Colonel Cornel DELIU..................................................

56
APÃRAREA NBC 19/2010
OPNII * ARGUMENTE
mutaþii somatice, care afecteazã materialul
genetic din celulele somatice. Prin metodele clasice de
multiplicare a materialului mutant, ele sunt ereditare
numai la plantele care se înmulþesc vegetativ. Prin
condiþiile oferite de biotehnologie, ele pot fi ereditare
la toate speciile, indiferent de þesutul (celula) în care a
apãrut, sau de modul de înmulþire al organismului
care poartã mutaþia.
f) dupã sensul de manifestare a modificãrii
induse:
mutaþii înainte (mutaþie directã), de la forma
spontanã (sãlbaticã) la tipul mutant;
mutaþii înapoi (mutaþie de reversie), de la tipul
mutant la forma spontanã (sãlbaticã).
Spre exemplu, specia Nigella damascena (familia
Ranunculacee) se caracterizeazã prin existenþa unor
flori cu cinci petale lanciolate, alb-albãstrui, caracter
determinat de prezenþa genei a 1 (tipul sãlbatic, normal).
În urma iradierii cu o dozã de 1 Gy neutroni de
fisiune, în cadrul acestei populaþii a apãrut prin
mutaþia înainte (proporþia în care are loc mutaþia
înainte se noteazã cu u) a 1 a 2 un individ cu flori
mutante cu numeroase petale albastru închis,
asemãnãtoare ca formã cu florile de garoafã, caracter
determinat de gena mutantã a 2 , în raport de 1/12800
(u = 0,00008). Prin mutaþia înapoi (proporþia în care
are loc mutaþia de reversie se noteazã cu v) a 2 a 1 ,
apar în descendenþa urmãtoare, plante cu flori similare
tipului sãlbatic, în raport de 5/100 (v = 0,05).
Frecvenþa q în care se aflã în populaþie gena a 1 (care
determinã floarea simplã) va fi datã de relaþia:
Rezultã ca gena a 2 se aflã în populaþie în raport de
0,0016, respectiv 0,16%.
g) dupã efectul lor asupra viabilitãþii organismelor:
mutaþii letale, provoacã moartea tuturor indivizilor
care poartã mutaþia, înainte de maturitatea
sexualã;
mutaþii subletale, o parte din indivizii având
caracterul mutant sunt letali;
mutaþii viabile, nu afecteazã viabilitatea indivizilor
care manifestã mutaþia.
Efectele genetice la om. În modul de evaluare
al efectelor genetice la om apar unele dificultãþi
datorate urmãtorilor factori: caracterul particular al
efectelor genetice, necesitatea extrapolãrii rezultatelor
obþinute experimental pe animale, la om ºi de asemenea,
extrapolarea rezultatelor obþinute experimental
cu doze forte la doze slabe, precum ºi lipsa informaþiilor
pe subiecþii umani de care dispunem.
Dacã la doze slabe nu s-au înregistrat efecte
genetice la om, în schimb, printre copii supravieþuitori
de la Hiroºima ºi Nagasaki iradiaþi cu doze puternice,
s-au înregistrat cazuri de anomalii genetice semnificative.
Din investigãrile pe animale, s-a stabilit cã
frecvenþa anomaliilor genetice se observã la doze mai
mari de 1 Gy. La om, anomaliile (de exemplu în structura
cromosomilor) reprezintã un risc de 1-10 pe milion
de naºteri vii pe cGy, iar mutaþiile genetice apar la
iradierea celor doi pãrinþi, cu o frecvenþã de 5-65 pe
milion de naºteri vii pe cGy. Dupã prima generaþie ºi
la echilibru (dupã 5 generaþii), frecvenþa lor este de
40-200 pe milion de naºteri vii pe cGy, pe generaþie.
Mutaþiile sunt legate de sexe, în sensul cã ele se transmit
prin femei. În prima generaþie, numãrul de afecþiuni
adãugat este mai mic de 1,3 pe million de naºteri
vii pe cGy.
În mod normal, o populaþie se aflã în echilibru
genetic. Apariþia de noi mutanþi este compensatã de
eliminarea mutanþilor existenþi prin decese precoce,
sau prin fecundãri mai puþine, uneori chiar nule. În
cazul unor iradieri suplimentare, acest echilibru se
rupe, iar fiecãrei generaþii i se vor adãuga în descendenþã
mutaþiile produse la toate generaþiile anterioare
(mutanþi suplimentari). Ca urmare, se va produce o
creºtere a mutaþiilor letale ºi a celor dominante, precum
ºi o acumulare a mutaþiilor primite. Aceste
aprecieri sunt cunoscute sub denumirea de ipoteza
prejudiciului genetic dat de iradieri slabe. Se apreciazã
cã în cazul iradierii ambilor pãrinþi cu doze de 0,01 Sv
(1 rem), se va adãuga la prima generaþie 5-75 anomalii,
adicã 0,05%, iar la echilibru 60-1100 anomalii,
respectiv 0,06-1,0%. Dupã United Nations Scientific
Committee on the Effects of Atomic Radiation
(UNSCEAR), valorile respective ar fi 22 (0,02%) ºi
150 (0,15%).
Doza geneticã semnificativã la un milion de
naºteri vii, datã de iradierea naturalã, fiind de circa 1