Colonel Cornel DELIU..................................................

APÃRAREA NBC 19/2010
OPNII * ARGUMENTE
oscileazã în funcþie de specia tratatã, condiþiile pre - ºi
post-iradiatorii oferite, etc, sunt capabile sã stimuleze
o serie de procese fiziologice ºi biochimice la plante,
cu repercusiuni pozitive asupra unor parametrii de
producþie în ultimã instanþã. În experimentãri efectuate
în condiþii de câmp ºi laborator, fie prin umectarea
seminþelor plantelor în soluþii ale unor radioizotopi,
sau stropirea plantelor cu aceºtia, fie prin încorporarea
în sol a radioizotopilor, fie prin iradierea plantelor în
câmpuri gamma, sau a seminþelor înaintea semãnatului,
s-a demonstrat fãrã echivoc efectul stimulator al
dozelor mici de radiaþii asupra organismelor vegetale.
În cercetãri efectuate la bob, s-a observat cã tratamentul
seminþelor cu doze de 25 – 500 R (radiaþie
gamma) au intensificat capacitatea lor germinativã (cu
12-45%) ºi creºterea plantelor, conþinutul de substanþe
stimulatoare ale creºterii în frunze, fiind mai
ridicat, iar activitatea polifenoloxidazicã, mai înaltã.
Doze cuprinse între 500–1500R stimuleazã temporar
creºterea ºi dezvoltarea plantelor de ardei, ceapã ºi
lãptucã. Prin tratamente cu doze mici de radiaþie beta,
sau electroni rapizi, s-a indus la cartof grãbirea ieºirii
din starea de repaus a mugurilor, intensificarea respiraþiei
ºi capacitãþii de absorbþie, stimularea sintezei
clorofilei, creºterea cu 15,3 – 18,6% a recoltei de
tuberculi ºi un conþinut superior de amidon.
Biodiversitatea ºi abundenþa plantelor, precum ºi
frumuseþea peisajelor sunt impresionante în zona
Cernobîl în raza de 30 km din care s-a retras omul,
asemãmãtoare cu a celei din zonele protejate.
Carnivorele de vârf precum lupii ºi vulturii dar ºi
barza neagrã pe cale de dispariþie sunt mult mai abundente
în aceastã zonã decât în cele unde este prezent
omul. În zona cu raza de 10 km în jurul centralei, care
constituie cea mai puternicã zonã contaminatã, unde
doza internã datoratã depunerii de Cs 137 ºi Sr 90
poate depãºi în unele locuri 10 rad/zi iar doza externã
cel puþin jumãtate din acestã valoare, s-au întâlnit
elani, cãprioare, mistreþi, iepuri, ºoareci, ºobolani
paradoxal în numãr mai mare, în special cele de talie
micã decât restul zonei cu raza de 30 km (spre exemplu,
în aceasta din urmã s-a gãsit numai un singur
iepure).
58
Concluzia care s-a desprins este cã activitatea
umanã (industria, agricultura, creºterea animalelor,
vânãtoarea, despãduririle etc.) este mai nocivã pentru
florã ºi faunã decât cel mai catastrofal incident nuclear
din istoria umanitãþii, ceea ce întãreºte impactul negativ
al creºterii exponenþiale a populaþiei umane asupra
vieþii sãlbatice. Tradiþionalele concepte privind
impactul relativ al sistemelor naturale cu activitatea
umanã nu se aplicã ºi în cazul expunerii cronice la
radiaþii. Nu se cunosc încã mutaþiile genetice mascate
caracteristice acestor specii de mamifere. Cernobîlul
nu este un deºert, dar temerile legate de efectele
latente ºi de lungã duratã trebuiesc cunoscute înainte
ca importanþa acestui eveniment asupra florei, faunei
ºi oamenilor sã fie pe deplin înþeleasã.
Bibliografie
1. Achim Gabriel, Armele de distrugere în masã ºi
emisii altele decât atacul, Bucureºti, Editura Centrului
Tehnic- Editorial al Armatei, 2004;
2. Barnea M., Papadopol C., Poluarea ºi protecþia
mediului, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti,
1983;
3. Bogdan Stugren coordonator, Probleme moderne
de ecologie, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti,
1982;
4. Chernobyl assessment of radiological and health
impacts, Nuclear Energy Agency Organisation for
Economic Co-operation and Development 2002;
5. Gogu I. Gheorghiþã, Radiobiologie vegetalã, Editura
Academiei R.S.R., Bucureºti, 1987;
6. International Atomic Energy Agency, IAEA-TEC-
DOC-1300, Follow-up of delayed health consequences of
acute accidental radiation exposure. Lessons to be learned
from their medical management , Vienna, iulie 2002;
7. L. Mãnuilã, A. Mãnuilã, M. Nicoulin, Dicþionar
medical, Editura Ceres, Bucureºti, 1998;
8. Marcu Gh.,Marcu Teodora, Elemente radioactive.
Poluarea mediului ºi riscurile iradierii, Editura Tehnicã,
Bucureºti, 1996;
9. Mihaela Corneanu, Genetica, Editura Sitech,
Craiova, 2001;
10. N. Botnariuc, V. Vãdineanu, Ecologie, Editura
Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1982;
11. Oncescu Mircea, Conceptele radioprotecþiei,
Editura Horia Hulubei, Bucureºti- Mãgurele, 1996;
12. Rãsmeriþã Ion, Conservarea dinamicã a naturii,
Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1983;
*** www.epa.gov, site-ul oficial al Agenþiei de Protecþia
Mediului a S.U.A.;
*** www.ncgia.ucsb.edu/;
*** www.nsrl.ttu.edu;