de construcţii cu destinaţia de locuinţă a crescut cu 694. Anii 

de varf au fost 2001, cu 534 de locuinţe, şi 2007 cu 68. Din punctul de vedere al gradului de 

confort, se constată, o creştere a acestuia de la an la an, cea mai accentuată fiind creşterea 

numărului de mp ce revin în medie la un locuitor de la 10,83 mp în 2000 la 15.38 în anul 2009. 

PROFIL ECONOMIC AL ORAŞULUI AVRIG 

Numele localităţii Avrig se leagă de o veche tradiţie în fabricarea sticlei, ocupaţie menţionată în 

documente din secolul al XVII-lea (1625). Fabrica de Sticla Avrig SA specializată în producerea 

de sticlarie suflată manual la ţeava, decorată manual sau prin sablare, procedee chimice, crakle 

etc. ceea ce asigura produselor sale o desfacere în proporţie de 100% pe piaţa externă4. Tradiţia 

industrială, la Avrig, a fost statuată prin construirea în anii 1936 – 1937 a fabricii de armament şi 

muniţii, reprofilată pe producerea de mijloace de transport auto din anul l960. Din punct de 

vedere demografic, uzinele de la Marşa au jucat un rol foarte important în evoluţia localităţii 

Avrig. Importanţa economică şi strategică a uzinelor de la Marşa a atras forţa de muncă din zonă, 

aceasta fiind absorbită parţial în plan local, concomitent cu perpetuarea în timp a navetismului 

din localităţile învecinate, inclusiv actualui oraş Tălmaciu. Procesul de globalizare şi criza 

economică din ultimii ani au avut efecte negative asupra pricipalelor intreprinderi industriale din 

Avrig.. S.C. Mecanica Marşa a intrat în insolvenţă, în 29 iunie 2009, iar S.C. Fabrica de sticlă 

Avrig întampină mari dificultăţi pentru a se menţine pe linia de plutire. Efectele crizei economice 

2012 Page 17



ACESTUIA 

au fost resimţite şi de intreprinzătorii din Avrig, fapt reflectat de proporţia de 35% reprezentand 

societăţile comerciale care în anul 2009 aveau cifra de afaceri zero (Fig. 4.2.) O trăsătură cu 

caracter general, cu privire la profilul economic actual al oraşului Avrig, este diversitatea 

domeniilor de activitate pe care întreprinzătorii locali o abordează (Fig. 4.1. – 31%) Avrigul se 

situează în prezent, în momentul conturării unei noi identităţi socio-economice, fiind nevoit să-şi 

creeze o linie de forţă care să-l distingă de structurile urbane similare şi să-l particularizeze. 

Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Avrig îşi propune: dezvoltarea industrială, 

valorificarea energiilor neconventionale si a resurselor stiintifice şi tehnice pentru asigurarea 

competitivităţii şi atractivităţii locaţiei (oraşul Avrig) pentru investitori. O astfel de iniţiativă este 

integrarea oraşului AVRIG în proiectul european URBENENERGY5 parte a programului 

european URBACT II, finantat de UE, care promovează dezvoltarea şi implementarea unor 

scenarii financiare şi tehnologice ca sistem integrat, în scopul creşterii standardului de viata la 

nivelul comunităţilor locale, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi producerii energiei 

neconvenţionale, în vederea obţinerii independenţei energetice pe plan local. În parteneriat cu 

sase oraşe din UE6 care s-au reunit la Avrig, în 15 februarie 2010 pentru un schimb de 

experienţa, a fost demarat un proiectul, prin care, în următorii ani, în Avrig vor fi construite doua 

hidrocentrale pe raul Avrig, o centrală de producere a energiei pe baza gazeificării biomasei, o 

centrală pe biogaz şi una cu panouri voltaice. Tot pe această linie se înscrie şi orientarea spre 

gestionarea şi reciclarea deşeurilor (S.C. Jipa S.A.), în fapt, un demers ecologic necesar şi foarte 

actual, pe care puţine comunităţi locale din Romania îl acceptă. 

Din perspectivă istorică, însă, Avrigul a fost un loc propice al schimburilor comerciale, prin 

situarea sa în proximitatea «graniţei» cu Tara Romanească, Transilvania şi Ţara Făgăraşului şi 

deprinderile şi abilităţile dobandite în timp sunt în mod expres evidenţiate şi astăzi. 

Ponderea cea mai însemnată, în profilul său economic o are comeţul cu bunuri de larg consum 

(mobilier, alimente, textile etc.), cu cherestea, produse agricole, produse animaliere. 

Firmele de construcţii ocupă locul al doilea. 

Fiind o zonă de tranzit (practi c face legătura între Sibiu şi Braşov pe una dintre arterele de 

circulaţie majoră din sudul Transilvaniei), societăţile comerciale avand ca domeniu de activitate 

transporturile, au fost de asemenea favorizate. 

Un aspect particular, din punctul de vedere al numărului lor, îl oferă firmele de consultanţă, 

contabilitate, audit financiar, proiectare . 

Investiţiile în agricultură (ferme de surine, cultivarea cartofului, a culturilor de c amp şi mai 

recent a rapiţei) şi în alimentaţia publică (restaurante şi baruri), sub aspect numeric) ocupă locul 

2012 Page 18



ACESTUIA 

patru . această proporţie a fost de 28 %, în cazul transporturilor de 19 %, iar în cel al 

restaurantelor şi barurilor, de 25 % . Global, peste 50 % dintre societăţile comerciale au avut 

reale dificultăţi la finele anului 2009. 

Structura prezentată mai sus este semnificativă doar sub aspect cantitativ (numeric). Un indicator 

economic mai relevant îl constituie cifra de afaceri. Din acest punct de vedere, alături de 

activitatea industrială de tradiţie (construţiile d e maşini şi fabricarea sticlei) şi principalele 

activităţi economice enumerate mai sus, au suferit efectele crizei mondiale, reţimţită în Romania 

cu precădere după anul 2008. Astfel, domeniul construţiilor a fost puternic afectat, 44 % dintre 

firmele de construcţii au raportat în anul 2009, cifra de afaceri «zero», în domeniul comerţului 

Agricultura şi zootehnia 

Agricultura şi zootehnia sunt activităţi importante în profilul economic al oraşului Avrig, care 

dispune de terenuri arabile şi păşuni cu înaltă valoare naturală şi ecologice7. 

Pe raza localităţii sunt înregistrate 430 de ferme profilate pe creşterea animalelor (bovine, surine, 

ovine, caprine, păsari) şi cultivarea terenurilor arabile8. Acestea se împart în trei categorii, în 

funcţie de finalitatea lor: ferme de subzistenţă; ferme medii; ferme axate pe profit. Avand în 

vedere faptul că o caracteristică generală, sub aspectul proprietăţii asupra terenurilor arabile, este 

fragmentarea accentuată, agricultura de subzistenţă, cu rolul de a completa bugetul economic 

familial, rămane o trăsătura importantă a activităţii agricole practicate pe teritoriul Avrigului. 

Depăşirea acestei stări de fapt, neprofitabilă sub aspect economic, există ca intenţie, prin 

iniţiativele asociative, în special în cazul creşterii animalelor (creşterea ovinelor şi a bovinelor). 

În prezent, o singură fermă se ocupă cu creşterea intensivă a surinelor (25000 de capete), dar 

există şi cîteva ferme de nivel mediu care activează în domeniu (avand între 50 – 150 de capete). 

Numărul de porci crescuţi în gospodăriile de subzistenţă variază între 1 – 5 capete/gospodărie. 

Culturile specifice zonei sunt cartoful şi porumbul, iar în ultimii ani au început să fie practicate 

culturile intensive de rapiţă. Conformaţia reliefului şi compoziţia solului nu favorizează asocierea 

pe tip de cultură (sau a unui anumit tip de cultivatori), ci doar asocierea între proprietari de 

terenuri. Rezultate performante în dezvoltarea unei culturii specifice zonei, respectiv, cultivarea 

cartofilor, a obţinut S.C. EUROPLANT S.R.L., care dispune de un depozit cu o capacitate de 

1.000 tone şi de o staţie de sortare şi ambalare pentru cartofii de sămanţă şi consum. Începand cu 

anul 2007, firma şi-a lărgit paleta de clienţi, prin vanzarea cartofilor de sămanţă din productia 

proprie, în Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova (Sursă: www.europlantromania.ro ). O altă 

fermă performată, de tip asociativ este AGROMEC AVRIG S.A. care gestionează 460 ha de 

pămant şi practică un sistem trienal de rotaţie a culturilor de cartofi, grau, porumb, rapita, 

seminte de cartofi. În perspectivă, prin derularea proiectului pilot - URBENENERGY, urmează 

2012 Page 19



ACESTUIA 

să se creeze un nou profil al culturilor practicate în zonă, în scopul asigurării materiei prime 

pentru producerea energiei alternative. 

Turismul 

Un deziderat local este dezvoltarea turismului montan, bazat pe accesibilitatea spre masivul 

Făgăraş şi cultural, în care punctul forte îl constituie reşedinţa de vară din Avrig a baronului 

Brukenthal, fondatorul Muzeului Naţional Brukenthal deschis publicului larg în anul 1817. În 

prezent pe raza localităţii Avrig se află 7 unităţii de cazare (Pensiunile: Poiana Neamţului, 

Izvorul Căprioarei, Branduşa, Ghiocelul, Balada, Mihaela şi Dolce), însumand 129 de locuri de 

cazare în 53 camere. Potenţialul turistic al oraşului Avrig, cu relevanţă sub aspect economic 

constă în: turismul montan (care favorizează dezvoltarea cabanelor montane) şi turismul de 

tranzit (care favorizează dezvoltarea spaţiilor de cazare, restaurantele şi barurile destinate 

traficului rutier) şi turismul cultural, prin punerea în valoare a Palatului de vară Brukenthal. 

ÎNVATAMANTUL ŞI CULTURA 

În perioada de referinţă, fig. 5.1. evidenţiază scăderea continuă a populaţiei de varstă şcolară şi 

implicit reducerea aferentă a numărului de şcoli şi cadre didactice. 

Cultura 

Viaţa culturală, în Avrig are o consistentă tradiţie, datorandu-se într-o măsură foarte mare, 

prezenţei în istoria oraşului, a două mari personalităţi ale culturii naţionale şi europene: baronul 

Samuel von Brukenthal şi marele cărturar Gheorghe Lazăr, fondatorul şcolii romaneşti. La 

începutul secolului XX, şi-a început la Avrig activitatea, în mod organizat, despărţămantul 

ASTRA. În prezent, Avrigul dispune de 3 cămine culturale, o casă de cultură, o bibliotecă 

publică care are peste 15,000 de volume, un muzeu etnografic, Casa memorială «Gheorghe 

Lazăr» şi un important ansamblu de arhitectură barocă - Palatul de vară Brukenthal, construit în 

1771. Există o preocupare reală pentru conservarea şi performarea patrimoniului imaterial 

tradiţional (festivaluri de folclor, tradiţii şi obiceuri, t arguri ş.a.) şi pentru dezvoltarea unor 

proiecte culturale, de factură cultă, menite să pună în valoare situl arhitectonic baroc de la Palatul 

de vară Brukenthal („Toamna barocă”). 

SĂNĂTATEA 

Oraşul beneficiază de servicii medicale: cabinete medicale asociate, policlinică particulară, 

laborator de analize medicale, cabinete stomatologice, cabinet medical veterinar cu laborator de 

analize, 5 farmacii, 2 farmacii veterinare, 2 fitofarmacii. Oraşul Avrig, fiind situat în zona de 

influenţă directă a oraşului Sibiu, beneficiază, pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei sale, de 

2012 Page 20



ACESTUIA 

oferta de calitate a metropolei, atat din punct de vedere cultural, cat şi în ceea ce priveşte calitatea 

şi diversitatea serviciilor medicale, a instituţiilor de învăţămant liceeal şi de nivel superior 

Zone funcţionale - zona centrală şi alte funcţiuni complexe de interes public; Centrul Vechi 

cuprinde Zone cu funcţiuni complexe de interes public . 

Zona Centrul vechi – cuprinde strada Gh. Lazăr între strada Bisericii, str. 1 Decembrie, str. 

Saşilor şi str. Gării . Funcţiunea dominantă a zonei: 

- activităţi administrative (Primăria , Judecătoria , Parchet , Poşta , Casa de Cultură , Inspecţia 

Muncii , Sediu Finanţe , Şcoala Generală nr. 2) ; 

- activităţi bancare ( Sediu CEC , Banca Raiffeissen); 

- activităţi sanitare (Centru medical Avrig); 

- activităţi comerciale ; 

- zone de locuinţe şi funcţiuni complementare ; 

- zonă pentru unităţi industriale şi agricole (unităţi industriale , unităţi agricole ; 

- zonă de parcuri , recreere şi sport ; 

- zonă pentru gospodărie comunală ; 

- zone cu destinaţii speciale şi de echipare teritorială ; 

- din care : 

- căi de comunicaţie rutieră ; 

- căi ferate ; 

- construcţii aferente reţelelor tehnico – edilitare; 

- alte zone : terenuri neconstruite, ape, etc 

- Ieşire limita Teritoriu Administrativ – DN 1 (spre Sibiu) - Poziţia pe DN Km 291 + 970; 

Zonă cu valoare istorică, culturală şi urbanistic arhitecturală. 

DESCRIEREA MONUMENTELOR CLASATE DIN LISTA MONUMENTELOR 

ISTORICE DIN JUDEŢUL SIBIU SITURI ARHEOLOGICE 

Pe teritoriul oraşului Avrig sunt listate următoarele situri arheologice: 

45 SB-I-s-A-11948 Aşezare sat BRADU; comuna AVRIG "Poiana cu şopruri” Neolitic. 

46 SB-I-s-B-11949 Aşezare sat BRADU; comuna AVRIG Epoca bronzului tarziu - înc. Hallstatt. 

120 SB-I-s-B-11990 Aşezarea romană de la Săcădate sat SĂCĂDATE; comuna AVRIG 

Intravilan, între biserică şi şcoală sec. II - III Epoca romană. MONUMENTE ISTORICE 

1.Biserica "Duminica Floriilor” 416 SB-II-m-B-12317 oraş AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 1 

mijl. sec. XVIII . Biserica „Duminica Floriilor” a fost construită la mijlocul se-colului al XVIIIlea 

ca biserică sală cu altar poligonal şi cu un turn în vest. 

2012 Page 21



ACESTUIA 

2. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate 417 SB-II-a-A-12318 oraş AVRIG Str. Lazăr 

Gheorghe 12, sec. XIII-XVI În secolul al XIII-lea se construieşte o bazilică romanică cu trei nave 

cu arcade între nava principală şi navele laterale. Biserica are hramul Sfintei Catarina. În partea 

de vest are un turn zidit din piatră care are parter şi două nivele superioare. Parterul es-te acoperit 

cu o boltă în cruce care crează un spaţiu pătrat de intrare. Primul nivel are tavan din grinzi de 

lemn, iar al doilea are o boltă în cruce, fiind înzestrat cu metereze. Portalul de vest cu două 

retrageri are patru coloane cu capiteluri compozit. U-nul din capitele reprezintă o faţă umană. Se 

remarcă asemănări cu capitelurile de la bazilica din Cisnădioara. Arcele deasupra capitelurilor au 

mici sculpturi care reprezintă o figura înaripa-tă, arhanghelul Michael în lupta cu dragonul şi doi 

patriarhi. În partea din stanga pot fi identificaţi ceitrei proroci şi Maria cu pruncul. Elemente 

decorative asemănătoare găsim la portalu-rlie din Săcădate şi Hosman. La nivelul deasupra 

intrării găsim o tribună care se deschide cu un arc semicerc către nava princi-pală. Corul cu plan 

pătrat avea înainte o absidă semicirculară, astazi dispărută. În jurul anului 1500 biserica este 

transforma-tă,în sensul că se demolează colateralele şi astfel se crează o bi-serică tip sală. 

Arcadele sunt zidite şi turnul clopotniţă este su-praînălţat cu încă două nivele. Lucrările sunt 

sprijinite de scau-nul Sibiului. În 1765 sunt executate lucrări de completare şi de reamenajare în 

interiorul bisericii. Corul şi nava capătă bolţi noi: o bolta ci-lindrică cu penetraţii. Pilaştrii adosaţi 

zidurilor exterioare sus-ţin bolta cu arce dublouri. 

3. Biserica evanghelică 418 SB-II-m-A-12318.01 oraş AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 12 1270- 

1280, sec. XVI. Altarul baroc tarziu este datat 1805, orga din 1807 a fost re-alizată de Johann 

Theiss. 

3. Incintă fortificată (ruine) 419 SB-II-m-A-12318.02 oraş AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 12 

sec. XI Se pastrează resturi ale unei incinte cu plan oval. 

4. Ansamblul castelului Brukenthal 420 SB-II-a-A-12319 oraş AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 

39 a doua jum. a sec. XVIII-sec. XIX. Între 1762 şi 1764 generalul commandant din 

Sibiu baronul Bu-ccow construieşte un mic palat baroc care dupa 1769 este fina-lizat de 

baronul Samuel de Brukenthal., un parc baroc şi un parc englez, o orangerie şi construcţii 

gospodăreşti. 

5. Castelul Brukenthal 421 SB-II-m-A-12319.01 oraş AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 39 1750- 

1800 Palatul se compune din corpul principal, două aripi laterale 

6. Oranjerie 422 SB-II-m-A-12319.02 oraş AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 39 sec. XIX 

7. Parc oraş 423 SB-II-m-A-12319.03 AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 39 sec. XIX 

8. Ansamblul bisericii evanghelice BRADU 454 SB-II-a-B-12338 5 sec. XVII-XIX sat a- 

parţinător oraş AVRIG; Biserica cu hramul Sfantului Gerhard este construită în 1497 cu 

2012 Page 22



ACESTUIA 

ajutorul provenit de la cele Şapte Scaune. În 1633 se construieşte biserica actuală pe fundaţia 

unei bise-rici mai vechi. Construcţia este executată din piatră şi cărămi-dă şi are un cor cu 

închidere semicirculară. Biserica este renovata în 1803, turnul clopotniţă din vestul bise-ricii 

are două nivele boltite cu bolţi de caramidă şi un drum de strajă. 

9. Biserica evanghelică 455 SB-II-m-B-12338.01 5 1633, 1803 sat aparţinător oraş AVRIG 

10. Zid-incintă BRADU 456 SB-II-m-B-12338.02 5 sec. XVIII sat aparţinător oraş AVRIG 

Biserica este înconjurată de o incintă poligonală simplă. 

12. Casa parohială evanghelică BRADU 457 SB-II-m-B-12338.03 5 sec. XVII. 13. Biserica 

"Botezul Domnului” 784 SB-II-m-B-12533 sat SĂCĂDATE; oraş AVRIG Str. Bisericii 303 

1733; 1836; turn 1913. Biserica „Botezul Domnului” a fost construită în 1733 ca o bi-serică sală 

cu altar poligonal şi cu un turn în vest. 

14. Biserica evanghelică S. P. 785 SB-II-m-A-12534 sat SĂCĂDATE; oraş AVRIG Str. Bisericii 

389 mijl. sec. XIII; transf. sec. XVIII-XX Biserica a fost construită în secolul la XIII-lea ca 

o bazilică cu trei nave cu cor pătrat şi absidă semicirculară, cu patru travei în nava principală şi 

turn-clopotniţă de lăţimea navei princi-pale. În cursul unor lucrări de fortificare în secolul al XVlea 

navele laterale au fost demolate şi arcele dintre navă şi cola-terale zidite. Portalul de vest 

compus din două retrageri şi co-loane cu capiteluri compozit şi arhivolta cu toruri cu secţiune 

segment de cerc, încadrat de un profil exterior, se remarcă printr-o decoraţia plastică arhitecturală 

deosebit de valoasă: capiteluri care folosesc elemente vegetale, frunze de acant şi crin care 

alternează cu elemente zoo- şi atropomorfe, care se continuă şi pe torurile profilaturii arhivoltei. 

OPERE DE ARTĂ 

15. Monumentul lui Gheorghe Lazăr 883 SB-III-m-B-12599 oraş AVRIG 1964 Bustul lui 

Gheorghe Lazăr executat în 1936 de Corneliu Medrea, se află amplasat în centrul oraşului 

MONUMENTE COMEMORATIVE 

16. Casa lui Gheorghe Lazăr 902 SB-IV-m-B-12616 oraş AVRIG Str. Bisericii 1 sec. XIX În 

centrul oraşului se află casa memorială, reorganizată în 1979 şi care se prezinta aspecte din viaţa 

şi activitatea marelui cărturar. 

17. Mormantul lui Gheorghe Lazăr 903 SB-IV-m-B-12617 1823 oraş AVRIG Str. Lazăr 

Gheorghe 1, În cimitirul bisericii "Duminica Floriilor". 

ZONE PROTEJATE AVRIG 

Pentru evaluarea generală a zonelor protejate şi implict conservarea şi folosinţa lor trebuie avute 

în vedere considerente de natură istorică, etnografică, urbanistică şi estetică. Ansamblurile 

istorice se compun din construcţii individuale, locuinţe, spaţii publicii. Părţi ale patrimoniului 

2012 Page 23



ACESTUIA 

construit, precum şi elemente de peisaj, cimitire şi grădini. Un ansamblu poate fi valoros datorită 

arhitecturii, al valorii ambientale sau de pei-saj. Acest concept cuprinde mai mult decat înţelesul 

tradiţional al termenului, ea cuprin-de toate elementele cu încărcătură istorică, reţeau stradală, 

imagini de străzi, silueta loca-lităţii, ansambluri de construcţii şi cartiere, aliniament stradal, 

ansambluri arhitectonice. În contextul revoluţiei tehnice după cel de al doilea război mondial, în 

Transivania s-au păstrat strcuturi rurale istorice de un deosebit interes. În aceste zone s-a păstrat 

par-celarul istoric fără schimbări esenţiale. Desigur asistăm la o înlocuire în mare măsură a clădirilor 

vechi cu clădiri noi care numai într-o măsură mai mică sau mai mare se încadrează în 

contextul istoric. Clădirile noi numai au proporţiile celor vechi iar la cele vechi sunt în-locuite 

elemente importante cum ar fi ferestre, uşi, învelitori etc. Studiul unor hărţi vechi cum ar fi 

hărţile austriece ale Transilvaniei din 1780-90 (Ri -dicarea Iosefină), 18010-1840 (Ridicarea 

Franciscană) şi 1880-1914 (Ridicarea Fran-cesco-Io-sefină), permit identificare nucleului istoric 

şi evoluţia lui în ultimele trei secole. Zona protejată propusă pentru Avrig este delimitată în parte 

de sud de Păraul A-vrig şi în partea de est de terenuri între oraş şi traseul căii ferate Sibiu-Braşov. 

Principa-lele străzi din acest perimetru sunt str. Mihai Viteazu şi Gheorghe Lazăr în direcţie 

nord-sud, strada Samuel Brukenthal şi strada Eroilor în direcţia vestest, respectiv nordvestsudest. 

În acest perimetru găsim străzile Horia, Cloşca şi Crişan, care delimitează un car-tier de 

blocuri realizat prin demolarea unor structuri istorice. Traseul zonei protejate pentru Avrig este 

limitat în spre vest de spatele caselor din str. N. Bălcescu, urmand spre nord casele care duc către 

Biserica Ortodoxă, se continuă spre nordvest pe limita parcului castelului Brukenthal, urmand 

traseul liniei ferate spre nordvest, se continuă cu str. Gării şi cuprinde cateva case din str. 

Gheotrghe Lazăr, ur-mand traseul din spatele caselor din str. Eroilor pană în spatele caselor din 

strada Liber-tăţii şi Juagărului, continuand pe traseul străzii Unirii şi Prundului Mic se continuă 

în spa-tele caselor străzii Prundul Mare. Din punct de vedere al evoluţiei istorice şi al valorilor 

arhitecturale interesează mai ales strada Gheorghe Lazăr, respectiv coama dealungul căreia se 

desfăşoară această stra-dă, pe care sunt amplasate principalele monumente istorice: Biserica 

„Duminica Florii-lor”, Biserica Evangehlică şi Palatul Brukenthal. Se recomandă realizarea unor 

zone de protecţie în jurul monumentelor istorice şi tratarea fronturilor străzii cu deosebită grijă în 

privinţa regimului de înălţime şi a formelor arhitecturale, pentru punerea în valoare a monumentelor. 

În ceeace priveşte zona protejată stabilită în baza hărţilor vechi, zonă care a fost 

construită deja în secolul al XVIII-lea, se constată că în oraşul Avrig au intervenit multiple 

transformări în substanţa istorică, în multe locuri păstrandu-se numai parcelarea. Într-o zonă din 

partea de nord a zonei protejate şi aceasta a fost anihilată prin construirea în pe-rioada comunistă 

a unor blocuri de locuinţe, elemente străine de reţeua stradală istorică şi arhitectura parcelelor 

2012 Page 24



ACESTUIA 

adiacente. Casele realizate în ultimii 20 de ani sunt mult mai mari faţă de cele vechi avand multe 

elemente străine în contextul urban istoric: balcoane, logii ferestre mari, lucarne mari, acoperişuri 

foarte jucate etc. Se păstreză în zonă grupuri de 2-5 case cu specific is-toric, dacă facem 

abstracţie de detalii moderne cum ar fi ferestrele din aluminiu sau ma-terial plastic. Se observă că 

puterea economică a unor locuitori ai oraşului a dus la ample lucrări de reabilitare: mansardări, 

supraetajări şi construirea unor case noi parter plus u-nu sau două etaje sau mansarde într-o 

arhitectură nespecifică zonei. Sunt de menţionat anumite case de valoare ambientală construite în 

general în se-colele XVIII şi XIX în străzile Gheorghe Lazăr, Ghoerhge Coşbuc, Eroilor, 

Brukenthal, stra-da Saşilor şi Avram Iancu. Valoare ambientală prezintă şi cele două cimitire. 

BRADU 

Descrierea localităţii. Satul este situat dealungul unui părau afluent din dreapta Oltului în direcţia 

nord-vest-sudest. Partea centrală a localităţii se compune din două fronturi de case care se îndepărtează 

în spre sud formand un spaţiu în care sunt amplasate construcţii comunitare: biserici, 

primărie şi şcoală. În partea de nord a localităţii reţeaua stradală este compusă din străzi cu traseu 

si-nuos, care se mulează pe denivelările terenului. Pe o colină este zidită Biserica Ortodoxă, 

punct de contemplare a peisajului valoros. În partea de sud localitatea este traversată de şoseaua 

naţională, al cărei traseu a fost schimbat în secolul al XX-lea faţă de traseul istoric prin 

străpungerea frontului nord-estic, îndreptandu-se astfel traseul şoselei. Atat zona de sud din jurul 

Bisericii Evanghelice cat şi partea de nord din jurul Bise-ricii Ortodoxe prezintă ansambluri 

valoroase, care justifică zone de protecţie suplimentare, care să asigure o arhitectură decentă în 

concordanţă cu monumentele istorice, casele valo-roase din punct de vedere ambiental şi peisajul 

din apropiere şi dela distanţă. Satul Bradu se remarcă prin mai multe case şi grupuri de case din 

cele două fron-turi de valoare ambientală, dar şi istorică. Se recomandă o tratare îngrijită a 

faţadelor, e-vitarea distrugerii acestor case, restaurarea unora dintre ele ca modele în cadrul unei 

stra-tegii de reabilitare şi valorificare a potenţialului turistic al localităţii. 

SĂCĂDATE 

Descrierea localităţii. Satul este situat în partea de est a unui părau afluent din dreapta Oltului la 

inter-secţia cu un drum paralel cu Oltul. Partea centrală a localităţii se compune dintr-o reţea de 

străzi cu traseu sinuos. În localitate se află trei biserici: una ortodoxă, una catolică şi una 

evanghelică, monumente care determină silueta localităţii. Schema stradală determină şi 

parcelarea, care este destul de heterogenă, mărimea parcelelor variind mult. Fondul con-struit 

2012 Page 25



ACESTUIA 

este în mare măsură valoros, predomină case parter cu subsol, cu pinioane triun-ghiulare sau cu 

teşitură, avan lateral porţi cu boltă şi portiţă. Trebuie menţionate case cu decoraţie din ştucatură 

datand din secolul al XIX-lea. În privimţa bisericilor trebuie menţionată bisrica evanghelică, 

monument istoric, datand din secolul al XIII-lea. cu paortalul de vest de o valoare excepţională. 

Biserica orto-doxă datand din secolul al XVIII-lea, are detalii de arhitectură baroc. Ca şi în cazul 

satului Bradu satul Săcădate se remarcă printr-un fond istoric valoros, care poate fi baza pentru o 

dezvoltare a turismului în acest loc. 

GLAMBOACA 

Descrierea localităţii. 

Cătunul Glamboaca se află pe malul drept al Oltului şi este traversat ca şi satele Bradu şi 

Săcădate de strada de pe malul drept al Oltului paralelă cu raul. Este traversat în direcţia nord-sud 

de un parau. Pe un damb în nordul străzii principale se află o mică bise-rica ortodoxă în stare 

avansată de degradare, cu diferite lucrări de consolidare mai vechi şi mai noi. La sud de această 

biserică cu detalii, care pot fi datete în secolul al XVIII-lea a fost construită o bisrică nouă. 

Fondul construit se compune din case parter cu acoperişuri acoprite cu ţiglă, cătu-nul înscriinduse 

armonios în peisajul Văii Oltului. Se remarcă mai multe case cu specific istoric, care ar putea 

fi valoroficate într-un concept turistic. 

Stabilirea şi delimitarea zonelor de risc natural (suprafeţe inundabile , alunecări , băltiri, 

eroziuni , etc). 

Zone supuse riscurilor naturale si antropice 

Prezenta rocilor nisipoase si cu structura friabila, care stau pe conglomerate, marne, a condus 

preponderent, la formarea unor alunecari de tip plastic, în malurile înalte ale raurilor. Alunecările 

(malul nordic al raului Olt) au arie restransă însă pot să se extindă în cazul cand nu se iau măsuri 

de stoparea a acestora. Măsurile vor fi definite în proiecte întocmite în baza unei analize 

amănunţite a situatiei din teren. Procesele de eroziune au fost posibile ca urmare a cantitatilor 

mari de apă în albiile raurilor la viituri, care au avut loc după anul 2004 cand au căzut în zonă 

cantităţi însemnate de precipitaţii . Calitatea apei sub influenţa factorilor de mediu-calitatea apei 

este influentata de factorii poluatori din zona: dejectiile animale din gospodarii, scurgerile din 

timpul ploilor din gropile de gunoi, precum si deversarea necorespunzatoare a apelor menajere. 

Din datele preluate de la Apele Romane Sibiu rezulta ca prin analiza datelor prelucrate in urma 

monitorizarii parametrilor fizico-chimici raportat la standardul de apa potabila s-au constatat in 

zona Avrig depasiri la urmatorii indicatori: pH, Fe2+/3+, Mn2+, Pb2+ , Cd. In ceea ce priveste 

starea calitativa a apelor subterane, niciunul din corpurile subterane nu a fost desemnat “la risc”. 

În urma realizării Studiului Hidrologic s-a delimitat cu precizie zona inundabilă sau care prezintă 

2012 Page 26



ACESTUIA 

risc de inundabilitate, respectiv pe Valea Mare a Avrigului. Calitatea solului este determinata de 

infiltratiile apei menajere si a dejectiilor animale. Privind posibilităţi de extindere pentru 

localitatea Avrig, oferite de condiţiile de teren ale teritoriului studiat, se pot preciza urmatoarele: 

- în zonele de terase suprafaţa terenului prezintă înclinare slabă, cu stabilitate bună şi neinundabil 

daca se iau masuri de decolmatare si regularizare a apelor din zonele cu potential inundabil. În 

această zonă, sondajele executate au pus în evidenţă o litologie alcătuită din nisip argilos sau 

argilă nisipoasă la suprafaţă de capacitate portantă diminuată (Pconv=150 -200 kPa). Grosimea 

stratului este de 1-3 m. Sub nisip sau argilă urmează un orizont de pietriş şi bolovăniş de terasă 

de îndesare medie cu apă la bază. Grosimea stratului este de 3-5m. Stratul constituie conform 

NP074/2007 orizont bun de fundare. Cuvertura (nisipul argilos, argila nisipoasă şi pietrişul) 

repauzează pe orizontul de argile marnoase tari, în zonele montane se extinde zona de case de 

vacanţă (Platoul Mlăci ), iar pe malul p araului Marşa langă blocurile existente va fi înfiinţat un 

parc de agrement. 

Propuneri Primarie Avrig: 

- la iesirea din Avrig spre Valea Avrigului, pe malul stang al raului Avrig, se intentioneaza 

realizarea unei zone industriale. 

- în satul Bradu este prevăzută zonă de lotizare şi extindere a localităţii în partea de est a satului. 

- in zona fostei unităţi militare Marsa, pe calea paraului Marşa, se intentioneaza a se realiza o 

plantatie cu sălcii, acestea vor fi brichetate si folosite drept combustibil neconvenctional. 

Pentru proiectarea şi amplasarea construcţiilor sunt necesare studii geotehnice pe fiecare 

amplasament prin care se stabilesc condiţii de fundare pt fiecare obiectiv. Se va verifica daca apa 

subterană este agresivă faţă de betoane. Pentru construcţiile ale căror fundaţii intră în contact cu 

apa se vor lua măsuri prin proiect de contracarare a acţiunii corozive a apei faţă de betoane. 

Echipare edilitara. Gospodarirea apelor. Hidologie 

Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale, Bazinul Hidrografic 

Olt şi Bazinul Hidrografic Mureş, spre care afluează cursuri de ape totalizand o lungime de 1331 

km în bazinul Oltului (r aurile Olt, Cibin, Hartibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul 

hidrografic Mureş (raul Tarnava Mare şi afluenţi direcţi). Teritoriul Avrigului este străbătut de 

raul Olt la care se adaugă afluenţii acestuia. Amintim raul Avrig cu o lungime de 22 de Km şi cu 

un bazin hidrografic de 62 Kmp şi cu o altitudine medie de 927 m, unul dintre cele mai curate, 

bogate şi constante bazine hidrografice din zonă. Regimul hidrografic ale teritoriului oraşului 

Avrig este caracterizat de o densă reţea de ape de suprafaţă şi de ape freatice cu o bună 

2012 Page 27



ACESTUIA 

potabilitate. La o altitudine de 2011 m, cu o suprafaţă de 1.47 ha şi o adancime maximă de 4.5 m 

se afla lacul Avrig - unul din cele mai frumoase lacuri glaciare din salbă ce împodobeşte Carpaţii. 

Oltul este cel mai important curs de apă de pe teritoriul oraşului (12 km), culegand toate cursurile 

de apă ce coboară din creştetul munţilor sau de pe dealurile din dreapta sa. Raul Mare al 

Avrigului îşi are obarşia în ochiul de apă glaciară de la 2011 m altitudine - Lacul Avrig - şi 

străbate cea mai mare parte din hotarul Avrigului, vărsandu-se în raul Olt. După Olt, Raul Mare 

este cea mai mare apă curgătoare ce brăzdează teritoriul Avrigului. Pentru a valorifica potenţialul 

său energetic, s-a construit, la Poiana Neamţului, o micro-hidrocentrală ce alimentează cabana cu 

energie electrică; de asemenea tot pe Raul Mare s-a amenajat un lac de acumulare ce alimentează 

cu apă potabilă întregul oraş Avrig şi colonia Marşa. Între Avrig şi Marşa se găseşte un mic lac 

de apă sărată, cu proprietăţi terapeutice, nevalorificat însă. Sub teritoriul Avrigului se află un 

important zăcămant de sare, straturile de sare situandu-se în unele locuri foarte aproape de 

suprafaţă. Acest lucru determinand sarăturarea unor panze de ape freatice. Aceasta a afost cauza 

existenţei unor izvoare cu apă sărată, astăzi colmatate, atat în zona Avrigului cat şi la Săcădate. 

Alimentarea cu apă 

Orasul Avrig beneficiaza de o sursa de apa bruta dintr-o captare de suprafata, priza mal drept cu 

captare laterala, situata la cca. 8 km amonte de Orasul Avrig, pe Valea Avrigului. Valea 

Avrigului izvoreste din lacul natural Avrig situat la o altitudine de 1900 m in Muntii Fagaras. 

Priza de suprafata este o constructie realizata dupa un proiect tip, in anii 1978-1980, avand o 

structura din beton armat care bareaza cursul paraului cu ajutorul a 2 stavile metalice, tip 

batardou, realizand o acumulare de apa cu un volum suficient si constant pentru captarea 

debitului necesar pentru alimentarea orasului. Conform datelor oferite de catre Apele Romane, 

debitul captat in anul 2007 este de: 

Qinst: 4,510 m³/zi, din care 810 m³/zi este distribuit in reteaua localitatii Marsa, asigurand 

90% din necesarul de debit al acestei localitati 

De asemenea, 400 m³/zi sunt distribuiti in localitatea Racovita, asigurand 70% din necesarul 

acestei localitati, insa aceste debite sunt prelevate din rezervoarele de inmagazinare si nu direct 

din sursa. 

Pentru separarea particulelor de nisip in suspensie este prevazut un sistem cu 2 linii de 

deznisipare a apei, avand si posibilitatea de auto-spalare. Totusi, datorita faptului ca in ultimii 

ani, zona in care este amplasata captarea a cunoscut si cunoaste o continua dezvoltare turistica, 

prin constructia de case de vacanta si agrement care nu au rezolvata in totalitate problema 

deservarii controlate a apelor uzate si a colectarii gunoaielor, se impune un control foarte strict al 

acestor deversari astfel incat sa nu fie influentata calitatea apei brute in zona captarii. Zonele de 

2012 Page 28



ACESTUIA 

protectie sanitara cu regim sever sunt respectate, captarea fiind imprejmuita cu gard de beton si 

sarma ghimpata si avand supraveghere si control permanent. In aceste conditii, vulnerabilitatea 

sursei de apa la poluare nu poate fi considerata a fi ridicata. Conform buletinelor de analize 

chimice si biologice eliberate de Directia de Sanatate Publica a Judetului Sibiu, pentru zona de 

locuit a Orasului Avrig, nu se inregistreaza depasiri ale limitelor admisibile prin legislatia in 

vigoare. In perioadele cu ploi abundente si de durata mai mare, operatorul a semnalat probleme 

de crestere a turbiditatii apei captate. Aceste situatii sunt frecvente in lunile de primavara si 

toamna, adica 5-6 luni pe an. Deznisipatoarele de la captare si filtre rapide din statia de tratare fac 

cu greu fata acestor situatii, fiind necesara tratarea apei cu cantitati importante de sulfat de 

aluminiu. 

Tratarea apei 

Statia de tratare este amplasata pe valea Avrigului, la cca. 300m aval de captare si cca. 7.6km de 

intrarea in orasul Avrig. Statia de tratare a fost data in functiune in anul 1980 si asigura o 

capacitate de tratare de 15,984 m³/zi, cu un debit instalat de 185 l/s. Schema statiei de tratare 

cuprinde instalatii pentru filtrare si clorinare .Laboratorul existent in cadrul statiei de tratare 

Avrig dispune de echipamente necorespunzatoare, astfel, sticlaria de laborator existenta prezinta 

un gard de uzura ridicat si este insuficienta, iar aparatul de distilat apa si cantarul trebuiesc 

inlocuite . Priza de apa conventionala este compusa din stavile de beton si structura de sprijin, 

canal de fuga si desnisipator, stavile de izolare si o mica cladire. In jurul captarii se asigura 

securitate corespunzatoare si protectie sanitara. 

Aductiuni 

Conductele de aductiune sunt in stare buna de functionare si sunt compuse dupa cum urmeaza: 

De la captare la statie de tratare a apei: Conducta de otel, Ø 600 mm, L=0.6 Km. 

De la statia de tratare la retea Avrig: Conducta otel, Ø 500 mm, L=9.4 Km. 

De la rezervoare la retea Avrig: Conducta otel, Ø 500 mm, L=2.5 Km. 

De la Rezervoare la retea Marsa: Conducta otel, Ø 300 mm, L=2 Km. 

Din retea Marsa la retea Racovita: Conducta otel, Ø 135 mm, L=2 Km. 

Toate aductiunile functioneaza gravitational si se afla in stare buna de functionare. 

Inmagazinarea apei 

Inmagazinarea apei se face in doua rezervoare circulare din beton armat, avand un volum total de 

2 x 5,000 m³=10,000 m³. Din anul 1980, cand au fost puse in functiune, rezervoarele nu au 

beneficiat de nici o reparatie structurala sau tehnologica. Starea acestora este buna, neexistand 

2012 Page 29



ACESTUIA 

pierderi prin structura bazinelor, ci numai la nivelul vanelor si instalatiilor tehnologice aferente. 

Debitul instalat la captare de 4,500 m³/zi si capacitatea de tratare a statiei de 15,984 m³/zi, 

asigura compensarea zilnica a fiecarui rezervor. Rezerva de incendiu este asigurata in fiecare 

rezervor, considerand debitul de incendiu exterior pentru localitati cu o populatie intre 5,000 si 

10,000 de locuitori (2 incendii simultane), astfel: Qie = 2 x 5 l/s (2 x 18 = 36 m³/h) Durata de 

functionare a hidrantilor exteriori este: Te=3 ore Volumul intangibil de incendiu este: Vinc nec = 

Qie x Te = 36 x 3 = 108 m³ Vinc nec = 108 m³. 

Reteaua de distributie 

Reteaua de distributie apa potabila a orasului Avrig si a satului Marsa sunt alimentate prin 

conectarea retelelor la conducta de aductiune de la statia de tratare. Reteaua de distributie a fost 

data in functiune in anul 1980, are o lungime de aproximativ 40 km cu diametre intre 300 mm si 

50 mm si a fost executata initial din fonta si otel, iar in ultimii 4 ani s-au realizat unele reabilitari 

cu conducte din PEHD cu diametrul de 110 mm, pe o lungime de cca 3000 m. Pierderile de apa 

se datoreaza vechimii retelelor de distributie si a starii avansate de degradare a acestora. 

Conductele propuse pentru reabilitare sunt conducte din otel cu o vechime de 25 – 30 ani. Pentru 

aceste retele de distributie se inregistreaza un numar mare de interventii ceea ce ridica foarte mult 

costul exploatarii sistemului de alimentare cu apa. Datorita numarului mare de avarii de pe 

retelele de distributie a apei potabile se produc insemnate pierderi de apa. In localitatea Avrig un 

procent de aprox. 100% din consumatori sunt bransati la reteaua de distributie, iar in localitatea 

Marsa procentul este de 100%. Portiunile de retea din otel si in special cele din fonta sunt in stare 

precara si necesita reparatii frecvente. Localitatea Marsa, care este conectata la sistemul de 

alimentare cu apa centralizat, beneficiaza de apa potabila din aceiasi sursa a Orasului Avrig ca si 

localitatea Bradul in care sunt rezervoare de acumulare din care se va asigura apa si in localitatea 

Sacadatele . Reteaua de distributie a localitatii Marsa se afla intr-o stare de degradare avansata, 

diametrele retelei fiind prea mari pentru consumul localitatii, ceea ce duce la depuneri si 

degradari continue ale conductelor. Reteaua de distributie a localitatii Marsa a fost proiectata si 

executata pentru o industrializare masiva a zonei, rezultand astfel diametre mari ale conductelor. 

Aceasta industrializare preconizata nu a avut loc, iar reteaua de distributie a functionat 

problematic din aceasta cauza. Din acest motiv apa stagneaza in retea, rezultand degradarea 

accelerata a conductelor si o calitate deficitara a apei furnizate. Imbunatatirea calitatii apei 

furnizate populatiei din localitatea Marsa nu se poate face prin metode ce presupun pastrarea 

retelei existente. Localitatea Glamboaca are surse proprii de alimentare cu apa (fantani,puturi). 

2012 Page 30



ACESTUIA 

Canalizare 

In prezent in localitatile Avrig si Marsa exista retea de canalizare pentru cca 70 % din populatie 

si o staţie de epurare orăşenească care nu functioneaza la parametrii tehnici normali. 

Sistemul de canalizare este constituit din retele din beton cu o vechime de cca 35 ani ce sunt in 

curs de reabilitare pe diferite programe de postmediu. Datorita configuratiei terenului cea mai 

mare parte a apelor uzate este preluata gravitational iar acolo unde terenul nu a permis au fost 

executate statii de pompare. Pentru tratarea apelor uzate s-a intocmit un proiect de executie a unei 

noi statii de epurare ce se va amplasa pe domeniul public la intersectia caii ferate cu raul Mare 

(Avrig ). 

Apa epurată va fi evacuată în raul Mare prin intermediul unei guri de vărsare. 

Alimentarea cu caldura 

Fondul de locuinţe, din oraşul AVRIG, este format, majoritar, din locuinţe individuale 

- sistem PARTER sau P+l.Ca urmare a introducerii şi extinderii reţelelor de gaz metan în 

localitate, în prezent aceste locuinţe sunt încălzite, majoritar, în sistem individual 

- sobe de teracotă şi parţial. A existat sistem centralizat 

- microcentrale termice de incintă sau centrale termice de cvartal, care au fost dezafectate 

incepand cu anul 1997 Datorită creşterii accelerate a preţurilor energiei termice furnizate, 

asociaţiile de propietari ale blocurilor existente au solicitat şi obţinut debranşarea de la centrala 

termică de cvartal, realizandu-si surse termice independente pe scară, bloc sau apartament, 

funcţionand pe gaz metan. 

Alimentarea cu gaze naturale 

In prezent, oraşul Avrig foloseşte gazele naturale în scopul producerii de energie termică 

necesară pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră în: 

centrale termice aferente unităţilor industriale 

• microcentrale termice individuale 

• sobe de ţeracotă precum şi in procesele tehnologice- cu flacără directă la procese tehnologice 

industriale si 

• preparare hrană la bucătărie 

Alimentarea cu gaze naturale a oraşului se realizează din conducta de transport presiune înaltă " 

Sibiu –Avrig ” prin intermediul unei staţii de reglare - măsurare predare (SRMP) amplasată langa 

Fabrica de sticla Asigurarea cu gaze naturale a consumatorilor existenţi se realizează prin 

intermediu unui sistem de distribuţie presiune redusă racordat la SRMP oraş. Conductele de 

distribuţie urmăresc reţeaua stradală existentă, fiind montate atat subteran cat şi suprateran. 

Racordarea consumatorilor la conductele de distribuţie se realizează prin intermediul unor 

2012 Page 31



ACESTUIA 

branşamente individuale, prevăzute la capete cu posturi de reglare, amplasate la limita de 

proprietate, Măsurarea consumului de gaze naturale aferent fiecărui consumator se realizează cu 

contoare volumetrice sau contoare diferenţiale si ajutaje 

Telefonie 

În ceea ce priveşte accesul la reţele de comunicare, în oraşul Avrig există un număr de 1659 de 

abonaţi la reţeaua de telefonie fixă şi 560 de utilizatori ai serviciului de internet. 

Gospodarie comunala 

In principiu, rezidurile menajere sunt depozitate de cetatenii oraşului Avrig in locuri special 

amenajate (platforme gospodaresti, containere). Salubrizarea oraşului este asigurată de o singură 

companie şi depozitarea deşeurilor menajere se face pe un depozit (neamenajat) pe o suprafaţă de 

2,5 ha. 

Gestionarea deşeurilor menajere şi industriale va cuprinde implementarea unor măsuri care să 

asigure colectarea selectivă a deşeurilor, dezvoltarea unor sisteme separate de colectare şi 

reciclare, închiderea gropii de gunoi conform cu cerinţele de mediu, management adecvat al 

deşeurilor industriale. De asemenea, la nivelul comunităţii se prevede dezvoltarea unui 

management al calităţii apelor şi aerului, care implică măsuri pentru reducerea impactului pe care 

îl au întreprinderile industriale şi producătorii de energie asupra mediului înconjurător. 

Principalele măsuri avute în vedere se referă la: 

Realizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a tuturor gospodăriilor; 

Realizarea şi moderizarea sistemelor de epurare a apelor uzate menajere şi industriale; 

Gestionarea deşeurilor menajere şi industriale; 

Administrarea apelor pluviale şi freatice. 

Surse de generare a deşeurilor, tipuri şi cantităţi de deşeuri 

Principalele tipuri de deşeuri generate sunt: 

Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie; 

Deşeuri menajere de la agenţi economici; 

Deşeuri din servicii orăşeneşti (deşeuri stradale, deşeuri din pieţe, deşeuri din grădini, parcuri 

şi spaţii verzi); 

Deşeuri agricole: dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, cadavre, materiale fitosanitare expirate; 

Deşeuri industriale: resturi de materii prime, deşeuri menajere asimilabile, cenuşă, zgură, 

rebuturi de fabricaţie, ambalaje deteriorate, resturi de materiale textile, deşeuri rezultate din 

fazele de prelucrare a pieilor etc; 

Nămol de la epurarea apelor uzate; 

Nămol din fose septice; 

2012 Page 32



ACESTUIA 

Deşeuri de materiale din construcţii şi demolări. 

DISFUNCTIONALITATI (LA NIVELUL TERITORIULUI SI LOCALITATII) 

Circulaţie 

cele mai mari valori ale traficului sunt pe DN 1, respectiv pe varianta ocolitoare; 

valori mici de trafic pe reteaua de strazi interioare; 

lipsa unei autostrazi pe culoarul Brasov-Sibiu mentine regimul de trafic ridicat pe DN 1; 

traficul de tranzit se desfasoara in totalitate peDN 1, varianta ocolitoare, cu efecte negative, 

asupra mediului (poluare fonica, noxe, praf). 

starea precara a strazilor interioare, inclusiv cele modernizate, unde asfaltul prezinta 

degradari sau cele nemodernizate avand imbracaminte de balast deterioarata, cu denivelari; 

starea precara a trotuarelor existente, sau lipsa lor, ducand la prezenta frecventa a pietonilor 

pe partea carosabila; 

trecerile la nivel cu CF nu sunt amenajate corepunzator; 

elementele geometrice in plan ale strazilor nu corespund claselor in care sunt incadrate, 

neuniformitatea latimii strazilor pe lungimea lor datorate aliniamentelor defectuoase ale caselor, 

gardurilor,etc.; 

parcarea masinilor frecventa pe partea carosabila a strazilor interioare, avand circulatie in 

dublu sens; 

lipsa semnelor de circulatie sau semnalizare precara pe strazile interioare; lipsa pistelor 

de bicicleta amenajate 

Fond construit şi utilizarea terenurilor 

Aspecte de incompatibilitate şi incomodare în relaţiile dintre diverse zone funcţionale : în zona 

cimitirului , situat în apropierea zonei de locuit ; în zona stadionului, nu există posibilităţi de 

extindere ; Fondul de locuinţe mici P , P+1E – dens construit , lipsa de utilităţi în preajma digului 

străzii Unirii; Blocurile situate în apropierea fabricii de sticlă cu grad de confort redus , necesită 

ample lucrări de renovare. 

Construcţii realizate pe Valea Mare a Avrigului în albia minoră a raului, fără autorizaţie de 

construire. 

Spaţii Plantate 

Spaţii verzi neamenajate. Terenuri de sport neamenajate corespunzător, spaţii de joacă 

insuficiente. Perspective de dezvoltare în agroturism. 

Probleme de mediu 

2012 Page 33



ACESTUIA 

Degradarea terenurilor de-a lungul Văii Raului Mare prin erodarea de mal, avand drept cauză 

debitele mari de apă la precipitaţii şi activităţile umane necontrolate. Valea Mare a Avrigului 

prezintă risc de inundaţii la precipitaţii abundente. 

Protejarea zonelor 

Necesare măsuri de protecţie la monumentele istorice şi de arhitectură . Necesare măsuri de 

protecţie la sursele de apă , staţii de tratare , staţii de epurare ape uzate, platforme de depozitare 

deşeuri , cimitire. Necesar protecţie la monumente ale naturii. 

PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA 

Evoluţie posibilă – Priorităţi 

Ţinînd cont de analiza situaţiei existente a oraşului Avrig , precum şi de tendinţele de dezvoltare 

socio – economică se propun extinderi şi dezvoltări ale zonelor funcţionale din intravilan , 

însoţite de Regulament de Urbanism care să corespundă cerinţelor locuitorilor oraşului Avrig , 

dar şi ale administraţiei locale pentru o perioadă de 10 ani . 

Extinderea intravilanului se propune în următoarele zone: 

1. Localitatea Bradu propune o extindere a zonei de locuit cu destinaţie de locuinţe, turism, 

agrement. 

2. Oraşul Avrig propune o extindere spre Valea Mare a Avrigului – o zonă industrială Centru 

pentru energie regenerabilă. 

3. În Valea Mare a Avrigului se propune o extindere a intravilanului existent, cu destinaţii de 

case de vacanţă, locuinţe, pensiuni, agrement, cu regim mic de înălţime. 

Principale Reglementări 

Îmbunătăţirea aspectului general al localităţii; 

Optimizarea relaţiilor în teritoriu; 

Dezvoltarea activităţilor economic, instituţiilor publice, serviciilor; 

Evoluţia populaţiei, fondul locuibil; 

Realizarea în următorii ani a investiţiilor deja demarate precum şi a celor propuse în prezenta 

documentaţie, poate deschide perspective reale de dezvoltare pentru localitate, în ideea 

repopulării, a îmbunătăţirii procentului de cadre pregătite care să ajute procesul de dezvoltare. 

Ca priorităţi se pot semnala: 

- Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare; 

- refacerea reţelei de drumuri; 

2012 Page 34



ACESTUIA 

- dezvoltarea resurselor umane si imbunatatirea serviciilor sociale; 

- dezvoltarea zonelor rurale apartinatoare orasului prin echipare edilitară , modernizare drumuri; 

- potenţial pentru turismul montan, turismul rural- zonele rurale oferă o veritabilă ospitalitate 

bazată pe mediul nepoluat. 

- Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunităţi pentru crearea de noi locuri de muncă; 

- Potenţial pentru agroturism; 

Organizarea circulaţiei; Capacitatea de circulatie a intersectiilor se exprima prin numarul 

maxim de participanti la trafic care pot traversa sau schimba directia de mers in conditii de 

siguranta si fluenta a traficului, depinzand de: 

caracteristicile tipului de vehicule, marimea fluxurilor de vehicule si de pietoni, precum si 

relatiile intre acestea; 

viteza de circulatie, acceleratia si incetinirea vehiculelor, timpii de asteptare si traversare a 

intersectiei; 

amenajarea tehnica a intersectiei si echiparea pentru dirijarea si reglementarea circulatiei; 

caracteristicile suprafetei de rulare, incadrarea urbanistica si dotarile pentru circulatie (statii 

de transport in comun, parcaje, etc.); 

organizarea zonala acirculatiei respectiv pe strazile incidente si la intersectiile vecine. 

Organizarea circulatiei in intersectii se face, in functie de intensitatea traficului si de conditiile 

locale, prin: 

acordarea de prioritate de dreapta sau de flux 

echiparea cu semafoare luminoase 

intersectarea la nivele diferite Reglementările cuprinse în prezenta documentaţie evidenţiază 

faptul că Poziţia intersecţiei între traseul Drumului Naţional şi intravilanul propus prin PUG nu 

diferă de poziţia kilometrică din situaţia existentă. 

Astfel : Poziţiile kilometrice ale intravilanului existent pe drumul naţional coincid cu poziţiile 

kilometrice ale intravilanului propus ; nu s-au făcut propuneri de extindere ale intravilanului de-a 




(intersecţie Săcădate)- Vezi Plansa reglementări Urbanistice; 


Plansa reglementări Urbanistice; Menţionăm că Borna Kilometrică 285 +200 nu este amplasată 

pe Drumul Naţional (se regăseşte pe vechiul traseu al DN ) ; 

2012 Page 35



ACESTUIA 


- Intrarea intravilan localitatea Bradu (în sensul spre Sibiu) – Poziţia Kilometru 287 +300 ; 

- Ieşirea intravilan Localitatea Bradu (dinspre Avrig) – Poziţia Kilometru 289 + 250 - Vezi 


c. Poziţiile Kilometrice ale D.N.1 la intrarea şi ieşirea din teritoriul Administrativ al Oraşului 

Avrig sunt : 

- Intrare limita teritoriu administrativ – DN 1 în Oraş Avrig - Poziţia Km 280 +250 . 

- Ieşire limita Teritoriu Administrativ – DN 1 (spre Sibiu) - Poziţia pe DN Km 291 + 970 ; 

Pentru viitoare dezvoltări de-a lungul drumului naţional se vor prevedea străzi colectoare 

paralele, cu racordare în intersecţii amenajate corespunzător. 

DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE; 


Pentru alimentarea cu apă a viitoarelor construcţii cuprinse în lotizările propuse pentru orasul 

Avrig ,mai ales in zona Dutina se propun extinderi ale retelelor existente din polietilenă de înaltă 

densitate, cu diametre nominale cuprinse între 110 şi 200 mm in conformitate cu proiecte 

derulate prin programe nationale –post mediu, POR, etc . 

Pentru lotizarile individuale se propun realizarea de surse proprii-puturi ,fantani etc. De 

asemenea se inlocuiesc pe diferite programe de post mediu retelelor din otel subdimensionate si 

care au o vechime de peste 25-30 ani . 

Canalizare 

Pentru asigurarea evacuării în bune condiţii a apelor uzate din zonele introduse in intravilan este 

necesară extinderea retelelor existente si in curs de executie si in zonele noi cum ar fi zona 

Dutina . Conductele de canalizare propuse sunt din PVC –G , cu diametre nominale între 250 şi 

400 mm iar traseele sunt întocmite în vederea asigurării corespunzătoare a noilor dezvoltări 

urbanistice prevăzute. Se vor prevedea statii de pompare daca terenul nu va permite scurgerea 

grvitationala a apelor uzate menajere ,de exemplu in localitate Marsa se propune o statie de 

pompare ce va pompa in colectorul din Avrig de pe DJ 105 G,o statie de pompare in zona Garii 

ce va pompa in colectorul de pe strada Gh Lazar, o statie de pompare pe strada Bisericii ,la 

bariera ce va pompa in colectorul de pe str Mihai Viteazu . Pentru lotizarile individuale unde nu 

exista posibilitati tehnice de racordare la sistemul centralizat se propune ca evacuarea apelor 

uzate menajere sa se realizeze cu echipamente specifice,tancuri septice,module de 

epurare,,bazine vidanjabile ,fose septice amplasate sa corespunda normelor sanitare si de mediu 

in vigoare , etc. Se propune executarea unei reţele de canalizare pluviala care sa deverseze in 

2012 Page 36



ACESTUIA 

emisarii cei mai apropiati :raul Olt,raul Avrig sau raul Mare . Colectoarele pluviale vor fi 

prevăzute cu guri de vărsare în raul Olt,raul Avrig sau raul Mare şi vor avea diametre cuprinse 

între 300 şi 400 mm. În cadrul activităţilor economico-sociale se va acorda atentie apelor uzate ce 

sunt deversate necontrolat direct în factorii de mediu, contribuind în mod negativ la starea de 

confort şi de sănătate a populatiei si animalelor. În special, se remarcă poluarea panzei freatice de 

medie şi mică adancime, care este accesată şi exploatată prin fantanile din gospodăriile 

particulare. 

Statia de epurare 

Se propune o statie de epurare noua performanta ce se va adrea unei populaţii de cca. 14.965 

locuitori din Avrig , Marsa, Bradu, conf recensamantului din 1992 Debitele de dimensionare 

estimate ale statiei de epurare orasanesti vor fi : Quz zi med =27 l/s Quz zi max =39.42 l/s si Q 

uz orar max =65.718 l/s=236.584 mc/h . Statia de epurare va cuprinde : -Tratare mecanica – 

etapă în care are loc îndepărtarea materiilor solide prin sitare, îndepărtarea uleiului, grăsimilor şi 

nisipului prin decantare -Epurarea biologică – etapă în care au loc procese de nitrificare şi 

denitrificare cu stabilizarea nămolului, decantare secundară, extragere apă tratată -Tratare nămol 

– namolul in exces este ingrosat in instalatii compacte, apoi stocate temporar pe paturile de 

namol de unde vor fi depuse pe halda de gunoi orasenesca. Pentru asigurarea şi respectarea 

igienei sănătăţii oamenilor ,se vor respecta normele de dotarea tehnico – edilitară. 

Alimentarea cu căldură 

Pentru consumatorii existenţi 

Remedierea situaţiei existente din punct de vedere al alimentării cu căldură a consumatorilor 

captivi(cei din blocurile existente ramasi fara surse de incalzire)prin montarea de surse termice 

independente pe scară, bloc sau apartament, funcţionand pe gaz metan .De asemenea prevederea 

de surse alternative –montarea de panouri solare pentru prepararea agentului de incalzire si a apei 

calde menajere,montarea de pompe de caldura aer –apa,sol-apa ,apa-apa ,etc. 

Pentru consumatorii propuşi 

Se propun următoarele soluţii de alimentare cu căldură de adoptat în viitor, apreciate ca eficienţă 

tehnică şi economică: a) Realizarea de surse termice proprii de incintă, aferente unui singur 

consumator sau grup restrans de consumatori, aflaţi la distanţe scurte unul de altul (scară de bloc, 

blocul cu toate scările aferente, un grup mic de blocuri). Sursa se va dota cu cazane de ultimă 

generaţie, de înalt randament şi grad de automatizare, funcţionand pe gaz metan şi butan gaz sau 

motorină în zonele periferice izolate, fără necesitatea unei supravegheri permanente. b) 

Realizarea de microcentrale termice pe apartament (amplasate în general în bucătărie ), dotate cu 

cazane murale de ultimă generaţie, de înalt randament şi grad de automatizare, in condensatie ,cu 

2012 Page 37



ACESTUIA 

tiraj fortat . Ambele soluţii se caracterizează prin dispariţia aproape în totalitate (după caz ) a 

reţelelor termice, eliminarea pierderilor de căldură şi de agenţi termici, siguranţă şi eficacitate în 

exploatare, randamente înalte şi cheltuieli de exploatare şi întreţinere reduse 

Alimentare cu gaze 

Alimentarea în condiţii de siguranţă cu gaze naturale a consumatorilor existenţi, cat şi a noilor 

consumatori propuşi a se construi în oraşul Avrig , se va realiza prin extinderi de reţele de 

presiune redusă, cat şi prin redimensionări de reţele de gaze naturale existente în vederea 

înlocuirii,in concordanta cu propunerile operatorului de sistem .Alimentarea cu gaze naturale a 

noilor consumatori propuşi prin extinderea intravilanului si a lotizarii unor zone pentru locuinte , 

se va face prin înlocuiri de conducte de- distribuţie- existente, cu altele de diametre mai mari, 

precum şi extinderi de reţele noi, amplasate pe sistemul stradal proiectat.In toate cazurile, 

racordarea consumatorilor proiectaţi la conductele de distribuţie, se va realiza prin branşamente 

individuale, prevăzute la capete cu posturi de reglare-, amplasate 1a limita de 

proprietate.Măsurarea consumurilor de gaze naturale, aferente noilor consumatori, se va realiza 

cu contoare volumetrice individuale. 

Zonificarea funcţională 

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare a localităţii, prezentate în “Analiza situaţiei existente”, 

precum şi pe baza concluziilor studiilor de fundamentare efectuate de către specialişti , a hotărarii 

organelor de conducere a localităţii, s-a modificat intravilanul conform pieselor desenate. La baza 

modificărilor operate, au stat în primul rand necesităţile populaţiei privind construcţiile, 

necesităţi exprimate la adresa Consiliului Local, a primarului, precum şi previziunile elaborate de 

către conducerea oraşului . De asemenea, se au în vedere noi suprafeţe de teren care, în urma 

discuţiilor amintite cu autorităţile locale, au modificat intravilanul existent. Limita intravilanului 

propus include toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii precum şi suprafeţele necesare 

dezvoltării localităţii pe o perioadă de 7-10 ani. Teritoriul intravilan va fi împărţit în unităţi 

teritoriale de referinţă UTR – uri, fiecare unitate teritorială de referinţă va avea unu sau mai 

multe trupuri . Acestea sunt zone convenţionale din localitate care prezintă caracteristici similare 

din punct de vedere funcţional şi morfologic şi aceleaşi tendinţe de dezvoltare. Pentru unităţile 

teritoriale de referinţă cu caracteristici similare se va formula acelaşi set de prescripţii. Analizand 

situaţia existentă şi ţinand cont de opţiunile de dezvoltare ulterioară , s-a propus noua limită a 

intravilanului. Pentru etapa actuală s-a propus o delimitare mai clară a zonelor , urmand ca în 

etapele ulterioare, fiecare zonă să facă obiectul unui studiu aprofundat (P.U.Z , P.U .D. ). În 

structura funcţională: - Zona centrală cuprinde funcţiuni complexe de interes public; - Zona 

mixtă: Cuprinde funcţiunile compatibile din domeniul unităţilor industriale, prestări servicii şi 

2012 Page 38



ACESTUIA 

depozitare controlată; Se pot dezvolta servicii de turism în construcţii tip Motel (Hotel), 

Bistrouri, Staţii de carburanţi, activităţi de depozitare selectivă şi producţie controlată (producţie 

“abstractă” cuprinzand activităţi manageriale, comerciale şi tehnice pentru industrie, cercetare, 

servicii pentru distribuţie, expunere şi comercializare, la care se adaugă diverse alte servicii 

pentru salariaţi şi clienţi, etc.). 

- Zone rezidenţiale cu clădiri P, P+ 1, P+ 2, dar şi clădiri cu mai mult de 3 nivele în zona 

centrală; 

- Zona industrială; 

- Zona destinată turismului, agrement, servicii, case de vacanţă; 

- Zona de parcuri, sport, turism, agrement; 

- Zonă de gospodărie comunală; 

- Zonă pentru echipare tehnico – edilitară 

- Zonă pentru căi de comunicaţii şi construcţii aferente; 

Alte zone (terenuri neconstruite, ape) 

În utilizarea terenurilor: 

- Intervenţiile se vor face numai prin păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului 

natural şi construit; 

- Pe terenurile agricole din intravilan se poate construi cu respectarea condiţiilor impuse de lege 

şi de Regulamentul de urbanism; 

- Pe terenurile cu destinaţie forestieră este interzisă executarea de construcţii şi amenajări; sunt 

admise cabane şi alte construcţii şi amenajări destinate turismului, amplasate la liziera pădurilor, 

cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi al Ministerului Turismului . 

- Se interzice executarea de construcţii în albiile minore ale cursurilor de apă, exceptand lucrările 

de poduri , , căi ferate sau drumuri de traversare a cursurilor de apă . 

- În zonele cu valoare peisagistică şi zonele naturale protejate, autorizarea se va face cu avizul 

Ministerului Culturii şi al M.L.P.A.T. 

- se propune reabilitarea fondului construit din zona centrală a oraşului Avrig; se doreşte 

delimitarea zonei protejate pentru Oraş Avrig şi Satele aparţinătoare , urmand ca zona de 

protecţie a monumentelor istorice să aibe regim special ; 

- Măsuri şi reglementări privind structura zonei , fondul construit , locuirea , instituţiile publice , 

aspectele spaţial – perceptibile şi compoziţionale , protecţia şi conservarea mediului. 

2012 Page 39



ACESTUIA 

Gospodărie comunală 

Abordarea strategică a acestui sector vizează realizarea şi implementarea unui sistem de 

gestionare integrată a deşeurilor, cu manifestare la toate nivelurile scalare, ale cărui repere 

funcţionale să ţină cont de nevoia de complementaritate sectorială şi teritorială, precum şi de 

eficienţa economică. 

Protecţia mediului 

Protectia si imbunatatirea calitatii mediului, vizand imbunatatirea calitatii vietii in oras. Se are in 

vedere imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: - efectuarea de lucrari in scopul prevenirii si 

reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (regularizarea cursurilor de apă, 

extinderea zonelor verzi in lungul raurilor care strabat localitatea; - amenajarea zonelor de mal 

ale apelor de suprafata, cel putin la nivelul latimii zonei de protectie si interzicerea construirii in 

asemenea zone, implica executia de lucrari de regularizare si de amenajare antitorentiala cu mult 

in afara asezarii umane sau a zonei de desfasurare a activitatilor socio-economice. - 

managementul deseurilor (extinderea/imbunatatirea infrastructurii de apa si apa uzata ) - 

regularizarea Văii Mare a Avrigului; Pentru asigurarea şi respectarea igienei sănătăţii oamenilor 

,se va respecta normele de însorire la construcţii , distanţa între clădirile de locuit , dotarea 

tehnico – edilitară , asigurarea spaţiilor de joacă pentru copii , zone verzi de folosinţă generală , 

amplasarea unităţilor de mică industrie , comerciale şi prestări servicii la distanţe minime admise. 

Obiective de utilitate publică 

Lista obiectivelor de utilitate publică necesară a fi realizată: 

- reabilitarea reţelei de apă şi canal a oraşului; 

- reabilitarea reţelei stradale şi rezolvarea intersecţiilor periculoase; 

- amenajarea şi crearea de noi spaţii verzi , plantarea de pomi în perdele de protecţie la alăturarea 

zonelor funcţionale; 

- amenajarea unor trasee pietonale şi eventual a unor piste de biciclete; 

Listarea obiectivelor de utilitate publică; 

- Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor din intravilan; 

o Proprietate publică 

o terenuri proprietate publică de interes naţional: drumul naţional (DN1), obiective cu valoare 

de patrimoniu de interes naţional (nu e cazul); 

o terenuri proprietate publică de interes judeţean: monumente cu valoare de patrimoniu la nivel 

judeţean terenuri proprietate publică de interes local: drumuri comunale, străzi, terenurile şi 

clădirile care deservesc locuitorii Oraşului Avrig. 

2012 Page 40



ACESTUIA 

- Proprietate private 

a. terenuri proprietate privată de interes naţional 

b. terenuri proprietate privată de interes judeţean: Unităţi industriale, 

c. terenuri proprietate privată de interes local: magazine private, baruri, cabane, pensiuni 

turistice, 

d. terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice: toate terenurile cu locuinţe, 

terenuri agricole, proprietăţi ale firmelor de pe teritoriul comunei. 

Determinarea circulaţiei juridice a terenurilor între deţinători, în vederea realizării noilor 

obiective de utilitate publică: 

- Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public al unităţilor administrativ – 

teritoriale; 

- terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat al unităţilor administrativ - teritoriale; 

- terenuri aflate în domeniul privat, destinate concesionării; 

- terenuri aflate în domeniul privat, destinate schimbului . 

2.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante 

Planul urbanistic general creaza cadru pentru activitati si proiecte noi; integreaza prevederi 

punctuale referitoare la orasul Avrig cu alte planuri si programe, dupa cum urmeaza: 

- Planul de amenajare a teritoriului national, toate sectiunile aprobate (Sectiunea 1 – 

Cai de comunicatii; Sectiunea 2 – Apa; Sectiunea 3 – Zone protejate, naturale si 

construite; Sectiunea 4 – Reteaua de localitati; Sectiunea 5 – Zone de riscuri 

naturale; Sectiunea 6 – Zone cu resurse turistice); 

- Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Sibiu (PATJ); 

- Strategia si Planul de dezvoltare a judetului Sibiu, pentru perioada 2006-2007- 

2013; 

- Planul National de Dezvoltare 2007-2013; 

- Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – orizonturi 2013- 

2020-2030; 

- Directiva Cadru Apa 2000//60/EC (WDF), care introduce notiunile de Program de 

Masuri (sau de Amenajare) si Plan de Manage ment Bazinal, pentru a coordona 

masurile privind calitatea apei in fiecare bazin; 

- Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii – Prevenirea, protectia 

si diminuarea efectelor inundatiilor; 

2012 Page 41



ACESTUIA 

- Strategia si Politica Nationala in Domeniul Gospodaririi Apelor; 

- Directiva Habitate 92/43/EC, care are ca scop stabilirea unei retele ecologice 

- europene coerente, de zone speciale de conservare; scopul este de a recunoaste ca 

situl respectiv gazduieste valori naturale care merita sa fie protejate. 

- Strategia Nationala pentru Biodiversitate si Planul de Actiune; 

- Planul National de Gestionare a Deseurilor si Strategia Nationala de Gestionare a 

Deseurilor ; 

- Prevederile Planului Regional de Gestionare a Deseurilor (2011) si ale Planului 

Judetean de Gestionare a Deseurilor, elaborat ca instrument de implementare la 

nivel judetean a Strategiei Nationale de Gestiune a Deseurilor; 

- Sistemul de Gestiune Integrata a Deseurilor Solide Municipale in Judetul Sibiu ; 

- Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Sibiu (20 07) cu prevederile 

strategice pe termen scurt, mediu si lung pentru solutionarea problemelor de 

mediu prin abordarea principiilor dezvoltarii durabile in concordanta cu Planul 

National de Actiune pentru Mediu; PLAM pentru judetul Sibiu este complementar 

celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor judetene si reflecta opinia 

publicului in ceea ce priveste problemele prioritare de mediu ; 

Planifiarea locala, functionala a teritoriului in cadrul PUG, a tinut cont si integrat aceste aspect 

rezultate din planurile care pot genera un impact cumulativ. 

2.3. Prezentarea optiunilor relevante identificate; alternative fata de cele continute 

in PUG, inclusiv alternativa „zero” 

Alternativele in cazul prezentului PUG se pot referi la : 

ASPECT INTREBARI RASPUNSURI POSIBILE PENTRU ALEGEREA 

ALTERNATIVELOR PUG 

Necesitatea 

implementarii 

planului 

Modalitati/ procese/ 

date 

tehnice 

Amplasare 

Se poate satisface cererea fara 

impementarea planului? – 

alternativa „zero” 

Se poate atenua impactul 

propunerilor PUG de extindere 

intravilan si infrastructura. 

Planul se poate realiza in alt 

mod, sau se pot folosi alte 

variante de implementare? 

Se poat alege alte terenuri 

pentru trupurile de intravilan 

propuse? 

Cererea nu poate fi satisfacuta fara implementarea planului. 

Da, prin masuri de prevenire aplicabile la faza PAC. 

Pot aparea varinate de implementare legate de functiunile din cadrul PUG si 

teritoriul propus pentru trupurile de intravilan, insa acestea au fost stabilite 

in urma cerintelor de dezvoltare a localitatii si ca urmare a aprobarii unor 

PUZ-uri anterioare. 

Functiunile propuse in PUG sunt compatibile intre ele, exceptie fac zonele 

deja reglementate prin PUG anterior (zona industriala-zona rezidentiala in 

vatra localitatii). 

2012 Page 42



ACESTUIA 

Termene de 

implementare 

Pentru implementarea 

masurilor din PUG se poate 

aloca un alt interval de timp? 

Termenele de implementare sunt stipulate in cerinta legislativa insa, in 

general, termenele nu afecteaza impactele potentiale asupra mediului. 

Lucrarile propuse pe intreg teritoriul intravilan, nu va afecta semnificativ 

marimea impactului ca urmare a impementarii PUG. 

Criteriile de alegere a alternativei optime pentru PUG au fost : 

a. relevanta : alternativa nu trebuie sa contravina realizarii obiectivelor PUG si 

trebuie sa ofere cadrul dezvoltarii amenajarii teritoriale vitoare; 

b. fezabilitate din perspectiva protectiei mediului: natura impactului -/+ si modalitati 

de diminuare sau intarire (dupa caz); 

c. fezabilitate economica si sociala : bugete financiare / acceptarea sau neacceptarea 

din partea populatiei si potentialilor investitori. 

Avandu-se in vedere aceste aspecte si criterii, la momentul demararii studiilor de 

fundamentare si analizelor pentru demararea acestui PUG s-au referit in principal la 

teritoriile propuse pentru extinderea intravilanului, urmarindu-se alte planuri urbanistice 

avizate anterior (PUZ-uri), accesibilitatea zonelor si existenta infratructurii de drum si 

utilitati, interesul populatiei si a eventualilor investitori pentru acete zone. 

Terebuie specificat ca decizia implementarii PUG s-a luat in urma efectuarii unei serii de 

studii de fundamentare care vizeaza cerintele pentru stabilirea si implementarea 

functiunilor in cadrul zonei, posibilitatea de racordare a acestora intre ele astfel incat sa 

fie compatibile din perspectiva mediului, dar s-au avut in vedere ca factor major 

determinant si cerintele populatiei si investitorilor in privinta directiei de dezvoltare 

localitatii. 

Consecinta este, ca in aceasta faza a procedurii SEA, alternativele pentru plan s-au referit 

punctual la modul de asigurare a necesarului de teren pentru devoltarea localitatii si 

modul de trasare a traeelor si tramei stradale si nu schimba in mod semnificativ rezultatul 

implementarii PUG, astfel: 

Pe parcursul elaborarii documentatiei, faza PUG pentru Oras Avrig, au existat 

variante alternative care dupa mai multe consultari intre proiectanti si reprezentatii 

administratiei publice locale au condus la varianta finala supusa spre avizare. 

Toate aceste completari au condus la Varianta Finala de plan, cea depusa la 

organismele avizatoare si supusa avizarii. 

Alternativa ‘’0’’ a fost luata in considerare doar in cadrul Raportului de Mediu pentru 

evaluarea efectelor implementarii PUG Avrig. 

2012 Page 43



ACESTUIA 

In urma consultarilor avute pe parcursul elaborarii PUG, la care au participat toti 

proiectantii si consultantii implicati in elaborarea acestuia, decizile finale fundamentate 

tehnic au vizat urmatoarele prioritati: 

- reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare; 

- refacerea retelei de drumuri, propunerea unei centuri de ocolire a orasului; 


- dezvoltarea zonelor rurale apartinatoare orasului prin echipare edilitara, 

modernizare drumuri; 

- potential pentru agroturism, turismul rural-zonele rurale ofera o veritabila 

ospitalitate bazata pe mediul nepoluat; 

- dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi 

locuri de munca; 

- potential pentru agroturism. 

2012 Page 44



ACESTUIA 

3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI 

3.1. STAREA ACTUALA A MEDIULUI 

Evaluarea starii actuale a mediului in teritoriul aferent PUG Avrig s-a facut pe baza 

informatiilor si a datelor disponibile in momentul elaborarii Raportului de Mediu. Pe langa 

observatiile din teren si consultarea bazei de date analitice existenta la nivel local, s-au utilizat 

in analiza si documentatiile de factura sintetica oferite de Agentia de Protectia Mediului Sibiu 

(Rapoartele de mediu lunare, semestriale si anuale), Agentia Regionala pentru Protectia 

Mediului Sibiu si de Consiliul Judetean Sibiu (Strategia si planul de dezvoltare a Judetului 

Sibiu, Planul Regional de actiune pentru Mediu si Planul Local de Actiune pentru Mediu). 

Obiectivele avute in vedere in evaluarea calitatii mediului in arealul analizat au fost formulate 

in concordanta cu directiile viabile de dezvoltare propuse pentru areal in ansamblu. 

Principala sursa de documentare a fost Raportul anual privind Starea Mediului in jud. Sibiu 

2010, Rapoartele de mediu lunare si semestriale 2011 si PUG Avrig. 

Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de 

mediu/aspectele de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru 

planuri si programe sunt: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, 

solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, 

patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera. 

3.1.1. Factorul de mediu ”Apa” 

Pentru a surprinde calitatea apei in orasul Avrig, a fost consultat Raportul privind Starea 

Mediului pe anul 2010 si Rapoartele de mediu lunare si semestriale 2011, in care sunt prezentate 

rezultatele monitorizarii efectuate de catre autoritatea locala pentru protectia mediului Sibiu. 

Starea apelor de suprafata. Evaluarea calitatii apelor de suprafata s-a bazat pe prelucrarea 

datelor analitice primare obtinute lunar din prelevarea de probe din sectiunele de supraveghere. 

Pentru prezentul raport de mediu, s-au luat in calcul urmatoarele sectiuni de supraveghere: pentru 

raul Olt, sectiunea Carta, situata amonte de localitatea Avrig, sectiunea Sebes Olt, situata aval; 

pentru raul Avrig, sectiunea amonte priza de captare, sectiunea amonte confluenta cu raul Olt; 

raul Marsa, sectiunea amonte confluenta cu raul Olt. 

2012 Page 45



ACESTUIA 

In cadrul monitorizarii calitatii apei, s-au analizat indicatori biologici (plancton, alge bentonice - 

fitobentos, macroozoobentos) si fizico-chimici (regimul termic si acidifierea, regimul oxigenului, 

nutrientii, salinitatea, poluanti toxici si specifici, alti indicatori chimici relevanti), clasa generala 

a calitatii apei la nivel de sectiune fiind echivalenta cu rezultatul evaluarii din cadrul grupei cu 

situatia cea mai defavorabila, pe fiecare tip de elemente. 

Astfel, in conformitate cu Ordinul MMGA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului 

privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor 

de 

apa, sectiunilor de control de pe raurile arealului le corespund urmatoarele clase: 

Tabel 2. Clasa de calitate a principalelor cursuri de apa cu relevanta asupra teritoriul 

orasului Avrig 

3.1.2. Factorul de mediu”Aer” 

Clima are influenţă oceanică cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief. 

Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt: 

regimul climatic – temperatura medie anuală are o distribuţie lunară caracterizată prin scăderea 

valorilor termice din luna august până în luna ianuarie, creşterea temperaturii din februarie până 

în iulie şi prin scăderea valorilor termice odată cu creşterea altitudinii. 

temperatura multianuală – între 0,30 C în zona montană – Staţia meteo Bâlea Lac şi 8,90 C la 

Staţia meteo Boiţa, cu maximă de 37,30C înregistrată în iulie 2000 şi minimă de -26,70C, 

înregistrată la Staţia meteo Sibiu în decembrie 2001. 

regimul precipitaţiilor – precipitaţiile atmosferice anuale prezintă o evoluţie caracterizată prin 

creşterea cantităţilor de apă din luna februarie până în iunie şi descreşterea din iunie până în 

februarie; prin modul de dispunere generală a reliefului şi prin dominarea influenţelor vestice, 

distribuţia cantităţilor medii anuale de precipitaţii este de la 600-700 mm în zona de podiş, la 

1300-1400 la treapta înaltă a munţilor; cantitatea de precipitaţii scade de la sud la nord, în direct 

cu coborârea generală a reliefului, dar şi de la est la vest în funcţie de condiţiile locale ale 

reliefului şi de deplasările aerului. 

regimul eolian - în zona Avrigului, circulaţia generală a atmosferei se supune circulaţiei la 

nivel European; vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei cât şi în cea a 

vitezei; frecvenţele medii anuale înregistrate la Avrig indică predominarea vânturilor din N–V 

(13%) şi S–E (8,2%); vitezele medii anuale oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s în partea de vest spre 

2012 Page 46



ACESTUIA 

Sibiu; înspre sfârşitul iernii bate un vânt dinspre munte cu caracter de foehn numit Vântul Mare, 

acesta provocând încălziri accentuate şi topiri bruşte de zăpadă. 

Un fenomen specific zonei îl constituie inversiunile termice, puternic resimţite în timpul iernii; 

acestea se produc în condiţii de calm atmosferic, se simt ca perioade geroase şi dispar doar 

odată cu schimbarea masei de aer datoritǎ circulaţiei atmosferice. 

CALITATEA AERULUI 

Nu detinem date privind calitatea aerului atmosferic in zona localitatii Avrig, ARPM Sibiu 

facand monitorizarea calitatii aerului in judetului Sibiu in cadrul sistemului de monitorizare 

continua a calitatii aerului, in patru statii automate amplasate in zone reprezentative ale Judetului 

Sibiu. Zona localitatii Avrig nu este acoperita de aceste masuratori. 

Dintre categoriile de surse de poluare a atmosferei specifice activitatilor umane din judetul Sibiu 

(poluarea industriala, poluarea urbana datorata instalatiilor de incalzire centralizata, traficul 

rutier, urban si de tranzit), pe teritoriul orasului Avrig doar cele specifice asezarilor umane 

(instalatii de incalzire) si cailor de transport rutier (DN 1) au o relevanta notabila. De asemenea, 

ar mai putea fi luate in considerare emisiile de amoniac de la ferma de crestere a porcilor din 

localitate, fara a exista insa nicio evidenta in sensul prelevarilor de probe. De asemenea, nu se 

preleveaza niciun fel de probe de aer cu scopul monitorizarii acestuia in teritoriul de studiu. 

Zgomotul si vibratiile 

Avand in vedere ca orasul nu dispune de obiective industriale care sa participle semnificativ la 

poluarea sonora, singura sursa notabila in acest sens ramane traficul auto, relative intens, avand 

in vedere ca acesta este tranzitat de DN 1. 

3.1.3. Factorul de mediu ”Sol” 

Localitatea Avrig este amplasată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Oltului, la o altitudine de 

aproximativ 400 metri. Este străbătută de șoseaua națională DN1, fiind amplasată la circa 26 de 

kilometri de Sibiu. Situat într-un adevărat amfiteatru natural, în care relieful se înalță și coboară 

de la 2500 la 350 de metri, Avrigul este caracterizat de un complex fizico-geografic variat, atât 

ca structură geologică cât și ca aspect morfologic. 

Nu detinem date cu privire la calitatea solurilor in zona, dar apreciem ca probabilitatea de 

aparitie a unor zone poluate ca urmare a depunerilor atmosferice este putin probabila, insa 

2012 Page 47



ACESTUIA 

apare posibilitatea contaminarii ca urmare a depozitarilor de deseuri menajere si infiltrarii 

apelor uzate menajere. 

3.1.4 Factorul de mediu ”Biodiversitate” 

Teritoriul administrativ al orasului Avig interactioneaza cu urmatoarele situri Natura 2000: 

- ROSCI0122 – Muntii Fagaras 25%; 

- ROSCI0132 – Oltul Mijlociu –Cibin – Hartibaciu 1%; 

- rosci0304 – Hartibaciu Sud Vest -26%; 

- ROSPA0003 – Avrig – Scorei – Fagaras – 3%; 

- ROSPA0098 – Piemontul Fagaras – 27 %; 

- ROSPA0099 – Podisul Hartibaciului – 10%; 

Aspectele prezentului capitol vor fi detaliate in cadrul Studiului de Evaluare Adecvata pentru 

PUG Avrig. 

3.1.5 Conservarea resurselor naturale 

In cadrul acestui capitol se vor trata si modalitatile de asigurare a resurselor de apa si 

energie pentru nevoile populatiei. 


Orasul Avrig beneficiaza de o sursa de apa bruta dintr-o captare de suprafata, priza mal drept cu 

captare laterala, situata la cca. 8 km amonte de Orasul Avrig, pe Valea Avrigului. Valea 

Avrigului izvoreste din lacul natural Avrig situat la o altitudine de 1900 m in Muntii Fagaras. 

Priza de suprafata este o constructie realizata dupa un proiect tip, in anii 1978-1980, avand o 

structura din beton armat care bareaza cursul paraului cu ajutorul a 2 stavile metalice, tip 

batardou, realizand o acumulare de apa cu un volum suficient si constant pentru captarea 

debitului necesar pentru alimentarea orasului. Conform datelor oferite de catre Apele Romane, 

debitul captat in anul 2007 este de: 

2012 Page 48



ACESTUIA 

• Qinst: 4,510 m³/zi, din care 810 m³/zi este distribuit in reteaua localitatii Marsa, asigurand 

90% din necesarul de debit al acestei localitati 

De asemenea, 400 m³/zi sunt distribuiti in localitatea Racovita, asigurand 70% din necesarul 

acestei localitati, insa aceste debite sunt prelevate din rezervoarele de inmagazinare si nu direct 

din sursa. 

Pentru separarea particulelor de nisip in suspensie este prevazut un sistem cu 2 linii de 

deznisipare a apei, avand si posibilitatea de auto-spalare. Totusi, datorita faptului ca in ultimii 

ani, zona in care este amplasata captarea a cunoscut si cunoaste o continua dezvoltare turistica, 

prin constructia de case de vacanta si agrement care nu au rezolvata in totalitate problema 

deservarii controlate a apelor uzate si a colectarii gunoaielor, se impune un control foarte strict 

al acestor deversari astfel incat sa nu fie influentata calitatea apei brute in zona captarii. Zonele 

de protectie sanitara cu regim sever sunt respectate, captarea fiind imprejmuita cu gard de beton 

si sarma ghimpata si avand supraveghere si control permanent. In aceste conditii, 

vulnerabilitatea sursei de apa la poluare nu poate fi considerata a fi ridicata. 

Conform buletinelor de analize chimice si biologice eliberate de Directia de Sanatate Publica a 

Judetului Sibiu, pentru zona de locuit a Orasului Avrig, nu se inregistreaza depasiri ale limitelor 

admisibile prin legislatia in vigoare. 

Alimentarea cu caldura 

Fondul de locuinţe, din oraşul AVRIG, este format, majoritar, din locuinţe individuale - sistem 

PARTER sau P+l.Ca urmare a introducerii şi extinderii reţelelor de gaz metan în localitate, în 

prezent aceste locuinţe sunt încălzite, majoritar, în sistem individual - sobe de teracotă şi parţial. 

A existat sistem centralizat - microcentrale termice de incintă sau centrale termice de cvartal, 

care au fost dezafectate incepand cu anul 1997 Datorită creşterii accelerate a preţurilor energiei 

termice furnizate, asociaţiile de propietari ale blocurilor existente au solicitat şi obţinut 

debranşarea de la centrala termică de cvartal, realizandu-si surse termice independente pe scară, 

bloc sau apartament, funcţionând pe gaz metan. 

Alimentarea cu gaze naturale 

In prezent, oraşul Avrig foloseşte gazele naturale în scopul producerii de energie termică 

necesară pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră în: 

centrale termice aferente unităţilor industriale 

2012 Page 49



ACESTUIA 

microcentrale termice individuale 

sobe de teracotă precum şi in procesele tehnologice - cu flacără directă la procese 

tehnologice industriale si 

preparare hrană la bucătărie 

Alimentarea cu gaze naturale a oraşului se realizează din conducta de transport presiune înaltă " 

Sibiu –Avrig ” prin intermediul unei staţii de reglare - măsurare predare (SRMP) amplasată langa 

Fabrica de sticla Asigurarea cu gaze naturale a consumatorilor existenţi se realizează prin 

intermediu unui sistem de distribuţie presiune redusă racordat la SRMP oraş. Conductele de 

distribuţie urmăresc reţeaua stradală existentă, fiind montate atât subteran cât şi suprateran. 

Racordarea consumatorilor la conductele de distribuţie se realizează prin intermediul unor 

branşamente individuale, prevăzute la capete cu posturi de reglare, amplasate la limita de 

proprietate, Măsurarea consumului de gaze naturale aferent fiecărui consumator se realizează cu 

contoare volumetrice sau contoare diferenţiale si ajutaje 

3.1.6. Sanatatea umana 

Oraşul beneficiază de servicii medicale: cabinete medicale asociate, policlinică particulară, 

laborator de analize medicale, cabinete stomatologice, cabinet medical veterinar cu laborator de 

analize, 5 farmacii, 2 farmacii veterinare, 2 fitofarmacii. Oraşul Avrig, fiind situat în zona de 

influenţă directă a oraşului Sibiu, beneficiază, pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei sale, de 

oferta de calitate a metropolei, atât din punct de vedere cultural, cât şi în ceea ce priveşte calitatea 

şi diversitatea serviciilor medicale, a instituţiilor de învăţământ liceeal şi de nivel superior. 

Principala disfunctionalitate privind sanatatea populatiei o constituia, de reteaua de canalizare 

care acopera doar 70,3% din nevoile populatiei. Canalizarea este deficitară, ( 19 km) aceasta 

acopere doar 70,3 % din lungimea totală a străzilor, fiind necesare lucrările de extindere a 

canalizării; 

Există o staţie de epurare, filtrare şi tratare care nu functioneaza la parametrii tehnici normali, şi 

urmează demararea lucrărilor pentru o a doua staţie de epurare cu o capacitate mult mai mare. 

3.1.7. Gestionarea deseurilor 

In principiu , rezidurile menajere sunt depozitate de cetatenii oraşului Avrig in locuri special 

amenajate (platforme gospodaresti, containere). Salubrizarea oraşului este asigurată de o singură 

2012 Page 50



ACESTUIA 

companie şi depozitarea deşeurilor menajere se face pe un depozit (neamenajat) pe o suprafaţă de 

2,5 ha. 

Surse de generare a deşeurilor, tipuri şi cantităţi de deşeuri 

Principalele tipuri de deşeuri generate sunt: 

Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie; 

Deşeuri menajere de la agenţi economici; 

Deşeuri din servicii orăşeneşti (deşeuri stradale, deşeuri din pieţe, deşeuri din grădini, parcuri 

şi spaţii verzi); 

Deşeuri agricole: dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, cadavre, materiale fitosanitare expirate; 

Deşeuri industriale: resturi de materii prime, deşeuri menajere asimilabile, cenuşă, zgură, 

rebuturi de fabricaţie, ambalaje deteriorate, resturi de materiale textile, deşeuri rezultate din 

fazele de prelucrare a pieilor etc; 

Nămol de la epurarea apelor uzate; 

Nămol din fose septice; 

Deşeuri de materiale din construcţii şi demolări. 

Gestionarea deşeurilor menajere şi industriale va cuprinde implementarea unor măsuri care să 

asigure colectarea selectivă a deşeurilor, dezvoltarea unor sisteme separate de colectare şi 

reciclare, închiderea gropii de gunoi conform cu cerinţele de mediu, management adecvat al 

deşeurilor industriale. De asemenea, la nivelul comunităţii se prevede dezvoltarea unui 

management al calităţii apelor şi aerului, care implică măsuri pentru reducerea impactului pe care 

îl au întreprinderile industriale şi producătorii de energie asupra mediului înconjurător. 


Realizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a tuturor gospodăriilor; 

Realizarea şi moderizarea sistemelor de epurare a apelor uzate menajere şi industriale; 

Gestionarea deşeurilor menajere şi industriale; 

Administrarea apelor pluviale şi freatice. 

3.1.8. Riscuri naturale 

Stabilirea şi delimitarea zonelor de risc natural (suprafeţe inundabile, alunecări, băltiri, 

eroziuni , etc). 

2012 Page 51



ACESTUIA 

Zone supuse riscurilor naturale si antropice 

Prezenta rocilor nisipoase si cu structura friabila, care stau pe conglomerate, marne, a condus 

preponderent, la formarea unor alunecari de tip plastic, în malurile înalte ale râurilor. Alunecările 

(malul nordic al râului Olt) au arie restrânsă însă pot să se extindă în cazul când nu se iau măsuri 

de stoparea a acestora. Măsurile vor fi definite în proiecte întocmite în baza unei analize 

amănunţite a situatiei din teren. Procesele de eroziune au fost posibile ca urmare a cantitatilor 

mari de apă în albiile râurilor la viituri, care au avut loc după anul 2004 când au căzut în zonă 

cantităţi însemnate de precipitaţii. Calitatea apei sub influenţa factorilor de mediu-calitatea apei 

este influentata de factorii poluatori din zona: dejectiile animale din gospodarii, scurgerile din 

timpul ploilor din gropile de gunoi, precum si deversarea necorespunzatoare a apelor menajere. 

Din datele preluate de la Apele Romane Sibiu rezulta ca prin analiza datelor prelucrate in urma 

monitorizarii parametrilor fizico-chimici raportat la standardul de apa potabila s-au constatat in 

zona Avrig depasiri la urmatorii indicatori: pH, Fe2+/3+, Mn2+, Pb2+, Cd. 

In ceea ce priveste starea calitativa a apelor subterane, niciunul din corpurile subterane nu a fost 

desemnat “la risc”. În urma realizării Studiului Hidrologic s-a delimitat cu precizie zona 

inundabilă sau care prezintă risc de inundabilitate, respectiv pe Valea Mare a Avrigului. Calitatea 

solului este determinata de infiltratiile apei menajere si a dejectiilor animale. Privind posibilităţi 

de extindere pentru localitatea Avrig, oferite de condiţiile de teren ale teritoriului studiat, se pot 

preciza urmatoarele: 

- în zonele de terase suprafaţa terenului prezintă înclinare slabă, cu stabilitate bună şi neinundabil 

daca se iau masuri de decolmatare si regularizare a apelor din zonele cu potential inundabil. În 

această zonă, sondajele executate au pus în evidenţă o litologie alcătuită din nisip argilos sau 

argilă nisipoasă la suprafaţă de capacitate portantă diminuată (Pconv=150 -200 kPa). Grosimea 

stratului este de 1-3 m. Sub nisip sau argilă urmează un orizont de pietriş şi bolovăniş de terasă 

de îndesare medie cu apă la bază. Grosimea stratului este de 3-5m. Stratul constituie conform 

NP074/2007 orizont bun de fundare. Cuvertura (nisipul argilos, argila nisipoasă şi pietrişul) 

repauzează pe orizontul de argile marnoase tari. 

3.1.9. Patrimoniul cultural 

DESCRIEREA MONUMENTELOR CLASATE DIN LISTA MONUMENTE-LOR ISTORICE 

DIN JUDEŢUL SIBIU SITURI ARHEOLOGICE 

Pe teritoriul oraşului Avrig sunt listate următoarele situri arheologice: 45 SB-I-s-A-11948 

Aşezare sat BRADU; comuna AVRIG "Poiana cu şopruri” Neolitic. 46 SB-I-s-B-11949 Aşezare 

2012 Page 52



ACESTUIA 

sat BRADU; comuna AVRIG Epoca bronzului târziu - înc. Hallstatt. 120 SB-I-s-B-11990 

Aşezarea romană de la Săcădate sat SĂCĂDATE; comuna AVRIG Intravilan, între biserică şi 

şcoală sec. II - III Epoca romană. MONUMENTE ISTORICE 1.Biserica "Duminica Floriilor” 

416 SB-II-m-B-12317 oraş AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 1 mijl. sec. XVIII . Biserica „Duminica 

Floriilor” a fost construită la mijlocul se-colului al XVIII-lea ca biserică sală cu altar poligonal şi 

cu un turn în vest. 2. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate 417 SB-II-a-A-12318 oraş 

AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 12, sec. XIII-XVI 

În secolul al XIII-lea se construieşte o bazilică romanică cu trei nave cu arcade între nava 

principală şi navele laterale. Biserica are hramul Sfintei Catarina. În partea de vest are un turn 

zidit din piatră care are parter şi două nivele superioare. Parterul es-te acoperit cu o boltă în cruce 

care crează un spaţiu pătrat de intrare. Primul nivel are tavan din grinzi de lemn, iar al doilea are 

o boltă în cruce, fiind înzestrat cu metereze. Portalul de vest cu două retrageri are patru coloane 

cu capiteluri compozit. U-nul din capitele reprezintă o faţă umană. Se remarcă asemănări cu 

capitelurile de la bazilica din Cisnădioara. Arcele deasupra capitelurilor au mici sculpturi care 

reprezintă o figura înaripa-tă, arhanghelul Michael în lupta cu dragonul şi doi patriarhi. În partea 

din stânga pot fi identificaţi ceitrei proroci şi Maria cu pruncul. Elemente decorative 

asemănătoare găsim la portalu-rlie din Săcădate şi Hosman. La nivelul deasupra intrării găsim o 

tribună care se deschide cu un arc semicerc către nava princi-pală. Corul cu plan pătrat avea 

înainte o absidă semicirculară, astazi dispărută. În jurul anului 1500 biserica este transforma-tă,în 

sensul că se demolează colateralele şi astfel se crează o bi-serică tip sală. Arcadele sunt zidite şi 

turnul clopotniţă este su-praînălţat cu încă două nivele. Lucrările sunt sprijinite de scau-nul 

Sibiului. În 1765 sunt executate lucrări de completare şi de reamenajare în interiorul bisericii. 

Corul şi nava capătă bolţi noi: o bolta ci-lindrică cu penetraţii. Pilaştrii adosaţi zidurilor 

exterioare sus-ţin bolta cu arce dublouri. 3. Biserica evanghelică 418 SB-II-m-A-12318.01 oraş 

AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 12 1270-1280, sec. XVI. Altarul baroc târziu este datat 1805, orga 

din 1807 a fost re-alizată de Johann Theiss. 4. Incintă fortificată (ruine) 419 SB-II-m-A-12318.02 

oraş AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 12 sec. XI Se pastrează resturi ale unei incinte cu plan oval. 5. 

Ansamblul castelului Brukenthal 420 SB-II-a-A-12319 oraş AVRIG Str. Lazăr Gheor- ghe 39 a 

doua jum. a sec. XVIII-sec. XIX. Între 1762 şi 1764 generalul commandant din Sibiu baronul 

Bu-ccow construieşte un mic palat baroc care dupa 1769 este fina-lizat de baronul Samuel de 

Brukenthal., un parc baroc şi un parc englez, o orangerie şi construcţii gospodăreşti. 6.Castelul 

Brukenthal 421 SB-II-m-A-12319.01 oraş AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 39 1750-1800 Palatul se 

compune din corpul principal, două aripi laterale 7. Oranjerie 422 SB-II-m-A-12319.02 oraş 

AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 39 sec. XIX 8. Parc oraş 423 SB-II-m-A-12319.03 AVRIG Str. 

2012 Page 53



ACESTUIA 

Lazăr Gheorghe 39 sec. XIX 9. Ansamblul bisericii evanghelice BRADU 454 SB-II-a-B-12338 5 

sec. XVII-XIX sat a- parţinător oraş AVRIG; Biserica cu hramul Sfântului Gerhard este 

construită în 1497 cu ajutorul provenit de la cele Şapte Scaune. În 1633 se construieşte biserica 

actuală pe fundaţia unei bise-rici mai vechi. Construcţia este executată din piatră şi cărămi-dă şi 

are un cor cu închidere semicirculară. Biserica este renovata în 1803, turnul clopotniţă din vestul 

bise-ricii are două nivele boltite cu bolţi de caramidă şi un drum de strajă. 10. Biserica 

evanghelică 455 SB-II-m-B-12338.01 5 1633, 1803 sat aparţinător oraş AVRIG 11. Zid-incintă 

BRADU 456 SB-II-m-B-12338.02 5 sec. XVIII sat aparţinător oraş AVRIG Biserica este 

înconjurată de o incintă poligonală simplă. 12. Casa parohială evanghelică BRADU 457 SB-IIm-B-12338.03 

5 sec. XVII. 13. Biserica "Botezul Domnului” 784 SB-II-m-B-12533 sat 

SĂCĂDATE; oraş AVRIG Str. Bisericii 303 1733; 1836; turn 1913. Biserica „Botezul 

Domnului” a fost construită în 1733 ca o bi-serică sală cu altar poligonal şi cu un turn în vest. 14. 

Biserica evanghelică S. P. 785 SB-II-m-A-12534 sat SĂCĂDATE; oraş AVRIG Str. Bise- ricii 

389 mijl. sec. XIII; transf. sec. XVIII-XX Biserica a fost construită în secolul la XIII-lea ca o 

bazilică cu trei nave cu cor pătrat şi absidă semicirculară, cu patru travei în nava principală şi 

turn-clopotniţă de lăţimea navei princi-pale. În cursul unor lucrări de fortificare în secolul al XVlea 

navele laterale au fost demolate şi arcele dintre navă şi cola-terale zidite. Portalul de vest 

compus din două retrageri şi co-loane cu capiteluri compozit şi arhivolta cu toruri cu secţiune 

segment de cerc, încadrat de un profil exterior, se remarcă printr-o decoraţia plastică arhitecturală 

deosebit de valoasă: capiteluri care folosesc elemente vegetale, frunze de acant şi crin care 

alternează cu elemente zoo- şi atropomorfe, care se continuă şi pe torurile profilaturii arhivoltei. 

OPERE DE ARTĂ 15. Monumentul lui Gheorghe Lazăr 883 SB-III-m-B-12599 oraş AVRIG 

1964 Bustul lui Gheorghe Lazăr executat în 1936 de Corneliu Medrea, se află amplasat în centrul 

oraşului MONUMENTE COMEMORATIVE 16. Casa lui Gheorghe Lazăr 902 SB-IV-m-B- 

12616 oraş AVRIG Str. Bisericii 1 sec. XIX În centrul oraşului se află casa memorială, 

reorganizată în 1979 şi care prezinta aspecte din viaţa şi activitatea marelui cărturar. 17. 

Mormântul lui Gheorghe Lazăr 903 SB-IV-m-B-12617 1823 oraş AVRIG Str. Lazăr Gheorghe 1 

În cimitirul bisericii "Duminica Floriilor". ZONE PROTEJATE AVRIG 

Pentru evaluarea generală a zonelor protejate şi implict conservarea şi folosinţa lor trebuie avute 

în vedere considerente de natură istorică, etnografică, urbanistică şi estetică. Ansamblurile 

istorice se compun din construcţii individuale, locuinţe, spaţii publicii. părţi ale patrimoniului 

construit, precum şi elemente de peisaj, cimitire şi grădini. Un ansamblu poate fi valoros datorită 

arhitecturii, al valorii ambientale sau de pei-saj. Acest concept cuprinde mai mult decât înţelesul 

tradiţional al termenului, ea cuprin-de toate elementele cu încărcătură istorică, reţeau stradală, 

2012 Page 54



ACESTUIA 

imagini de străzi, silueta loca-lităţii, ansambluri de construcţii şi cartiere, aliniament stradal, 

ansambluri arhitectonice. În contextul revoluţiei tehnice după cel de al doilea război mondial, în 

Transivania s-au păstrat strcuturi rurale istorice de un deosebit interes. În aceste zone s-a păstrat 

par-celarul istoric fără schimbări esenţiale. Desigur asistăm la o înlocuire în mare măsură a clădirilor 

vechi cu clădiri noi care numai într-o măsură mai mică sau mai mare se încadrează în 

contextul istoric. Clădirile noi numai au proporţiile celor vechi iar la cele vechi sunt în-locuite 

elemente importante cum ar fi ferestre, uşi, învelitori etc. Studiul unor hărţi vechi cum ar fi 

hărţile austriece ale Transilvaniei din 1780-90 (Ri -dicarea Iosefină), 18010-1840 (Ridicarea 

Franciscană) şi 1880-1914 (Ridicarea Fran-cesco-Io-sefină), permit identificare nucleului istoric 

şi evoluţia lui în ultimele trei secole. Zona protejată propusă pentru Avrig este delimitată în parte 

de sud de Părâul A-vrig şi în partea de est de terenuri între oraş şi traseul căii ferate Sibiu-Braşov. 

Principa-lele străzi din acest perimetru sunt str. Mihai Viteazu şi Gheorghe Lazăr în direcţie 

nord-sud, strada Samuel Brukenthal şi strada Eroilor în direcţia vestest, respectiv nordvestsudest. 

În acest perimetru găsim străzile Horia, Cloşca şi Crişan, care delimitează un car-tier de 

blocuri realizat prin demolarea unor structuri istorice. Traseul zonei protejate pentru Avrig este 

limitat în spre vest de spatele caselor din str. N. Bălcescu, urmând spre nord casele care duc către 

Biserica Ortodoxă, se continuă spre nordvest pe limita parcului castelului Brukenthal, urmând 

traseul liniei ferate spre nordvest, se continuă cu str. Gării şi cuprinde câteva case din str. 

Gheotrghe Lazăr, ur-mând traseul din spatele caselor din str. Eroilor până în spatele caselor din 

strada Liber-tăţii şi Juagărului, continuând pe traseul străzii Unirii şi Prundului Mic se continuă 

în spa-tele caselor străzii Prundul Mare. Din punct de vedere al evoluţiei istorice şi al valorilor 

arhitecturale interesează mai ales strada Gheorghe Lazăr, respectiv coama dealungul căreia se 

desfăşoară această stra-dă, pe care sunt amplasate principalele monumente istorice: Biserica 

„Duminica Florii-lor”, Biserica Evangehlică şi Palatul Brukenthal. Se recomandă realizarea unor 

zone de protecţie în jurul monumentelor istorice şi tratarea fronturilor străzii cu deosebită grijă în 

privinţa regimului de înălţime şi a formelor arhitecturale, pentru punerea în valoare a monumentelor. 

În ceeace priveşte zona protejată stabilită în baza hărţilor vechi, zonă care a fost 

construită deja în secolul al XVIII-lea, se constată că în oraşul Avrig au intervenit multiple 

transformări în substanţa istorică, în multe locuri păstrându-se numai parcelarea. Într-o zonă din 

partea de nord a zonei protejate şi aceasta a fost anihilată prin construirea în pe-rioada comunistă 

a unor blocuri de locuinţe, elemente străine de reţeua stradală istorică şi arhitectura parcelelor 

adiacente. 

Casele realizate în ultimii 20 de ani sunt mult mai mari faţă de cele vechi având multe elemente 

străine în contextul urban istoric: balcoane, logii ferestre mari, lucarne mari, acoperişuri foarte 

2012 Page 55



ACESTUIA 

jucate etc. Se păstreză în zonă grupuri de 2-5 case cu specific is-toric, dacă facem abstracţie de 

detalii moderne cum ar fi ferestrele din aluminiu sau ma-terial plastic. Se observă că puterea 

economică a unor locuitori ai oraşului a dus la ample lucrări de reabilitare: mansardări, 

supraetajări şi construirea unor case noi parter plus u-nu sau două etaje sau mansarde într-o 

arhitectură nespecifică zonei. Sunt de menţionat anumite case de valoare ambientală construite în 

general în se-colele XVIII şi XIX în străzile Gheorghe Lazăr, Ghoerhge Coşbuc, Eroilor, 

Brukenthal, stra-da Saşilor şi Avram Iancu. Valoare ambientală prezintă şi cele două cimitire. 

Satul Bradu se remarcă prin mai multe case şi grupuri de case din cele două fron-turi de valoare 

ambientală, dar şi istorică. Se recomandă o tratare îngrijită a faţadelor, e-vitarea distrugerii 

acestor case, restaurarea unora dintre ele ca modele în cadrul unei stra-tegii de reabilitare şi 

valorificare a potenţialului turistic al localităţii. 

Săcădate În localitate se află trei biserici: una ortodoxă, una catolică şi una evanghelică, 

monumente care determină silueta localităţii. Trebuie menţionate case cu decoraţie din ştucatură 

datând din secolul al XIX-lea. În privinţa bisericilor trebuie menţionată biserica evanghelică, 

monument istoric, datând din secolul al XIII-lea. cu paortalul de vest de o valoare excepţională. 

Biserica orto-doxă datând din secolul al XVIII-lea, are detalii de arhitectură baroc. Ca şi în cazul 

satului Bradu satul Săcădate se remarcă printr-un fond istoric valoros, care poate fi baza pentru o 

dezvoltare a turismului în acest loc. 

Glâmboaca 

Se remarcă mai multe case cu specific istoric, care ar putea fi valoroficate într-un concept 

turistic. 

3.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din PUG 

Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului) se bazeaza pe gradul actual de cunoastere 

si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea masurilor propuse prin 

plan. 

2012 Page 56


RAPORT DE MEDIU: PLAN URBANISTIC GENERAL, ORAŞ AVRIG, JUDEŢUL SIBIU ŞI LOCALITĂŢILE APARŢINĂTOARE ACESTUIA 

EVOLUTIA FACTORILOR DE MEDIU IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII MASURILOR DIN PLANUL 

URBANISTIC GENERAL 

Factori de mediu Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii 

1. Apa - Alunecari, inundatii, eroziuni de mal 

etc., cu afectarea bunurilor materiale si a 

terenurilor din lunca. 

- Extinderea suprafetelor de teren 

degradate. 

- Calitatea apelor de suprafata. 

- Lipsa retelelor de apa-canal, aspect 

deficitar in sfera dezvoltarii localitatii 

-Extindere intravilan pentru 

functiuni de locuit. 

-In scopul asigurarii protectiei malurilor, constructiilor si 

imbunatatirii regimului de curgere a apelor, conform 

Legii 107/1996, se instituie zone de protectie pentru 

albile cursurilor de apa in zona orasului Avrig si a 

localitatilor apartinatoare. 

-S-au propus lucrari pentru prevenirea si reducerea 

riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (indiguire, 

regularizarea cursurilor de apa, extinderea zonelor verzi in 

lungul raurilor care strabat localitatea); amenajarea zonelor de 

mal ale apelor de suprafata; 

-Punerea integrala in functiune a retelei de canalizare si 

Statiei de Epurare 

- Extinderea retelelor de apa-canal 

propunerii 

-Manifestarea riscurilor naturale: 

alunecari, inundatii, eroziuni de mal 

etc., cu afectarea bunurilor materiale si 

a terenurilor din lunca. 

- Extinderea suprafetelor de 

teren degradate. 

- Se va deteriora calitatea apelor de 

suprafata. 

- Lipsa retelelor de apa-canal in zonele 

reglementate prin PUZ/PUD. Aspect 

deficitar in sfera dezvoltarii localitatii. 

2012 Page 57



2. Aer -Infrastructura rutiera – DN1 

care traverseaza zona localitatii Avrig 

si a satelor apartinatoare, constituind 

bariera in dezvoltarea orasului si 

sursa de poluare 

- Refacerea retelei de drumuri. 

- Fluidizarea traficului in intersectii; 

-Asigurarea zonelor de protectie pentru drumul national 

si CF. 

Gradul de degradare al drumurilor din 

localitati si traficul se va mentine 

intens. 

- Calea ferată industrială şi staţia CFR 

se află la 500 m distanţă de centrul 

oraşului 

-Activitati industriale potential 

poluante in zona localitatii 

-Perdele de protectie verzi, la contactul zonei rezidentiale 

cu zona de protectie CF 

- La iesirea din Avrig spre Valea Avrigului, pe malul 

stang al raului Avrig, se intentioneaza realizarea unei 

zone industriale 

Mentinerea calitatii aerului atmosferic 

– prezenta gazelor de esapament si 

pulberi; nivele ridicate de zgomote si 

vibratii. 

Nemultumirea populatiei si cresterea 

fenomenului migrator. 

3. Sol -Evacuari necontrolate de ape uzate 

menajere din gospodariile populatiei. 

-Evacuari de ape insuficient epurate 

din unitati industriale. 

-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei 

menajere in sistem separativ de la toate gospodariile si 

epurarea acesteia in statia de epurare noua. 

Degradarea solului si a panzei freatice 

din zona. 

Alterarea in continuare a calitatii apei 

cursului de suprafata 

4. Sanatatea 

populatiei 

-Zone cu alunecari de teren. 

a. Apa potabila 

- din sursa proprie si retea de 

distributie 

-Lucrari de protejarea malurilor in zonele cu porniri 

incipiente de alunecari ale cuverturii. 

Suplimentarea puturilor forate pentru asigurarea 

necesarului de debit pentru folosinte noi (rezidential si 

industrial). 

Alunecari de teren, eroziuni, cu 

afectarea suprafetelor de teren din lunca 

si chiar a bunurilor materiale. 

Extinderea suprafetelor de teren 

degradate. 

Stagnare economica si sociala. 

Scaderea numarului locuitorilor prin 

migrare spre alte centre urbane mai 

dezvoltate. 

2012 Page 58



Factori de mediu Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii 

propunerii 

b. Apa uzata menajera 

- evacuata in bazine sau direct in 

receptori, din gospodariile populatiei. 

5. Riscuri naturale -Alunecari de teren si inundatii in 

intravilan. 

6. Conservarea -Utilizarea de materiale cu coeficienti 

resurselor naturale de transfer termic mare, constructii 

neizolate termic. 

-Utilizare combustibili solizi (lemn) 

si gaz metan. 

7. Biodiversitate ROSCI0122 – Muntii Fagaras 25%; 

ROSCI0132 – Oltul Mijlociu –Cibin – 

Hartibaciu 1%; 

ROSCI0304 – Hartibaciu Sud Vest - 

26%; 

ROSPA0003 – Avrig – Scorei – Fagaras 

– 3%; 

ROSPA0098 – Piemontul Fagaras – 27 

%; 

ROSPA0099 – Podisul Hartibaciului – 

10%; 

-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei 

menajere in sistem separativ de la toti locuitorii si agentii 

economici si epurarea acesteia intr-o statie de epurare 

noua. 

-Statie de epurare mecano-biologica. 

-Extinderea retelei de apa-canal. 

Conform pct. 1 si 3, din tabel. 

-Nu se fac propuneri propriu-zise. 

-Extindere zona intravilan in perimetrul siturilor 

NATURA2000 

Confort al locuitorilor scazut. 

Conditii igenico-sanitare precare– 

aparitia unor focare de infectii. 

Poluarea panzei freatice, a cursurilor 

de suprafata si a solului. 

Conform pct. 1 si 3, din tabel. 

Mentinerea situatiei existente. 

Se va mentine starea actuala de 

conservare a speciilor si integritatea 

siturilor. 

8. Patrimoniu 

cultural 

- Monumente istorice 

-Constructii cu valoare ambientala. 

-Se stabilesc zone de protectie. 

Pericol de degradare fizica a 

monumentelor istorice. 

Schimbarea aspectului traditional, 

arhitectural, cu piederea valorii 

monumentelor. 

2012 Page 59



9. Zonarea 

teritoriala 

10. Constientizarea 

publicului in luarea 

deciziilor privind 

mediul 

-Intravilanul existent este mai mic 

decat necesarul de dezvoltare al 

localitatii. 

-PUG elaborat dupa consultarea 

administratiei si a cererilor 

cetatenilor. Hotararile Consiliului 

Local sunt aduse la cunostinta 

cetatenilor. 

-Extinderea intravilanului conform cerintelor populatiei si 

a situatiei reale necesare. Stabilirea functiunilor in 

intravilan. 

-Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor pentru 

extinderea sau infiintarea de noi servicii. 

Dezvoltare nerationala cu risipa de 

resurse (teren). 

Nu se pot asigura serviciile de 

gospodarire comunala (alimentare cu 

apa, canalizare, deseuri etc.) si o 

dezvoltare urbanistica armonioasa. 

Degradarea factorilor de mediu. 

Regres economic si social. 

2012 Page 60



ACESTUIA 

Din analiza alternativei „zero” rezulta ca neaplicarea masurilor din Planul de urbanism 

general al orasului Avrig nu creaza premise pentru dezvoltare urbana moderna; se vor 

mentine si accentua presiuni asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se 

va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului 

de migratie sau naveta fortei de munca active cea ce va crea nemultumire in randul 

populatiei. 

Calculul riscului neimplementarii Planului urbanistic al orasului Avrig. 

Aplicand valori pentru efectul pe care il reprezinta neimplementarea masurilor din PUG 

asupra factorilor de mediu rezulta riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor 

=1, major=2, catastrofal=3). 

Aspect 


mediu 

Apa 

EFECTUL neimplementarii PUG 

nesemnificativ minor major catastrofal 

X 

Aer 

Sol 

Sanatate 

Riscuri naturale 

Schimbari 

climatice 

Conservarea 

resurselor 

X 

Biodiversitate X* 

Patrimoniu 

cultural si istoric 

Zonarea 

teritoriala 

Constientizarea 

populatiei 

X 

X 

X 

X 

X 

X 

X 

X 

Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor (alternativa ”0”) 

asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora este mare. Pentru sol 

2012 Page 61



ACESTUIA 

si apa de suprafata se apreciaza ca efectul este major, daca nu se pune in functiune integral, 

reteaua de canalizare si statia de epurare a apelor uzate menajere si daca nu se intervine 

pentru combaterea inundatiilor, eroziunilor si alunecarilor de teren. 

Pentru populatie, perpetuarea pericolului de inundatii si a alunecarilor de teren poate sa aiba 

consecinte majore prin pierderi materiale chiar, in caz extrem, de vieti omenesti. 

Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUG este 

necesara si pe deplin justificata. 

2012 Page 62



ACESTUIA 

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI 

AFECTATE SEMNIFICATIV 

Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic general al orasului Avrig se poate 

aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale si cu 

prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestuia. 

Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea 

imbinarii activitatilor economice cu masuri de protectia mediului si a populatiei. Totusi, 

deoarece Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonarii 

teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati 

economice. De fapt in Plan nu se face referire la specificul activitatii economice ce se poate 

dezvolta in orasul Avrig. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu 

pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice in zonele acceptate prin 

PUG ca avand aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte 

investitorul pentru a nu prejudicia calitatea mediului, starea de sanatate a populatiei si 

confortul locuirii. 

Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza 

dezvoltarii durabile a localitatii 

2012 Page 63



ACESTUIA 

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUG 

Protecţia mediului e esenţială pentru calitatea vieţii generaţiilor prezentă şi viitoare. Provocarea 

constă în combinarea în modul cel mai echitabil a exigenţelor economiei cu necesitatea 

conservării mediului. Convingerile comunităţii se bazează pe faptul că instituirea unor standarde 

cât mai ridicate va duce la dezvoltarea inovativă pentru a compensa efectele nedorite ale 

industrializării excesive. Din această cauză direcţiile de acţiune în ceea ce priveşte protecţia 

mediului, dezvoltarea economică şi agricultura sunt integrate, dezvoltându-se în paralel. Conform 

politicilor europene din domeniu, strategia de protecţie a mediului are în vedere următoarele 

aspecte: schimbări climatice şi încălzirea climei, habitatul natural, flora şi fauna sălbatică, mediul 

şi sănătatea populaţiei, resursele naturale şi gestionarea deşeurilor. 


Definirea de zone speciale de protecţie a mediului şi gestionarea acestora; 

Creşterea nivelului de informaţii şi conştientizare a populaţiei cu privire la problematica 

mediului; 

Protejarea parcurilor şi a zonelor verzi; 

Dezvoltarea şi modernizarea unor noi zone verzi în cadrul oraşului. 

Pe baza situatiei existente descrisa in capitolele PUG si in RM s-au 

reliefat problemele 

de mediu relevante pentru localitate si PUG, astfel: 

Aspect de mediu 

Apa 

Aer 

Sol 

Gestionarea 

deseurilor 

Riscuri de mediu – 

surse de poluare 

Probleme de mediu relevante pentru PUG 

Gopodariile nu sunt integral racordate la reteaua de canalizare si statia de 

epurare. 

Circulatia feroviara si rutiera – trafic greu 

Activitati industriale care se desfasoara in vatra localitatii. 

Suprafete de teren cu porniri incipiente de alunecari 

Depozit de deseuri neconform. 

Urmarirea obiectivelor SIGD Sibiu – inchiderea depozitului neconform 

de deseuri. 

Sectorul industriei prelucratoare: 

-zona industriala prezinta o potentiala sursa de poluare si disconfort 

pentru populatie. 

2012 Page 64



ACESTUIA 


Conservarea 

resurselor naturale 

Biodiversitate 

Patrimoniu cultural 

Terenuri reglementate prin PUZ-uri anterioare cu alunecari de teren si 

zone cu risc de inundatie la ploi insemnate cantitativ, sau topirea brusca 

a zapezii 

In zona centrala (blocuri, case) incalzirea se face cu centrale termice de 

apartament cu combustibil, gaze naturale si lemn. 

Sunt constructii realizate cu materiale cu coeficient de transfer termic 

mare ceea ce duce la consum suplimentar de combustibil. 

In UAT Avrig: 

- ROSCI0122 – Muntii Fagaras 25%; 

- ROSCI0132 – Oltul Mijlociu –Cibin – Hartibaciu 1%; 

- rosci0304 – Hartibaciu Sud Vest -26%; 

- ROSPA0003 – Avrig – Scorei – Fagaras – 3%; 

- ROSPA0098 – Piemontul Fagaras – 27 %; 

- ROSPA0099 – Podisul Hartibaciului – 10%; 

Doua monumente istorice de interes national si contructii cu valoare 

ambientala. 

Zonarea teritoriala Aspectele de incompatibilitate in relatiile dintre diferitele zone 

functionale 


publicului asupra 

problemelor de 


Populatia trebuie implicata in actiuni de protectie a mediului. 

Implementarea legislatiei de mediu solicita campanii de informare a 

populatiei, a tuturor categoriilor de varsta sau pregatire, privind obligatiile 

administratiei publice locale, a persoanelor fizice si juridice de a mentine 

un mediu curat, nepoluat. 

2012 Page 65



6. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU 

INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG 

Aspect de 


Obiectiv stabilit la nivel national, 

comunitar, international 

Obiectivul relevant 

pentru plan 

Modul in care s-a avut in 

vedere in plan 

Aer Calitatea aerului trebuie sa corespunda 

legislatiei nationale care transpune 

Directivele 96/62/CE si 1999/30/CE privind 

valorile limita pentru SO2, NO2, NO, 

particule in suspensie si plumb. 

Strategia nationala privind protectia 

atmosferei urmareste stabilirea unui 

echilibru intre dezvoltarea economicosociala 

si calitatea aerului (HG nr. 

1856/2005 privind plafoanele nationale 

pentru anumiti poluanti atmosferici). 

In legislatie se prevede intretinerea si 

modernizarea infrastructurii de transport 

rurtier (drumuri, mijloace de transport 

nepoluante). 

Apa Calitatea apei trebuie sa corespunda 

legislatiei in vigoare care transpune 

prevederile Directivei Cadru privind apa nr. 

2000/60/CE impreuna cu directivele fiice. 

Epurarea apelor uzate trebuie sa fie 

conforma cu legislatia nationala care 

transpune prevederile Directivei 

Mentinerea si imbunatatirea 

calitatii aerului. 

Reducerea la minim a 

impactului transportului asupra 

aerului. 

Asigurarea calitatii apelor de 

suprafata si subterane prin 

limitarea poluarii din surse 

punctiforme sau difuze. 

Racordare armonioasa a functiunilor 

in cadrul localitatii; pe cat posibil 

activitatile industriale vor fi scoase 

in afara centrului localitatii. 

Organizarea circulatiei in intersectii se 

face, in functie de intensitatea 

traficului si de conditiile locale, prin: 

-acordarea de prioritate de dreapta 

sau de flux 

-echiparea cu semafoare luminoase 

-intersectarea la nivele diferite 

Racordarea tuturor gopodariilor la 

canalizare si noua statie de epurare. 

Extinderea retelelor de apa-canal in 

intravilanul existent si trupurile 

intravilane nou propue. 

2012 Page 66







91/271/CEE. 

Romania trebuie sa se alinieze normelor 

europene pana la 31 decembrie 2015 pentru 

aglomerarile mai mari de 10 mii locuitori 

echivalenti si pana la 31 decembrie 2020 

pentru aglomerarile cuprinse intre 2 mii si 

10 mii locuitori echivalenti 


pentru plan 

Modul in care s-a avut in 

vedere in plan 

Sol 

Sanatatea 

umana 

Teritoriul Romaniei este declarat ca zona 

sensibila la nitrati. 

Calitatea solului trebuie refacuta si 

imbunatatita. 

Este necesara refacerea ecosistemelor 

terestre, executia de lucrari pentru 

combaterea eroziunii solului si apararea 

impotriva inundatiilor. 

Legislatia romaneasca este aliniata la 

legislatia europeana in cea ce priveste 

sanatatea populatiei prin asigurarea 

conditiilor de igiena (apa curenta, 

canalizare, depozitarea controlata a 

deseurilor, spatii verzi/cap locuitor). 

Protectia calitatii solului si 

reducerea suprafetelor afectate 

de evacuari necontrolate. 

Imbunatatirea calitatii vietii, 

cresterea confortului, evitarea 

imbolnavirilor epidemiologice. 

Inchidere depozit neconform deseuri 

menajere. 

Racordarea tuturor gopodariilor la 

canalizare si noua statie de epurare. 

Extinderea retelelor de apa-canal in 

intravilanul existent si trupurile 

intravilane nou propue. 

Exista prevederi in PUG pentru: 

-racordarea integrala a gopodariilor 

la canalizare si statia de epurare; 

-extinderea retelelor de apa-canal; 

-inchidere depozit deseuri 

neconform; 

-colectare selectiva deseuri; 

2012 Page 67





Riscuri 

naturale 

Zonarea 

teritoriala 



Legislatia nationala are prevederi in ceea ce 

priveste cresterea protectiei populatiei fata de 

riscurile naturale care se pot preveni 

(alunecari de teren si inundatii) prin luarea 

unor masuri anticipate aparitiei fenomenelor 

sau pentru eliminarea efectelor acestora. 

Legislatia prevede corelalrea intravilanului 

existent cu evidenta OCOTA in vederea 

asigurarii unei bune administrari a 

terenurilor si a unei dezvoltari edilitare 

judicioase. 

Obiectivul relevant pentru 

plan 

Protectia populatiei si 

bunurilor materiale prin 

diminuarea efectelor alunecarilor 

de teren si a inundatiilor. 

Protejarea populatiei si a 

zonelor de locuit prin separarea 

de terenurile cu activitati 

economice si servicii. 


publiculuieuropeana prevede accesul liber al publicului fata de mediu 

Legislatia nationala, in concordanta cu cea Cresterearesponsabilitatii 

cetatenilor la informatia de mediu (HG nr. 

1115/2002) implementarea obligatiilor 

rezultate din Conventia privind accesul 

publicului la luarea deciziilor in probleme de 

mediu semnata la Aarhus la 25 iunie 

1998 si ratificata prin Legea nr. 86/2000 

privind stabilirea cadrului de participare a 

publicului la elaborarea anumitor planuri si 

programe in legatura cu mediul. 

Modul in care s-a avut in vedere in 

plan 

Lucrari pentru stabilizarea terenului 

si de indiguire in zonele inundabile. 

Instituirea interdictiei de construire 

in zonele cu riscuri naturale. 

Creste suprafata de teren destinata 

intravilanului functie de necesitatile 

actuale. 

Pune de acord nevoile populatiei (zona 

curti constructii si functiuni 

complementare) cu dezvoltarea 

urbanistica a localitatii. 

Aloca terenuri pentru dezvoltare 

economica si rezidentiala. 

Exclude pe cat posibil activitatile 

industriale din centrul localitatii. 

PUG-ul contine propuneri rezultate 

in urma consultarii populatiei privind 

directiile de dezvoltare a localitatii. 

Regulamentul local de urbanism 

impune procedurile pentru aprobarea 

obiectivelor de investitii cu respectarea 

protectiei mediului. 

PUG stabileste zonele de protectie. 

2012 Page 68



ACESTUIA 

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 

Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei PUG, trebuie evidentiate efectele 

semnificative asupra mediului determinate de implementarea acestuia. Scopul acestor 

prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate de 

implementarea obiectivelor PUG. 

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai 

relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potential 

semnificative asupra mediului generate de implementarea planului. 

Evaluarea din cadrul Raportului de Mediu pentru PUG Avrig, necesita identificarea 

impactului semnificativ asupra aspectelor de mediu, impact asociat punerii in practica a 

prevederilor planului avut in vedere. 

Principalele obiective ale PUG vizeaza: 

- Optimizarea relatiilor in teritoriu; 

- Realizarea unei infrastructuri corespunzatoare nevoilor comunitatii si la un 

standard tehnic comparabil cu Uniunea Europeana; 

- Delimitarea si zonificarea noului teritoriu intravilan astfel incat sa 

corespunda cerintelor de dezvoltare armonioasa a tuturor laturilor vietii 

economice si sociale; 

- Asigurarea infrastructurilor specifice invatamantului, cultelor, culturii, 

sanatatii, turismului, la un nivel corespunzator; 

- Reglementarea clara a autorizarii construirii pe tot teritoriul orasului, in 

vederea utilizarii rationale a terenurilor; 

- Clarificarea regimului juridic al terenurilor; 

- Stabilirea obiectivelor de utilitate publica; 

- Valorificarea patrimoniului natural, uman, economic, cultural si istoric; 

- Influentarea dezvoltarii spirituale a colectivitatii umane ce traieste in 

orasul Avrig. 

Evaluarea PUG extins pe masurile considerate relevante ca avand un potential efect 

asupra aspectelor de mediu, si anume: 

- Racordarea tuturor gospodariilor la reteaua de canalizare si Statie de Epurare; 

extindere retele de apa-canal; 

- Fluidizarea traficului; 

- Delimitarea si zonificarea noului teritoriu intravilan; 

2012 Page 69



ACESTUIA 

- Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecari de teren); 

- Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu. 

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra aspectelor de 

mediu trebuie sa includa efectele: secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu 

si lung, permanente si temporare, pozitive si negative. 

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, 

durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”. 

In vederea evaluarii impactului ca urmare a PUG AVRIG s-au stabilit 5 categorii de 

impact, dupa cum se detaliaza: 

Scara de cuantificare a impactului geenrat de obiectivele PUG asupra aspectelor relevante de 


Valoarea impactului Detaliere 

+2 Impact pozitiv semnificativ asupra aspectelor de mediu relevante 

+1 Impact pozitiv nesemnificativ asupra aspectelor de mediu relevante 

0 Impact neutru 

-1 Impact negativ nesemnificativ asupra aspectelor de mediu relevante 

-2 Impact negativ semnificativ asupra aspectelor de mediu relevante 

Principiul de baza luat in considerare in determinarea impactului a constat in evaluarea 

propunerilor PUG in raport cu aspectele si obiectivele de mediu prezentate in capitolul 

anterior. 

Pentru obiectivele esentiale PUG, s-a realizat evaluarea impactului asupra aspectelor/ 

obiectivelor relevante de mediu. 

7.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor de mediu 

Racordarea tuturor gospodariilor la reteaua noua de canalizare si Statie de Epurare; 

Extindere retele de apa-canal; 



Aer 

Obiectiv relevant 

pentru 

PUG 



Reducerea la minim 

a impactului 

transportului 

asupra aerului. 

Nivel 

impact 

Justificarea incadrarii 

0 Lucrari executate partial. 

In situatia extinderii de retele apar 

efecte temporare, legate de emisii 

de praf si gaze de esapament. 

Efectele sunt negative, directe, 

temporare si reversibile. 

Dupa implementare, nu are 

impact asupra calitatii aerului. 

2012 Page 70



ACESTUIA 

Apa 

Sol 


suprafata si subterane 

prin limitarea poluarii 

din surse 



reducerea 

suprafetelor afectate 

de evacuari 

necontrolate. 

+1 Temporar, pe perioada implementarii 

pot aparea fenomene de 

poluare generate de deversari 

accidentale, 

spalarea materialelor, avand ca 

rezultat afectarea calitatii si in 

principal, 

cresterea turbiditatii apei. Efectul 

este temporar, reversibil. 

Evacuarea apelor uzate corect 

epurate contribuie la mentinerea si 

chiar imbunatatirea calitatii apelor 

de suprafata; elimina sursa de 

poluare a panzei freatice. 

+1 Temporar, pe perioada executarii 

lucrarilor pot sa apara deversari 

accidentale si alterarea structurii si 

functiei solului. Efectele sunt 

negative, directe, temporare si 

reversibile. 

Dupa punerea in functiune, se 

elimina contaminarea solului prin 

deversari necontrolate de ape 

menajere uzate. 

Sanatatea 

umana 


cresterea confortului, 

evitarea imbolnavirilor 

epidemiologice. 

+1 In timpul implementarii pot aparea 

efecte negative indirecte legate de 

emisii de zgomote, vibratii, emisii 


pulberi si gaze de esapament. Efectele 

sunt temporare si acceptabile in 

situatia aplicarii masurilor de 

diminuare. 

Dupa implementare, contribuie la 

imbunatatirea confortului si a 

igienei. 

Riscuri 

naturale 

Protectia populatiei prin 

diminuarea efectelor 

alunecarilor de teren si a 

inundatiilor. 

0 In timpul implementarii este necesara 

stabilizarea malurilor de pamant si 

urmarirea terenurilor in cazul in care 

traseul conductelor intersecteaza zone 

cu alunecari de teren. Efectul este 

temporar, neemnificativ in conditiile 

aplicarii masurilor de prevenire / 

reducere. 

Dupa implementare, nu are impact 

asupra zonelor cu alunecari sau 

inundabile. 

2012 Page 71



ACESTUIA 

Zonarea 

teritoriala 


zonelor de locuit prin 

separarea de terenurile cu 

activitati economice si 

servicii. 

+1 Dupa implementare, impact pozitiv 

indirect, permanent; permite 

dezvoltarea urbana, economica si a 

serviciilor. 


populatiei 

Cresterea responsabilitatii 

publicului fata de mediu 

+1 Implicarea populatiei in managementul 

apelor uzate. 

Masura: Fluidizarea traficului in intersectii; refacerea retelei de drumuri 



Obiectiv relevant pentru 

PUG 

Nivel 

impact 


Aer 

Apa 

Sol 




impactului 

transportului asupra 

aerului. 






reducerea suprafetelor 

afectate de evacuari 

necontrolate. 


lucrarilor pot sa apara emisii de praf si 

gaze de esapament. Efectele sunt 


reversibile. 

Dupa implementare, fluidizeaza 

traficul; se reduc emisiile de gaze prin 

reducerea consumului de carburant. 

0 Temporar, pe perioada implementarii 

pot aparea fenomene de poluare 

generate de deversari accidentale, 

spalarea materialelor, avand ca rezultat 

afectarea calitatii si in principal, 

cresterea turbiditatii apei. Efectul este 

temporar, reversibil. 

Dupa implementare, nu are impact. 




functiei solului. De asemenea, pot 

aparea depozitari neconforme. Efectele 

sunt negative, directe, temporare si 

reversibile. 

Dupa implementare, se reduce poluarea 

solului prind depunerea poluantilor 

atmosferici, datorita reduserii cantitatii 

de combustibili utilizati. 

2012 Page 72



ACESTUIA 

Sanatatea 

umana 



imbolnavirilor 




emisii de zgomote, vibratii, emisii de 


sunt temporare si acceptabile in situatia 

aplicarii masurilor de diminuare. 

Dupa implementare, creste siguranta in 

trafic, confortul deplasarilor si 

posibilitatile de comunicare; scade 

intensitatea traficului in loalitate, se 

reduc emisiile de gaze de esapament, 

pulberi, zgomote si vibratii. 

Riscuri 

naturale 




inundatiilor. 

+1 In timpul implementarii este necesara 

stabilizare si urmarirea terenurilor in 

cazul in care traseul drumului 

intersecteaza zone cu alunecari de teren. 

Pot aparea efecte semnificative, dar 

care prin masuri de combatere pot fi 

aduse la un nivel acceptabil. 

Dupa implementare, are impact pozitiv 

permanent prin lucrarile de protectie a 

sectorului de drum prevazut. 

Zonarea 

teritoriala 


populatiei 





servicii. 


publicului fata de mediu. 

+1 Impact pozitiv; se asigura suprafetele 

necesare dezvoltarii functiunilor si 

infrastructurii. 

+1 Informare mai buna. 

Delimitarea si zonificarea noului teritoriu intravilan 




PUG 

Nivel 

impact 


Aer 




impactului transportului 


+1 Separarea functiunilor in intravilan 

protejeaza zonele de locuit de 

activitatile economice la care se pot 

genera emisii de gaze si pulberi. 

2012 Page 73



ACESTUIA 

Apa 

Sol 

Sanatatea 

umana 

Riscuri 

naturale 

Zonarea 

teritoriala 


populatiei 








necontrolate. 








inundatiilor. 





servicii. 



0 Nu afecteaza calitatea apei. 

+1 Asigura utilizarea rationala a terenurilor 

din intravilan si conditioneaza 

racordarea noilor constructii la retelele 

hidroedilitare. 

+1 Separa activitatile economice de zonele 

de locuit si sfera serviciilor publice 

(educatie, sanatate, cultura, agrement, 

etc.). 

Asigura confort si protectie prin 

scoaterea pe cat posibil a activitatilor 

industriale din centrul orasului. 

+1 Creste siguranta locuirii si a 

constructiilor prin instituirea de 

interdictii permenente sau temporare de 

construire. 

- Obiectivul de mediu corespunde cu 

masura PUG. 

+1 Constientizeaza populatia asupra valorii 

terenurilor si o implicare in utilizarea 

optima a suprafetelor. 

Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecari de teren) 




PUG 

Nivel 

impact 


Aer 

Apa 










0 Temporar, pe perioada executarii 

lucrarilor pot sa apara emisii de praf si 

gaze de esapament. Efectele sunt 


reversibile. 

Dupa executia lucrarilor, nu are impact. 

0 Temporar, pe perioada implementarii 

pot aparea fenomene de poluare 

generate de deversari accidentale, 

spalarea materialelor, avand ca rezultat 

afectarea calitatii si in principal, 

cresterea turbiditatii apei. Efectul este 

temporar, reversibil. 

Dupa implementare, nu are impact. 

2012 Page 74



ACESTUIA 

Sol 

Sanatatea 

umana 

Riscuri 

naturale 

Zonarea 

teritoriala 


populatiei 




necontrolate. 








inundatiilor. 


zonelor de locuit prin separarea 

de terenurile cu 

activitati economice si servicii. 


publicului fata de mediu. 




functiei solului. De asemenea, pot 

aparea depozitari neconforme. Efectele 

sunt negative, directe, temporare si 

reversibile. 

Dupa implementare, se elimina 

degradarea solului. Se instituie masuri 

pentru protectia vietii si a bunurilor 

populatiei. 



emisii de zgomote, vibratii, emisii de 


sunt temporare si acceptabile in situatia 

aplicarii masurilor de diminuare. 

Dupa implementare, creste gradul de 

siguranta al populatiei la riscuile 

naturale. 

+2 Protectia vietii si a bunurilor populatiei. 

0 Nu are relevanta. 

+1 Creste responsabilitate publicului fata 

de integritatea lucrarilor de amenajare 

hidrotehnica si a consolidarilor 

impotriva alunecarilor de teren. 

Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu. 




PUG 

Nivel 

impact 


Aer 

Apa 










+1 Implicare constienta in economia de 

resurse energetice si energie. 

Renuntarea la arderea deseurilor si a 

altor resturi vegetale. 

+1 Respectarea zonelor de protectie a 

surselor de apa. 

Respectarea legislatiei pe linie de 

gospodarirea apelor (interdictia de a 

mai evacua ape uzate in cursurile de 

apa). 

2012 Page 75



ACESTUIA 

Sol 

Sanatatea 

umana 

Riscuri 

naturale 

Zonarea 

teritoriala 


populatiei 




necontrolate. 








inundatiilor. 





servicii. 



+1 Respectarea legislatiei pe linie de 

gospodarirea apelor (interdictia de a 

mai evacua ape uzate in cursurile de 

apa). 

+1 Respectare normelor igienico-sanitare. 

+1 Participarea voluntara a populatiei la 

implementarea masurilor de prevenire a 

efectelor inundatiilor si alunecarilor de 

teren. 

+1 Cresterea responsabilitatii 

administratiei si a populatiei in 

respectarea destinatiei terenurilor si a 

regimului de construire. 

- Obiectivul de mediu corespunde cu 

masura PUG. 

2012 Page 76



7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu 

Evaluarea efectului cumulativ al implemtarii PUG s-a realizat pe baza insumarii punctajului acordat pentru fiecare impact asupra 

obiectivelor de mediu. 

Obiectivul de mediu relevant 

pentru PUG 



Reducerea la minim a impactului 

transportului asupra aerului. 


suprafata si subterane prin limitarea 

poluarii din surse punctiforme sau 

difuze. 






imbolnavirilor epidemiologice 

Protectia populatiei prin diminuarea 

efectelor alunecarilor de teren si a 

inundatiilor. 

Protejarea populatiei si a zonelor de 

locuit prin separarea de terenurile 

cu activitati economice si servicii. 



Racordarea tuturor 

gospodariilor la retea 

canalizare-statie de 

epurare; extindere 

retele de apa-canal 

Realizarea centurii 

ocolitoare; 

refacerea retelei de 

drumuri 

Delimitarea si 

zonificarea 

noului teritoriu 

intravilan 

Reducerea/ 

eliminarea 

riscurilor naturale 

Cresterea gradului de 

constientizare asupra 

problemelor de mediu 

+1 +2 +1 0 +1 

+1 0 0 0 +1 

+1 +1 +1 +2 +1 

+1 +1 +1 0 +1 

0 0 +1 +2 +1 

+1 +1 - 0 +1 

+1 +1 +1 +1 - 

TOTAL +5 +6 +5 +5 +6 

2012 Page 77



ACESTUIA 

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilordin PUG s-a analizat 

daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de 

mediu. 

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele 

atingerii 

obiectivului? 




















inundatiilor. 





servicii. 



Obiectivele prevazute in PUG au 

influenta pozitiva asupra calitatii 

aerului. 


influenta pozitiva asupra calitatii apelor 

de suprafata si subterane. 


influenta pozitiva asupra solului. 


influenta pozitiva asupra calitatii vietii. 


influenta pozitiva asupra protectiei 

populatiei. 


influenta pozitiva asupra zonarii 

teritoriului. 

Educarea, informarea si participarea 

populatiei la luarea deciziilor privind 

mediu. 

DA 

pe termen lung 

DA 


DA 


DA 


DA 


DA 


DA 


Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung ca se 

creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu. 

2012 Page 78



ACESTUIA 

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, 

INCLUSIV ASUPRA SANATATII IN CONTEXT TRANSFRONTALIER 

Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare, 

precum si faptul ca aplicarea masurilor din PUG au un impact pozitiv asupra aspectelor de 

mediu si a starii de sanatate a populatiei, se poate apreciaza ca nu vor exista efecte 

semnificative asupra mediului si sanatatii in context transfrontaliera. 

Efectele aspra biodiversitatii au fost analizate in cadrul Studiului de EA, concluziile rezultate 

fiind urmatoarele: 

Reglementarile din cadrul PUG Avrig: 

nu modifica suprafeta zonelor impadurite de pe teritoriul administrativ al orasului 

Avrig; 

nu produc schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipului fundamental de 

padure; 

nu distrug populatii de plante sau animale de interes conservativ ridicat; 

nu altereaza semmificativ habitatele utilizate de speciile de pasari, mamifere, amfibieni, 

reptile si nevertebrate; 

nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariilor naturale protejate de 

interes comunitar; 

nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de 

conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 

nu produc modificari ale dinamicii relatiilor dintre sol si apa sau flora si fauna, care 

definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar. 

implementarea PUG-ului nu va avea impact semnificativ direct asupra speciilor 

de pasari de interes conservativ. 

Au fost avute in vedere urmatoarele considerente: 

Planul urbanistic general impreuna cu RLU aferent devine dupa aprobare ”act de autoritate 

al administratiei publice locale” pe baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si 

autorizatii de construire pe teritoriul localitatii, pentru viitoarele proiecte, PUZ-uri si PUD-uri. 

PUG Avrig reglementeaza functional si propune extinderea suprafetei intravilanului pe 

terenuri cu folosinta principal agricola: pasuni, fanete etc. Nu va fi afectat habitatul de padure 

al populatiilor de pasari, in principal datorita interdictiei de introducere in intravilan a 

suprafetelor din fond forestier (cf. Codului Silvic). 

2012 Page 79



ACESTUIA 

Conform evaluarii de mediu (pe procedura SEA) a PUG Avrig, realizata in cadrul Raportului 

de Mediu, implementarea masurilor propuse in cadrul PUG nu va duce la cresterea 

semnificativa a nivelului zgomotului de fond din zona, la cresteri semnificative a emisiilor 

de gaze de esapament si de ardere; exceptie fac perioadele de implementare a proiectelor, cand 

se pot manifesta efecte negative temporare, indirect si reversibile. Acestea nu vor fi de lunga 

durata. 

Implemntarea masurilor propuse in PUG, ca reabilitarea/ extinderea infrastructurii rutiere, 

de apa si canalizare, nu face decat sa duca la remedierea unor situatii de poluare a apei de 

suprafata si solului, in zonele de impact, si implicit la imbunatatirea conditiilor de mediu. 

De asemenea, regimul redus de inaltime al constructiilor nu va disturba speciile de pasari din 

zona. 

Din analiza posibilelor impacturi pe care le poate induce planul asupra obiectivelor de 

conservare pentru care a fost desemnate siturile Natura 2000 se poate trage concluzia ca 

implementarea PUG Avrig nu va afecta in mod semnificativ nici o specie sau habitat 

pentru care au fost declarate aceste Situri. 

2012 Page 80



ACESTUIA 

9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI 

COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS 

ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PUG 

Conform masurilor propuse de PUG, o parte din acestea pot avea o influenta negativa 

asupra factorilor de mediu in etapa de implementare. Prevenirea si reducerea efectelor 

adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluarii de mediu in toate 

etapele de pregatire si implementare a planurilor si proiectelor. In cazul concret, al 

implementarii prevederilor din PUG pentru orasul Avrig se recomanda urmatoarele masuri de 

compensare a efectelor aplicarii proiectului: 

In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa 

cum a fost indicat in plan, cu extinderea intravilanului si functiunile stabilite. 

Planurile urbanistice zonale propuse in viitor vor avea caracter de reglementare 

detaliata, pentru fiecare zona in parte corelat cu propunerile prezentului PUG. In 

functie de situatia existenta PUZ-ul aferent fiecarei zone va rezolva urmatoarele 

probleme: 

- organizarea retelei stradale; 

- zonificarea functionala a terenurilor; 

- organizarea urbanistic arhitecturala; 

- dezvoltarea infrastructurii edilitare; 

- mentionarea obiectivelor de utilitate publica; 

- stabilirea modului de protectie a mediului; 

- reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii); 

- regimul juridic al terenurilor; 

- identificarea zonelor de riscuri naturale. 

Conform prevederilor legale in vigoare, se vor respecta urmatoarele etape: 

- initierea si aprobarea Consiliul Local privind elaborarea PUZ-urilor dupa necesitati; 

- informarea populatiei; 

- desemnarea elaboratorului si comanda de elaborare; 

- elaborarea temei program si a listei studiilor de fundamentare; 

- consultari pe parcursul elaborarii documentatiilor; 

- analiza propunerilor preliminare; 

- consultarea populatiei; 

- introducerea in documentatie a propunerilor; 

2012 Page 81



ACESTUIA 

- obtinerea avizelor si acordurilor; 

- elaborarea planului definitivat; 

- aprobarea planului; 

- asigurarea accesului populatiei la propunerile planului. 

Toate proiectele viitoare cu impact potential asupra mediului vor fi supuse procedurii de 

evaluare a impactului conform prevederilor legislative. 

Propuneri rezultate din PUG si evaluarea de mediu in cadrul procedurii SEA: 

► Factorul de mediu AER: 

Prioritatile specificate in PUG cu privire la protectia si eventual, imbunatatirea calitatii 

aerului atmosferic sunt: 

- refacerea retelei de drumuri si respectarea zonelor de protectie functie de categoria 

strazii; 

- Amenajarea de parcari; 

- Semnalizarea strazilor cu marcaje si semne rutiere; 

- Asigurarea racordarii functiunilor in cadrul localitatii cu scoaterea, pe cat posibil, a 

functiunilor industriale in afara centrului localitatii. 

► Factorul de mediu APA: 

- Racordarea tuturor gopodariilor, care beneficiaza de alimentare cu apa, la reteaua 

existenta de canalizare si statia de epurare astfel incat sa se asigure functionarea cu 

respectarea limitelor stabilite in normativele in vigoare, la evacuare in emisarul natural; 

- Racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de alimentare cu apa si 

canalizare a apelor uzate, prin extinderea retelelor de apa si canalizare; 

- In scopul asigurarii protectiei albilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si 

imbunatatirii regimului de curgere a apelor, conform Legii 107/1996, se instituie zone 

de protectie pentru albia minora a cursurilor de a cursurilor de apa, respectiv zone 

inundabile cu restrictie de construire; 

- Se vor executa lucrari de indiguiri si regularizari numai in baza proiectelor tehnice 

avizate de SGA si ABA Olt. 

Pentru faza PAC se vor respecta urmatoarele: 

- Se va elabora Planul de Prevenire si Combatere a Poluarilor Accidentale si 

Regulamentul de Exploatare pentru toate instalatiile hidroedilitare; 

- Se vor face periodic lucrari de revizii/intretinere pentru retelele hidroedilitare, 

conform planificarilor din Planul de Prevenire si Combatere a Poluarilor Accidentale; 

2012 Page 82



ACESTUIA 

- Se va monitoriza periodic calitatea efluentilor epurati si evacuati in receptorul 

natural; 

- Se va monitoriza calitatea receptorului natural; 

- Toate lucrarile care au legatura cu apele se vor realiza in baza unor proiecte 

tehnice de specialitate care vor fi supuse avizarii. 

► Factorul de mediu SOL: 

- se va pune accent pe organizarea de dezbateri publice, actiuni de informare si 

educare a cetatenilor orasului referitoare la problematica din domeniul protectiei 

mediului, in privinta diferitelor programe care se vor derula la nivelul unitatii 

teritorial-administrative; 

- vor fi interzise evacuari necontrolate de ape uzate din gospodarii si de la agentii 

economici; 

- vor fi interzise depozitari neconforme de deseuri pe vaile raurilor sau in zone 

neamenajate; 

- va fi inchis depozitul neconform de deseuri, in baza unui proiect tehnic care va fi 

supus procedurii de avizare; 

- cresterea suprafetelor spatiilor plantate – spatii verzi. 

► Factorul de mediu BIODIVERSITATE: 

Conform Studiului de Evaluare Adecvata s-au propus: 

Masuri avand caracter general: 

o Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale 

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin 

Legea 49/20011, precum si prevederile OUG 195/2005 cu modificarile ulterioare, 

aprobata prin Legea 154/2006 – Cap. VIII – Conservarea biodiversitatii si arii naturale; 

o Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru 

managementul ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod 

semnificativ aria, singur sau in combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus unei 

evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariilor naturale de interes comunitar din 

teritoriul PUG, avand in vedere obiectivele de conservare ale acestora; 

o Titularii de planuri, proiecte si/sau activitati care pot afecta semnificativ 

ROSCI0122 – Muntii Fagaras , ROSCI0132 – Oltul Mijlociu –Cibin – Hartibaciu, 

ROSCI0304 – Hartibaciu Sud Vest , ROSPA0003 – Avrig – Scorei – Fagaras, 

ROSPA0098 – Piemontul Fagaras ,ROSPA0099 – Podisul Hartibaciului ”, vor solicita si 

vor respecta avizul administratorului ariei protejate si a APM locale; 

2012 Page 83



ACESTUIA 

o Dupa elaborare si avizare, este obligatorie respectarea planului de management si a 

regulamentului pentru administratorul ariilor naturale protejate, precum si pentru 

persoanele fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care 

desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate; 

o Plantarea oricarei specii de arbori in interiorul ROSCI si ROSPA se va face numai cu 

acordul administratorului/custodelui; 

o Se vor respecta, in acord cu prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de 

administratorii ariilor; 

o Se vor pastra amplasamentele si masurile propuse prin PUG; 

o Se vor interzice cu desavarsire depozitari neconforme de deseuri si se impune colectarea 

selectiva a acestora; 

o Se vor realiza infrastructurile care vizeaza alimentarea cu apa, canalizarea integrala a 

localitatilor si epurarea apelor uzate; 

o Se vor aplica lucrari de ecologizare a zonelor afectate de masuri de implementare 

proiecte conform PUG; 

o Se va evita afectarea de catre infrastructura temporara si permanenta a habitatelor din 

ROSCI si ROSPA – se vor prefera lucrari de retele subterane; 

o Se vor monitoriza la inceputul si sfarsitul fiecarei perioade de vegetatie stadiul de 

refacere a habitatelor afectate de proiectele si masurile propuse prin PUG, cu obligatia 

beneficiarului de a interveni cu lucrarile necesare de corectare; 

o Constructiile realizate in extravilan vor avea POT minim. 

Masuri avand caracter specific pentru protectia speciilor si habitatelor pentru care au 

fost desemnate cele doua situri: 

 

pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu 

exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A (specii de interes 

comunitar) si 4 B (specii de interes national) din OUG 57/2007, precum si speciile 

incluse in lista rosie nationala si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in 

afara lor, sunt interzise: orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau 

vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor 

biologic; 

 

 

perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si 

de migratie; 

deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din 

natura; 

2012 Page 84



ACESTUIA 

 

 

deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna; 

se interzice depozitare necontrolata a deseurilor menajere si din activitatile specific 

Pentru toate speciile de pasari sunt interzise: 

 

uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata; 

 

 

 

 

 

 


natura; 

culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale; 

perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere 

si de migratie; 

detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea; 

comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare 

vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de 

identificat; 

se interzice deranjarea pasarilor prin deplasari cu mijloace generatoare de zgomote. 

► GESTIUNEA DESEURILOR 

Masuri de amenajare si actiuni necesare: 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

Promovarea si stimularea colectarii selective a deseurilor menajere, atat de la 

populatie, cat si de la agentii economici. 

Promovarea utilizarii rumegusului ca materie prima pentru producerea de energie 

termica (microcentrale) sau pentru obtinerea de prefabricate din lemn (PAL 

melaminat, placi MDF etc.). 

Extinderea programului de colectare a deseurilor de echipamente electrice si 

electronice in oras, cat si localitatea apartinatoare. 

Inchiderea depozitului neconform de deseuri in cel mult 2 ani de la data sistarii 

depozitarii (conform cerintelor Directivei 1999/31/CE). 

Reabilitarea spatiilor de depozitare a deseurilor menajere (conform prevederilor 

Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005) prin salubrizarea zonei si reintroducerea 

acesteia in circuitul natural sau inchiderea, conform Indrumarului de inchidere a 

depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase. 

Tratarea corespunzatoare a deseurilor de la statiile de epurare orasenesti (de tipul 

namolurilor) si valorificarea lor in agricultura ori pentru coincinerare. 

2012 Page 85



ACESTUIA 

► POPULATIA: 

In PUG s-au prevazut: 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

Asigurarea necesarului cantitativ de locuinte prin extinderea teritoriului intravilan, 

destinat functiunilor de locuire; 

Organizarea spatial urbanistica sub aspect functional, estetic si compozitional; 

Respectarea tipologiei traditionale de locuire a localitatii; 

Respectarea gradului de ocupare (POT, CUT); 

Protejarea constructiilor si a ansamblului cu valoare de patrimoniu; 

Repartizarea uniforma a spatiilor verzi in unitatile teritoriale de referinta; 

Exploatarea ecologica corespunzatoare a spatiilor verzi; 

Valorificarea compozitional-estetica al ambientului natural; 

Plantarea perdelelor de protective in zona CF; 

Asigurarea retelelor tehnico-edilitare; 

Extinderea pe toate zonele functionale consumatoare de energie electrica propuse 

pentru introducerea in intravilan. 

► RISCURI NATURALE 

Pentru consolidarea terenurilor instabile se vor aplica urmatoarele masuri: 

o 

o 

o 

o 

o 

nivelarea alunecarilor; 

impadurirea rapelor de desprindere; 

plantarea sau inierbarea naturala a corpurilor de alunecare; 

drenarea surselor de apa din zona alunecata; 

reconstructia zidurilor de sprijin de la baza versantilor. 

2012 Page 86



10. CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI ALESE 

Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala PUG Criteriile care au condus la 

alegerea variantei prezentate 

Apa 

Pana in anul 2012, lipsa unei retele de 

canalizare complete si a statie de epurare 

conforme. 

Pana in prezent nu sunt branate toate 

gospodariile. 

Punerea in functiune a canalizarii, 

pentru toate zonele alimentate cu apa 

din reteaua publica si a unei statii de 

epurare care sa corespunda 

cerintelor. 

Extindere retele de apa si canalizare. 

Se respecta indicatorii de calitate la 

evacuarea apei in receptori naturali. 

Se asigura fundamentul pentru o 

dezvoltare socio-economica 

durabila. 

Aer 

Sol 

Localitate traversata de o artera importanta 

de trafic rutier DN1 si trafic feroviar – 

emisii de gaze de esapament, pulberi, 

zgomote si vibratii. 

Nu s-a identificat zona cu sol deteriorat din 

punct de vedere calitativ in intravilanul 

localitatii. 

Zona cu porniri de alunecari de teren. 

Depozit neconform de deseuri. 

Refacerea retelei de drumuri. 

Fluidizarea traficului in intersectii. 

Suplimentarea zonelor de parcare. 

Scoaterea pe cat posibil a activitatilor 

industriale din centrul localitatii. 

Lucrari de protejarea malurilor. 

Inchiderea depozitului de deseuri. 

Alternativa este sustenabila pentru a 

acoperi nevoile de deplasare ale 

populatiei si respecta propunerea de 

dezvoltare teritoriala. 



durabila. 



durabila, utilizarea optima a 

terenurilor si eliminarea surselor 

de poluare. 


Zonarea 

teritoriala 

Terenuri in intravilan cu alunecari de teren. 

Zone cu risc de inundatie la ploi insemnate 

cantitativ sau topirea brusca a zapezii. 

Aspectele de incompatibilitate in relatiile 

dintre diferitele zone functionale . 

Necesar de zone suplimentare pentru 

functiuni de locuit si industriale. 

Lucrari pentru indiguire pentru 

combaterea inundatiilor. 

Instituirea interdictiei de construire in 

zonele cu riscuri naturale. 

Pune de acord nevoile populatiei 

(zona curti constructii si functiuni 

complementare) cu dezvoltarea 

urbanistica a localitatii. Aloca terenuri 

pentru dezvoltare economica. Creste 

suprafata de teren destinata 

intravilanului functie de necesitatile 

Alternativa este in concordanta cu 

legislatia nationala privind 

protejarea populatiei, a bunurilor si 

a solului, ca bun de interes national. 

Prin extindere intravilan si zonare 

se permite dezvoltarea durabila a 

localitatii prin stabilirea 

functiunilor, separarea zonelor de 

locuit de celelalte activitati. 

2012 Page 87



Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala PUG Criteriile care au condus la 

alegerea variantei prezentate 

actuale. 


publicului asupra 

problemelor de 


Implementarea legislatiei de mediu impune 

desfasurarea de campanii de informare a 

populatiei, a tuturor categoriilor de varsta 

sau pregatire, privind obligatiile 

administratiei publice locale, a persoanelor 

fizice si juridice de a mentine un mediu 

curat, nepoluat. 

Populatia trebuie implicata in actiuni de 

protectie a mediului. 

PUG-ul contine propuneri rezultate in 

urma consultarii populatiei privind 

directiile de dezvoltare a localitatii. 

Primaria aduce la cunostinta 

publicului tematica si continutul 

hotararilor adoptate de consiliul local. 

Regulamentul local de urbanism 

impune procedurile pentru aprobarea 

obiectivelor de investitii cu 

respectarea protectiei mediului. PUG 

stabileste zonele de protectie. 

Se respecta directivele europene si 

legislatia nationala privind 

consultarea publicului si se creste 

gradul de educare al populatiei prin 

accesul la informatia de interes 

public. 

2012 Page 88



11. MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE 

IMPLEMENTARII PLANULUI 

Nr. Obiectivul relevant 

crt. pentru mediu 

1 Mentinerea si 

imbunatatirea calitatii 

aerului. 




2 Asigurarea calitatii 

apelor de suprafata si 

subterane 

3 Protectia calitatii solului 

si reducerea suprafetelor 


necontrolate. 

4 Imbunatatirea calitatii 

vietii, cresterea 

confortului, evitarea 



5 Protectia populatiei prin 



Indicator Frecventa Surse de informare Responsabilitate 

- km drum modernizat 

- km drum nou construit 

- parametri de calitate a 

apelor uzate evacuate 

-clasa de calitate a 

raurilor 

-numarul sanctiunilor 

contraventionale 

aplicate, legate de 

evacuari necontrolate in 

cursuri de suprafata 

-numar abonati apacanal 

- parametri de calitate ai 

apei potabile 

-numar/frecventa boli 

epidemiologice generate 

din consumul de apa 

-mp teren neproductiv 

datorita proceselor 

geomorfologice de 

anual 

Se va face 

monitorizare 

regulata conform 

autorizatiei de 

gospodarire a apelor 

anual 

Conform legislatiei 

in domeniul sanitar 

se va face o 

monitorizare 

regulata. 

anual 

Colectarea informatiilor 

existente la nivelul 

documentatiilor pentru 

”Autorizatii de construire”. 

P.V. la terminarea lucrarilor. 

Rezultatele analizelor de 

laborator prin comparatie cu 

prevederile din HG 352/2005 

pentru apa epurata evacuata. 

Evidenta zonelor sensibile sub 

aspectul lipsei retelei de 

canalizare. 

Evidenta abonatilor la serviciul 

de apa-canal. 

Se vor compara rezultatele cu 

prevederile HG nr. 974/2004. 

Cabinete medicale din 

localitatile Avri, Marsa, Bradu, 

Sacadate, Glamboaca 

P.V. la terminarea lucrarilor 

Evidente OSPA 

Primaria Avrig 


S.C. APA CANAL 

S.R.L. Avrig 

SGA Sibiu – DA Olt 








2012 Page 89



Nr. 

crt. 


pentru mediu 

inundatiilor. 

6 Protejarea populatiei si a 




servicii. 

7 Cresterea 

responsabilitatii 


Indicator Frecventa Surse de informare Responsabilitate 

alunecare si inundatii 

-mp suprafata teren 

stabilizat; 

-ml lucrari protectie 

maluri 

-numar Cetificate de 

urbanism si Autorizatii 

de construire eliberate 

-numar sesizari primite 

legate de functiuni 

incompatibile in 

teritoriul administrativ 

- numar de beneficiari ai 

programelor de instruire 

pe probleme de mediu; 

- cheltuieli materiale 

informative; 

- numar de panouri de 

informare; 

-numar de dezbateri 

publice organizate in 

cadrul procedurilor de 

reglementare de mediu si 

numar participanti. 

anual 

anual 

Registru hotarari ale consiliului 

local; 

Evidente serviciul de urbanism; 

Registru primarie. 

Calendarrul evenimentelor; 

Evidente contabile; 

Registru de hotarari ale 

consiliului local; 

Evidente serviciul de urbanism; 

Procese verbale ale dezbaterilor 

publice. 



APM 

Unitati scolare, 

Organizatii 

neguvernamentale etc. 

2012 Page 90



ACESTUIA 

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 

Planul urbanistic general al orasului Avrig a fost elaborat de S.C. JOC ART S.R.L. Rm. 

Valcea, str. G-ral Magheru, nr. 25, in conformitate cu prevederile legale. 

Pe baza analizei situatiei existente, a modificarilor survenite in suprafata intravilanului si 

folosinta terenurilor, a tendintelor constatate in inbunatatirea teritoriului cu bunuri publice 

de interes comun si bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale si a cetatenilor de 

modernizare si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic general stabileste 

directiile evolutiei orasului Avrig in concordanta cu alte programe si planuri astfel incat sa 

atinga urmatoarele obiective: 

- dezvoltare durabila a localitatilor: Avrig, Bradu, Marsa, Valea Mare a Avrigului 

(trup intravilan); 

- cresterea nivelului de trai; 

- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei; 

- cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin 

asigurarea cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte privind 

evacuarea apelor uzate, depozitarea deseurilor, protectia solului. 

PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA 

Evoluţie posibilă – Priorităţi 

Ţinînd cont de analiza situaţiei existente a oraşului Avrig , precum şi de tendinţele de dezvoltare 

socio – economică se propun extinderi şi dezvoltări ale zonelor funcţionale din intravilan , 

însoţite de Regulament de Urbanism care să corespundă cerinţelor locuitorilor oraşului Avrig , 

dar şi ale administraţiei locale pentru o perioadă de 10 ani . 

Extinderea intravilanului se propune în următoarele zone: 

1. Localitatea Bradu propune o extindere a zonei de locuit cu destinaţie de locuinţe, turism, 

agrement. 

2. Oraşul Avrig propune o extindere spre Valea Mare a Avrigului – o zonă industrială Centru 

pentru energie regenerabilă. 

3. În Valea Mare a Avrigului se propune o extindere a intravilanului existent, cu destinaţii de 

case de vacanţă, locuinţe, pensiuni, agrement, cu regim mic de înălţime. 

Principale Reglementări 

2012 Page 91



ACESTUIA 

Îmbunătăţirea aspectului general al localităţii; 

Optimizarea relaţiilor în teritoriu; 

Dezvoltarea activităţilor economic, instituţiilor publice, serviciilor; 

Evoluţia populaţiei, fondul locuibil; 

Realizarea în următorii ani a investiţiilor deja demarate precum şi a celor propuse în prezenta 

documentaţie, poate deschide perspective reale de dezvoltare pentru localitate, în ideea 

repopulării, a îmbunătăţirii procentului de cadre pregătite care să ajute procesul de dezvoltare. 

Ca priorităţi se pot semnala: 

- Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare; 

- refacerea reţelei de drumuri; 


- dezvoltarea zonelor rurale apartinatoare orasului prin echipare edilitară , modernizare drumuri; 

- potenţial pentru turismul montan, turismul rural- zonele rurale oferă o veritabilă ospitalitate 

bazată pe mediul nepoluat. 

- Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunităţi pentru crearea de noi locuri de muncă; 

- Potenţial pentru agroturism; 

Organizarea circulaţiei; Capacitatea de circulatie a intersectiilor se exprima prin numarul 

maxim de participanti la trafic care pot traversa sau schimba directia de mers in conditii de 

siguranta si fluenta a traficului, depinzand de: 

caracteristicile tipului de vehicule,marimea fluxurilor de vehicule si de pietoni, precum si 

relatiile intre acestea; 

viteza de circulatie, acceleratia si incetinirea vehiculelor, timpii de asteptare si traversare a 

intersectiei; 

amenajarea tehnica a intersectiei si echiparea pentru dirijarea si reglementarea circulatiei; 

caracteristicile suprafetei de rulare, incadrarea urbanistica si dotarile pentru circulatie (statii 

de transport in comun, parcaje, etc.); 

organizarea zonala a circulatiei respectiv pe strazile incidente si la intersectiile vecine. 

Organizarea circulatiei in intersectii se face, in functie de intensitatea traficului si de conditiile 

locale, prin: 

acordarea de prioritate de dreapta sau de flux 

echiparea cu semafoare luminoase 

2012 Page 92



ACESTUIA 

intersectarea la nivele diferiteReglementările cuprinse în prezenta documentaţie evidenţiază 

faptul că Poziţia intersecţiei între traseul Drumului Naţional şi intravilanul propus prin PUG nu 

diferă de poziţia kilometrică din situaţia existentă. 

Astfel : Poziţiile kilometrice ale intravilanului existent pe drumul naţional coincid cu poziţiile 

kilometrice ale intravilanului propus ; nu s-au făcut propuneri de extindere ale intravilanului de-a 




(intersecţie Săcădate)- Vezi Plansa reglementări Urbanistice; 


Plansa reglementări Urbanistice; Menţionăm că Borna Kilometrică 285 +200 nu este amplasată 

pe Drumul Naţional (se regăseşte pe vechiul traseu al DN ) ; 


- Intrarea intravilan localitatea Bradu (în sensul spre Sibiu) – Poziţia Kilometru 287 +300 ; 

- Ieşirea intravilan Localitatea Bradu (dinspre Av rig) – Poziţia Kilometru 289 + 250 - Vezi 


c. Poziţiile Kilometrice ale D.N.1 la intrarea şi ieşirea din teritoriul Administrativ al Oraşului 

Avrig sunt : 

- Intrare limita teritoriu administrativ – DN 1 în Oraş Avrig - Poziţia Km 280 +250 . 

- Ieşire limita Teritoriu Administrativ – DN 1 (spre Sibiu) - Poziţia pe DN Km 291 + 970 ; 

Pentru viitoare dezvoltări de-a lungul drumului naţional se vor prevedea străzi colectoare 

paralele, cu racordare în intersecţii amenajate corespunzător. 

DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE; 


Pentru alimentarea cu apă a viitoarelor construcţii cuprinse în lotizările propuse pentru orasul 

Avrig ,mai ales in zona Dutina se propun extinderi ale retelelor existente din polietilenă de înaltă 

densitate, cu diametre nominale cuprinse între 110 şi 200 mm in conformitate cu proiecte 

derulate prin programe nationale –post mediu, POR, etc . 

Pentru lotizarile individuale se propun realizarea de surse proprii-puturi ,fantani etc. De 

asemenea se inlocuiesc pe diferite programe de post mediu retelelor din otel subdimensionate si 

care au o vechime de peste 25-30 ani . 

2012 Page 93



ACESTUIA 

Canalizare 

Pentru asigurarea evacuării în bune condiţii a apelor uzate din zonele introduse in intravilan este 

necesară extinderea retelelor existente si in curs de executie si in zonele noi cum ar fi zona 

Dutina . Conductele de canalizare propuse sunt din PVC –G , cu diametre nominale între 250 şi 

400 mm iar traseele sunt întocmite în vederea asigurării corespunzătoare a noilor dezvoltări 

urbanistice prevăzute. Se vor prevedea statii de pompare daca terenul nu va permite scurgerea 

grvitationala a apelor uzate menajere ,de exemplu in localitate Marsa se propune o statie de 

pompare ce va pompa in colectorul din Avrig de pe DJ 105 G,o statie de pompare in zona Garii 

ce va pompa in colectorul de pe strada Gh Lazar, o statie de pompare pe strada Bisericii ,la 

bariera ce va pompa in colectorul de pe str Mihai Viteazu . Pentru lotizarile individuale unde nu 

exista posibilitati tehnice de racordare la sistemul centralizat se propune ca evacuarea apelor 

uzate menajere sa se realizeze cu echipamente specifice,tancuri septice,module de 

epurare,,bazine vidanjabile ,fose septice amplasate sa corespunda normelor sanitare si de mediu 

in vigoare , etc. Se propune executarea unei reţele de canalizare pluviala care sa deverseze in 

emisarii cei mai apropiati :raul Olt,raul Avrig sau raul Mare . Colectoarele pluviale vor fi 

prevăzute cu guri de vărsare în raul Olt,raul Avrig sau raul Mare şi vor avea diametre cuprinse 

între 300 şi 400 mm. În cadrul activităţilor economico-sociale se va acorda atentie apelor uzate ce 

sunt deversate necontrolat direct în factorii de mediu, contribuind în mod negativ la starea de 

confort şi de sănătate a populatiei si animalelor. În special, se remarcă poluarea panzei freatice de 

medie şi mică adancime, care este accesată şi exploatată prin fantanile din gospodăriile 

particulare. 

Statia de epurare 

Se propune o statie de epurare noua performanta ce se va adrea unei populaţii de cca. 14.965 

locuitori din Avrig , Marsa, Bradu, conf recensamantului din 1992 Debitele de dimensionare 

estimate ale statiei de epurare orasanesti vor fi : Quz zi med =27 l/s Quz zi max =39.42 l/s si Q 

uz orar max =65.718 l/s=236.584 mc/h . Statia de epurare va cuprinde : -Tratare mecanica – 

etapă în care are loc îndepărtarea materiilor solide prin sitare, îndepărtarea uleiului, grăsimilor şi 

nisipului prin decantare -Epurarea biologică – etapă în care au loc procese de nitrificare şi 

denitrificare cu stabilizarea nămolului, decantare secundară, extragere apă tratată -Tratare nămol 

– namolul in exces este ingrosat in instalatii compacte, apoi stocate temporar pe paturile de 

namol de unde vor fi depuse pe halda de gunoi orasenesca. Pentru asigurarea şi respectarea 

igienei sănătăţii oamenilor ,se vor respecta normele de dotarea tehnico – edilitară. 

2012 Page 94



ACESTUIA 

Alimentarea cu căldură 

Pentru consumatorii existenţi 

Remedierea situaţiei existente din punct de vedere al alimentării cu căldură a consumatorilor 

captivi(cei din blocurile existente ramasi fara surse de incalzire)prin montarea de surse termice 

independente pe scară, bloc sau apartament, funcţionand pe gaz metan .De asemenea prevederea 

de surse alternative –montarea de panouri solare pentru prepararea agentului de incalzire si a apei 

calde menajere,montarea de pompe de caldura aer –apa,sol-apa ,apa-apa ,etc. 

Pentru consumatorii propuşi 

Se propun următoarele soluţii de alimentare cu căldură de adoptat în viitor, apreciate ca eficienţă 

tehnică şi economică: a) Realizarea de surse termice proprii de incintă, aferente unui singur 

consumator sau grup restrans de consumatori, aflaţi la distanţe scurte unul de altul (scară de bloc, 

blocul cu toate scările aferente, un grup mic de blocuri). Sursa se va dota cu cazane de ultimă 

generaţie, de înalt randament şi grad de automatizare, funcţionand pe gaz metan şi butan gaz sau 

motorină în zonele periferice izolate, fără necesitatea unei supravegheri permanente. b) 

Realizarea de microcentrale termice pe apartament (amplasate în general în bucătărie ), dotate cu 

cazane murale de ultimă generaţie, de înalt randament şi grad de automatizare, in condensatie ,cu 

tiraj fortat . Ambele soluţii se caracterizează prin dispariţia aproape în totalitate (după caz ) a 

reţelelor termice, eliminarea pierderilor de căldură şi de agenţi termici, siguranţă şi eficacitate în 

exploatare, randamente înalte şi cheltuieli de exploatare şi întreţinere reduse 

Alimentare cu gaze 

Alimentarea în condiţii de siguranţă cu gaze naturale a consumatorilor existenţi, cat şi a noilor 

consumatori propuşi a se construi în oraşul Avrig , se va realiza prin extinderi de reţele de 

presiune redusă, cat şi prin redimensionări de reţele de gaze naturale existente în vederea 

înlocuirii,in concordanta cu propunerile operatorului de sistem .Alimentarea cu gaze naturale a 

noilor consumatori propuşi prin extinderea intravilanului si a lotizarii unor zone pentru locuinte , 

se va face prin înlocuiri de conducte de- distribuţie- existente, cu altele de diametre mai mari, 

precum şi extinderi de reţele noi, amplasate pe sistemul stradal proiectat.In toate cazurile, 

racordarea consumatorilor proiectaţi la conductele de distribuţie, se va realiza prin branşamente 

individuale, prevăzute la capete cu posturi de reglare-, amplasate 1a limita de 

proprietate.Măsurarea consumurilor de gaze naturale, aferente noilor consumatori, se va realiza 

cu contoare volumetrice individuale. 

2012 Page 95



ACESTUIA 

Zonificarea funcţională 

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare a localităţii, prezentate în “Analiza situaţiei existente”, 

precum şi pe baza concluziilor studiilor de fundamentare efectuate de către specialişti , a hotărarii 

organelor de conducere a localităţii, s-a modificat intravilanul conform pieselor desenate. La baza 

modificărilor operate, au stat în primul rand necesităţile populaţiei privind construcţiile, 

necesităţi exprimate la adresa Consiliului Local, a primarului, precum şi previziunile elaborate de 

către conducerea oraşului . De asemenea, se au în vedere noi suprafeţe de teren care, în urma 

discuţiilor amintite cu autorităţile locale, au modificat intravilanul existent. Limita intravilanului 

propus include toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii precum şi suprafeţele necesare 

dezvoltării localităţii pe o perioadă de 7-10 ani. Teritoriul intravilan va fi împărţit în unităţi 

teritoriale de referinţă UTR – uri, fiecare unitate teritorială de referinţă va avea unu sau mai 

multe trupuri . Acestea sunt zone convenţionale din localitate care prezintă caracteristici similare 

din punct de vedere funcţional şi morfologic şi aceleaşi tendinţe de dezvoltare. Pentru unităţile 

teritoriale de referinţă cu caracteristici similare se va formula acelaşi set de prescripţii. Analizand 

situaţia existentă şi ţinand cont de opţiunile de dezvoltare ulterioară , s-a propus noua limită a 

intravilanului. Pentru etapa actuală s-a propus o delimitare mai clară a zonelor , urmand ca în 

etapele ulterioare, fiecare zonă să facă obiectul unui studiu aprofundat (P.U.Z , P.U. D. ). În 

structura funcţională: - Zona centrală cuprinde funcţiuni complexe de interes public; - Zona 

mixtă: Cuprinde funcţiunile compatibile din domeniul unităţilor industriale, prestări servicii şi 

depozitare controlată; Se pot dezvolta servicii de turism în construcţii tip Motel (Hotel), 

Bistrouri, Staţii de carburanţi, activităţi de depozitare selectivă şi producţie controlată (producţie 

“abstractă” cuprinzand activităţi manageriale, comerciale şi tehnice pentru industrie, cercetare, 

servicii pentru distribuţie, expunere şi comercializare, la care se adaugă diverse alte servicii 

pentru salariaţi şi clienţi, etc.). 

- Zone rezidenţiale cu clădiri P, P+ 1, P+ 2, dar şi clădiri cu mai mult de 3 nivele în zona 

centrală; 

- Zona industrială; 

- Zona destinată turismului, agrement, servicii, case de vacanţă; 

- Zona de parcuri, sport, turism, agrement; 

- Zonă de gospodărie comunală; 

- Zonă pentru echipare tehnico – edilitară 

- Zonă pentru căi de comunicaţii şi construcţii aferente; 

Alte zone (terenuri neconstruite, ape) 

2012 Page 96



ACESTUIA 

În utilizarea terenurilor: 

- Intervenţiile se vor face numai prin păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului 

natural şi construit; 

- Pe terenurile agricole din intravilan se poate construi cu respectarea condiţiilor impuse de lege 

şi de Regulamentul de urbanism; 

- Pe terenurile cu destinaţie forestieră este interzisă executarea de construcţii şi amenajări; sunt 

admise cabane şi alte construcţii şi amenajări destinate turismului, amplasate la liziera pădurilor, 

cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi al Ministerului Turismului . 

- Se interzice executarea de construcţii în albiile minore ale cursurilor de apă, exceptand lucrările 

de poduri , , căi ferate sau drumuri de traversare a cursurilor de apă . 

- În zonele cu valoare peisagistică şi zonele naturale protejate, autorizarea se va face cu avizul 

Ministerului Culturii şi al M.L.P.A.T. 

- se propune reabilitarea fondului construit din zona centrală a oraşului Avrig; se doreşte 

delimitarea zonei protejate pentru Oraş Avrig şi Satele aparţinătoare , urmand ca zona de 

protecţie a monumentelor istorice să aibe regim special ; 

- Măsuri şi reglementări privind structura zonei , fondul construit , locuirea , instituţiile publice , 

aspectele spaţial – perceptibile şi compoziţionale , protecţia şi conservarea mediului. 

Gospodărie comunală 

Abordarea strategică a acestui sector vizează realizarea şi implementarea unui sistem de 

gestionare integrată a deşeurilor, cu manifestare la toate nivelurile scalare, ale cărui repere 

funcţionale să ţină cont de nevoia de complementaritate sectorială şi teritorială, precum şi de 

eficienţa economică. 

Protecţia mediului 

Protectia si imbunatatirea calitatii mediului, vizand imbunatatirea calitatii vietii in oras. Se are in 

vedere imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: - efectuarea de lucrari in scopul prevenirii si 

reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (regularizarea cursurilor de apă, 

extinderea zonelor verzi in lungul raurilor care strabat localitatea; - amenajarea zonelor de mal 

ale apelor de suprafata, cel putin la nivelul latimii zonei de protectie si interzicerea construirii in 

asemenea zone, implica executia de lucrari de regularizare si de amenajare antitorentiala cu mult 

in afara asezarii umane sau a zonei de desfasurare a activitatilor socio-economice. - 

managementul deseurilor (extinderea/imbunatatirea infrastructurii de apa si apa uzata ) - 

2012 Page 97



ACESTUIA 

regularizarea Văii Mare a Avrigului; Pentru asigurarea şi respectarea igienei sănătăţii oamenilor 

,se va respecta normele de însorire la construcţii , distanţa între clădirile de locuit , dotarea 

tehnico – edilitară , asigurarea spaţiilor de joacă pentru copii , zone verzi de folosinţă generală , 

amplasarea unităţilor de mică industrie , comerciale şi prestări servicii la distanţe minime admise. 

Obiective de utilitate publică 

Lista obiectivelor de utilitate publică necesară a fi realizată: 

- reabilitarea reţelei de apă şi canal a oraşului; 

- reabilitarea reţelei stradale şi rezolvarea intersecţiilor periculoase; 

- amenajarea şi crearea de noi spaţii verzi , plantarea de pomi în perdele de protecţie la alăturarea 

zonelor funcţionale; 

- amenajarea unor trasee pietonale şi eventual a unor piste de biciclete; 

Listarea obiectivelor de utilitate publică; 

- Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor din intravilan; 

o Proprietate publică 

o terenuri proprietate publică de interes naţional: drumul naţional (DN1), obiective cu valoare 

de patrimoniu de interes naţional (nu e cazul); 

o terenuri proprietate publică de interes judeţean: monumente cu valoare de patrimoniu la nivel 

judeţean terenuri proprietate publică de interes local: drumuri comunale, străzi, terenurile şi 

clădirile care deservesc locuitorii Oraşului Avrig. 

- Proprietate private 

a. terenuri proprietate privată de interes naţional 

b. terenuri proprietate privată de interes judeţean: Unităţi industriale, 

c. terenuri proprietate privată de interes local: magazine private, baruri, cabane, pensiuni 

turistice, 

d. terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice: toate terenurile cu locuinţe, 

terenuri agricole, proprietăţi ale firmelor de pe teritoriul comunei. 

Determinarea circulaţiei juridice a terenurilor între deţinători, în vederea realizării noilor 

obiective de utilitate publică: 

- Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public al unităţilor administrativ – 

teritoriale; 

- terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat al unităţilor administrativ - teritoriale; 

- terenuri aflate în domeniul privat, destinate concesionării; 

2012 Page 98



ACESTUIA 

- terenuri aflate în domeniul privat, destinate schimbului . 

Conform masurilor propuse de PUG, o parte din acestea pot avea o influenta negativa 

asupra factorilor de mediu in etapa de implementare. Prevenirea si reducerea efectelor 

adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluarii de mediu in toate 

etapele de pregatire si implementare a planurilor si proiectelor. In cazul concret, al 

implementarii prevederilor din PUG pentru orasul Avrig se recomanda urmatoarele masuri de 

compensare a efectelor aplicarii proiectului: 

In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa 

cum a fost indicat in plan, cu extinderea intravilanului si functiunile stabilite. 

Planurile urbanistice zonale propuse in viitor vor avea caracter de reglementare 

detaliata, pentru fiecare zona in parte corelat cu propunerile prezentului PUG. In 

functie de situatia existenta PUZ-ul aferent fiecarei zone va rezolva urmatoarele 

probleme: 

- organizarea retelei stradale; 

- zonificarea functionala a terenurilor; 

- organizarea urbanistic arhitecturala; 

- dezvoltarea infrastructurii edilitare; 

- mentionarea obiectivelor de utilitate publica; 

- stabilirea modului de protectie a mediului; 

- reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii); 

- regimul juridic al terenurilor; 

- identificarea zonelor de riscuri naturale. 

Conform prevederilor legale in vigoare, se vor respecta urmatoarele etape: 

- initierea si aprobarea Consiliul Local privind elaborarea PUZ-urilor dupa necesitati; 

- informarea populatiei; 

- desemnarea elaboratorului si comanda de elaborare; 

- elaborarea temei program si a listei studiilor de fundamentare; 

- consultari pe parcursul elaborarii documentatiilor; 

- analiza propunerilor preliminare; 

- consultarea populatiei; 

- introducerea in documentatie a propunerilor; 

- obtinerea avizelor si acordurilor; 

- elaborarea planului definitivat; 

2012 Page 99



ACESTUIA 

- aprobarea planului; 

- asigurarea accesului populatiei la propunerile planului. 

Toate proiectele viitoare cu impact potential asupra mediului vor fi supuse procedurii de 

evaluare a impactului conform prevederilor legislative. 

Propuneri rezultate din PUG si evaluarea de mediu in cadrul procedurii SEA: 

► Factorul de mediu AER: 

Prioritatile specificate in PUG cu privire la protectia si eventual, imbunatatirea calitatii 

aerului atmosferic sunt: 

- refacerea retelei de drumuri si respectarea zonelor de protectie functie de categoria 

strazii; 

- Amenajarea de parcari; 

- Semnalizarea strazilor cu marcaje si semne rutiere; 

- Asigurarea racordarii functiunilor in cadrul localitatii cu scoaterea, pe cat posibil, a 

functiunilor industriale in afara centrului localitatii. 

► Factorul de mediu APA: 

- Racordarea tuturor gopodariilor, care beneficiaza de alimentare cu apa, la reteaua 

existenta de canalizare si statia de epurare astfel incat sa se asigure functionarea cu 

respectarea limitelor stabilite in normativele in vigoare, la evacuare in emisarul natural; 

- Racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de alimentare cu apa si 

canalizare a apelor uzate, prin extinderea retelelor de apa si canalizare; 

- In scopul asigurarii protectiei albilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si 

imbunatatirii regimului de curgere a apelor, conform Legii 107/1996, se instituie zone 

de protectie pentru albia minora a cursurilor de a cursurilor de apa, respectiv zone 

inundabile cu restrictie de construire; 

- Se vor executa lucrari de indiguiri si regularizari numai in baza proiectelor tehnice 

avizate de SGA si ABA Olt. 

Pentru faza PAC se vor respecta urmatoarele: 

- Se va elabora Planul de Prevenire si Combatere a Poluarilor Accidentale si 

Regulamentul de Exploatare pentru toate instalatiile hidroedilitare; 

2012 Page 100



ACESTUIA 

- Se vor face periodic lucrari de revizii/intretinere pentru retelele hidroedilitare, 

conform planificarilor din Planul de Prevenire si Combatere a Poluarilor Accidentale; 

- Se va monitoriza periodic calitatea efluentilor epurati si evacuati in receptorul 

natural; 

- Se va monitoriza calitatea receptorului natural; 

- Toate lucrarile care au legatura cu apele se vor realiza in baza unor proiecte 

tehnice de specialitate care vor fi supuse avizarii. 

► Factorul de mediu SOL: 

- se va pune accent pe organizarea de dezbateri publice, actiuni de informare si 

educare a cetatenilor orasului referitoare la problematica din domeniul protectiei 

mediului, in privinta diferitelor programe care se vor derula la nivelul unitatii 

teritorial-administrative; 

- vor fi interzise evacuari necontrolate de ape uzate din gospodarii si de la agentii 

economici; 

- vor fi interzise depozitari neconforme de deseuri pe vaile raurilor sau in zone 

neamenajate; 

- va fi inchis depozitul neconform de deseuri, in baza unui proiect tehnic care va fi 

supus procedurii de avizare; 

- cresterea suprafetelor spatiilor plantate – spatii verzi. 

► Factorul de mediu BIODIVERSITATE: 

Conform Studiului de Evaluare Adecvata s-au propus: 

Masuri avand caracter general: 

o Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale 

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin 

Legea 49/20011, precum si prevederile OUG 195/2005 cu modificarile ulterioare, 

aprobata prin Legea 154/2006 – Cap. VIII – Conservarea biodiversitatii si arii naturale; 

o Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru 

managementul ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod 

2012 Page 101



ACESTUIA 

semnificativ aria, singur sau in combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus unei 

evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariilor naturale de interes comunitar din 

teritoriul PUG, avand in vedere obiectivele de conservare ale acestora; 

o Titularii de planuri, proiecte si/sau activitati care pot afecta semnificativ 

ROSCI0122 – Muntii Fagaras , ROSCI0132 – Oltul Mijlociu –Cibin – Hartibaciu, 

ROSCI0304 – Hartibaciu Sud Vest , ROSPA0003 – Avrig – Scorei – Fagaras, 

ROSPA0098 – Piemontul Fagaras ,ROSPA0099 – Podisul Hartibaciului ”, vor solicita si 

vor respecta avizul administratorului ariei protejate si a APM locale; 

o Dupa elaborare si avizare, este obligatorie respectarea planului de management si a 

regulamentului pentru administratorul ariilor naturale protejate, precum si pentru 

persoanele fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care 

desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate; 

o Plantarea oricarei specii de arbori in interiorul ROSCI si ROSPA se va face numai cu 

acordul administratorului/custodelui; 

o Se vor respecta, in acord cu prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de 

administratorii ariilor; 

o Se vor pastra amplasamentele si masurile propuse prin PUG; 

o Se vor interzice cu desavarsire depozitari neconforme de deseuri si se impune colectarea 

selectiva a acestora; 

o Se vor realiza infrastructurile care vizeaza alimentarea cu apa, canalizarea integrala a 

localitatilor si epurarea apelor uzate; 

o Se vor aplica lucrari de ecologizare a zonelor afectate de masuri de implementare 

proiecte conform PUG; 

o Se va evita afectarea de catre infrastructura temporara si permanenta a habitatelor din 

ROSCI si ROSPA – se vor prefera lucrari de retele subterane; 

o Se vor monitoriza la inceputul si sfarsitul fiecarei perioade de vegetatie stadiul de 

refacere a habitatelor afectate de proiectele si masurile propuse prin PUG, cu obligatia 

beneficiarului de a interveni cu lucrarile necesare de corectare; 

o Constructiile realizate in extravilan vor avea POT minim. 

2012 Page 102



ACESTUIA 

Masuri avand caracter specific pentru protectia speciilor si habitatelor pentru care au 

fost desemnate cele doua situri: 

pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu 

exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A (specii de interes 

comunitar) si 4 B (specii de interes national) din OUG 57/2007, precum si speciile 

incluse in lista rosie nationala si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in 

afara lor, sunt interzise: orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau 

vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor 

biologic; 

perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si 

de migratie; 


natura; 

deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna; 

se interzice depozitare necontrolata a deseurilor menajere si din activitatile 

specific. 

Pentru toate speciile de pasari sunt interzise: 

 

 

 

 

 

 

 

uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata; 


natura; 

culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale; 

perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere 

si de migratie; 

detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea; 

comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare 

vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de 

identificat; 

se interzice deranjarea pasarilor prin deplasari cu mijloace generatoare de zgomote. 

2012 Page 103



ACESTUIA 

► GESTIUNEA DESEURILOR 

Masuri de amenajare si actiuni necesare: 

o Promovarea si stimularea colectarii selective a deseurilor menajere, atat de la 

populatie, cat si de la agentii economici. 

o Promovarea utilizarii rumegusului ca materie prima pentru producerea de energie 

termica (microcentrale) sau pentru obtinerea de prefabricate din lemn (PAL 

melaminat, placi MDF etc.). 

o Extinderea programului de colectare a deseurilor de echipamente electrice si 

electronice in oras, cat si localitatea apartinatoare. 

o Inchiderea depozitului neconform de deseuri in cel mult 2 ani de la data sistarii 

depozitarii (conform cerintelor Directivei 1999/31/CE). 

o Reabilitarea spatiilor de depozitare a deseurilor menajere (conform prevederilor 

Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005) prin salubrizarea zonei si reintroducerea 

acesteia in circuitul natural sau inchiderea, conform Indrumarului de inchidere a 

depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase. 

o Tratarea corespunzatoare a deseurilor de la statiile de epurare orasenesti (de tipul 

namolurilor) si valorificarea lor in agricultura ori pentru coincinerare. 

► POPULATIA: 

In PUG s-au prevazut: 

o Asigurarea necesarului cantitativ de locuinte prin extinderea teritoriului intravilan, 

destinat functiunilor de locuire; 

o Organizarea spatial urbanistica sub aspect functional, estetic si compozitional; 

o Respectarea tipologiei traditionale de locuire a localitatii; 

o Respectarea gradului de ocupare (POT, CUT); 

o Protejarea constructiilor si a ansamblului cu valoare de patrimoniu; 

o Repartizarea uniforma a spatiilor verzi in unitatile teritoriale de referinta; 

o Exploatarea ecologica corespunzatoare a spatiilor verzi; 

o Valorificarea compozitional-estetica al ambientului natural; 

o Plantarea perdelelor de protective in zona CF; 

o Asigurarea retelelor tehnico-edilitare; 

o Extinderea pe toate zonele functionale consumatoare de energie electrica propuse 

pentru introducerea in intravilan. 

2012 Page 104



ACESTUIA 

► RISCURI NATURALE 

Pentru consolidarea terenurilor instabile se vor aplica urmatoarele masuri: 

o nivelarea alunecarilor; 

o impadurirea rapelor de desprindere; 

o plantarea sau inierbarea naturala a corpurilor de alunecare; 

o drenarea surselor de apa din zona alunecata; 

o reconstructia zidurilor de sprijin de la baza versantilor. 

Din analiza posibilelor impacturi pe care le poate induce planul asupra obiectivelor de 

conservare pentru care a fost desemnate siturile Natura 2000 se poate trage concluzia ca 

implementarea PUG Avrig nu va afecta in mod semnificativ nici o specie sau habitat 

pentru care au fost declarate aceste Situri. 

2012 Page 105



ACESTUIA 

ANEXE 

2012 Page 106

Raport de mediu - Primaria Avrig

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?