21.11.2014 Views

Colonel Cornel DELIU..................................................

Colonel Cornel DELIU..................................................

Colonel Cornel DELIU..................................................

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

APÃRAREA NBC 19/2010<br />

OPNII * ARGUMENTE<br />

BIODEGRADABILITATEA DETERGENÞILOR<br />

Sublocotenent Sandu VELEA<br />

Compania 215 Apãrare NBC<br />

În domeniul protecþiei ºi al decontaminãrii<br />

radioactive, agenþii de suprafaþã, ºi în special<br />

detergenþii, îºi gãsesc un loc deosebit,<br />

datoritã acþiunii lor bazate pe fenomenele care au loc<br />

la interfaþa fazelor de agregare.<br />

Efectele nocive care pot rezulta din concentraþiile<br />

crescute de detergenþi în apa uzatã se datoreazã proprietãþilor<br />

superficial-active, unei anumite nocivitãþi<br />

proprii moleculei de detergent, efectului combinat al<br />

acestora ºi unor însuºiri ale substanþelor însoþitoare în<br />

produsul comercial. În linii mari, efectele nocive se<br />

referã la:<br />

calitatea apelor de suprafaþã, aspectul acestora,<br />

comportarea faþã de organismele existente (înrãutãþirea<br />

proprietãþilor organoleptice ale apei, spumarea,<br />

adsorbþia, toxicitatea pentru florã ºi faunã);<br />

dificultãþile în epurarea apelor uzate;<br />

dificultãþile în tratarea apei potabile;<br />

influenþa asupra permeabilitãþii solului ºi<br />

apariþia substanþelor active în pânza acviferã freaticã.<br />

În determinarea biodegradabilitãþii detergenþilor<br />

este necesarã cunoaºterea metodelor prin care se<br />

realizeazã contactul dintre microorganisme ºi detergent<br />

în scopul utilizãrii acestuia din urmã ca sursã de<br />

energie ºi, implicit, a îndepãrtãrii lui din sistem, precum<br />

ºi cunoaºterea metodelor de dozare a detergentului<br />

pentru a stabili rezultatul contactului dintre<br />

impuritatea datã ºi microorganisme.<br />

În acest sens, se vor discuta atât unele metode de<br />

dozare a substanþelor active cât ºi alte analize necesare<br />

pentru urmãrirea procesului de îndepãrtare a impuritãþii.<br />

Metode de dozare<br />

Prezenþa detergenþilor într-o soluþie poate fi stabilitã<br />

direct, prin determinarea substanþei active ca<br />

atare, prin metode fizice sau fizico-chimice, ºi indirect,<br />

datoritã însuºirilor lor superficial active.<br />

Determinãrile directe, specifice pentru diferitele<br />

clase de detergenþi, se bazeazã pe proprietãþile chimice<br />

ale moleculelor de substanþe active. Astfel, de exemplu,<br />

pentru detergenþii care, prin dizolvare, dau ioni,<br />

metoda de dozare se bazeazã pe reacþia de culoare<br />

dintre aceºtia ºi ionii de semn contrar. Este cazul<br />

detergenþilor anion-activi, pentru care s-au elaborat<br />

mai multe metode, unele de o mare sensibilitate,<br />

necesare dozãrilor în apã potabilã.<br />

Metodele chimice de dozare a detergenþilor anionici<br />

se bazeazã în principal pe o dublã reacþie de schimb cu<br />

o substanþã cationicã, de exemplu un colorant bazic,<br />

un detergent cationic pur cunoscut, o sare aminicã, o<br />

sare metalicã: unul dintre produºii de reacþie poate fi<br />

insolubil în apã celãlalt un electrolit solubil. Dozarea<br />

produsului de reacþie se poate face colorimetric, turbidimetric<br />

sau titrimetric.<br />

Metodele fizice au dus în domeniul biodegradabilitãþii<br />

la rezolvarea multor probleme puse de apariþia ºi dispariþia<br />

substanþelor intermediare în timpul atacului<br />

bacterian.<br />

Principalele posibilitãþi de dozare a detergenþilor<br />

anion-activi se pot concretiza în urmãtoarele metode:<br />

metode titrimetrice, formarea complecºilor coloraþi,<br />

absorbþia în ultraviolet ºi infraroºu, cromatografia în<br />

faza gazoasã.<br />

Principiul metodelor colorimetrice se bazeazã pe<br />

formarea unei combinaþii colorate între un detergent<br />

anion-activ ºi un colorant bazic, combinaþie extractibilã<br />

cu un solvent organic, de obicei cu cloroform ºi pe<br />

compararea intensitãþii de coloraþie cu a unei soluþii<br />

etalon. Determinãrile cel mai des folosite sunt modificãri<br />

ale metodei cu albastru de metilen, iniþiatã de<br />

Jones, în care colorantul solubil în cloroform se gãseºte<br />

în mediul acid; rezultatele originale bune obþinute cu<br />

soluþii de detergent în apã distilatã nu mai sunt specifice<br />

în apele de suprafaþã uzate, fiind stânjenite de<br />

numeroºi factori. Majoritatea acestora interferã pozitiv,<br />

adicã determinã substanþa anion-activã în plus,<br />

ceea ce deranjeazã în mod deosebit dozarea cantitãþilor<br />

foarte mici de detergent. Printre aceºti factori<br />

se pot menþiona: sulfaþi organici, acid carbonic, fosfaþi,<br />

fenoli, cloruri, azotaþi, proteine ºi produse de<br />

degradare a proteinelor.<br />

Modificarea esenþialã introdusã este extragerea<br />

combinaþiei colorate albastru de metilen-detergent<br />

anion activ mai întâi în mediul alcalin tamponat cu<br />

59

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!