Colonel Cornel DELIU..................................................

Colonel Cornel DELIU.................................................. Colonel Cornel DELIU..................................................

schulz.clara47
from schulz.clara47 More from this publisher
21.11.2014 Views

APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUMENTE EFECTELE RADIAÞIEI ASUPRA MATERIEI VII Cãpitan Tãnase-Marian TUDOR Statul Major al Forþelor Aeriene 3. Clasificarea efectelor biologice ale radiaþiilor Efectele nocive ale radiaþiilor ionizante asupra fiinþelor, în special asupra omului, a descendenþilor sãi ºi asupra umanitãþii în general se clasificã în douã categorii: a) dupã relaþia dintre dozã ºi efect; b) dupã natura lor. Dupã relaþia dintre dozã ºi efect: efecte nestocastice sau non-stocastice; efecte stocastice. Efectele non-stocastice sunt caracterizate de o relaþie de cauzalitate deterministã între dozã ºi efect, reversibile ºi imperfect aditive. Aceste efecte (ex.: cataracta, eriteme, pierderea pãrului, sterilitate) apar atunci când doza încasatã depãºeºte o valoare prag. Valoarea prag pentru un anumit efect biologic variazã de la un individ la altul ºi depinde de condiþiile expunerii. În general, efectele nestocastice apar destul de repede în timp, fiind efecte imediate (precoce), iar vãtãmãrile provocate de ele sunt cu atât, mai mari cu cât doza este mai mare. Dozele nefiind perfect aditivate, pentru evitarea acestor tipuri de efecte are o mare importanþã administrarea fracþionatã a dozelor. Printre primele efecte nestocastice pot fi menþionate: leziuni nemaligne ale pielii, cataracta, hipoplazia medularã care antreneazã modificãri hematologice ca ºi prejudiciile cauzate gonadelor care produc o scãdere a fertilitãþii. Aceste efecte apar în general la timp scurt dupã iradiere. Regenerarea þesuturilor se face lent ºi inegal, ea depinzând de tipul de þesut, de starea fizicã, psihicã ºi ereditarã a individului ºi de mulþi alþi factori greu controlabili. La valori mici ale dozei absorbite primite, procesul de regenerare reface þesutul iradiat. Efectele stocastice sunt întotdeauna efecte somatice târzii care sunt caracterizate de o relaþie probabilistã dozã – efect ºi aditive. Dozele administrate în timp lung fiind aditive, nu are importanþã dacã doza care produce efectul respectiv a fost administratã fracþionat sau instantaneu, respectiv într-o secundã sau într-o lunã. Efectul biologic produs este ireversibil ºi în prezent nu se cunosc metode de reducere a probabilitãþii de apariþie a efectelor stocastice somatice datorate unor doze deja primite. În urma expunerii la radiaþii, efectele stocastice (ex.: cancere, maladii ereditare) apar aparent aleator, la anumiþi indivizi din grupul afectat. Severitatea efectului este independentã de valoarea dozei încasate. Dupã natura lor: efecte precoce sau imediate, care nu apar de regulã decât la doze ridicate ºi apar dupã un timp care variazã de regulã de la câteva ore la câteva sãptãmâni; efecte somatice târzii care se manifestã dupã mai mulþi ani (leucemia), dupã mai mulþi zeci de ani (cancerul); efecte teratogene, care se referã la afectarea embrionului ºi fãtului; efecte genetice, care privesc descendenþii. Efectele precoce. Cele mai fragile þesuturi care suferã efecte biologice cu prag sunt: pielea, celulele formatoare de sânge, mãduva osoasã, intestinul ºi organele sexuale sau gonade. Mãduva osoasã este organul cel mai sensibil la iradierea globalã. Efectele radiobiologice asupra pielii sunt foarte variabile ºi ele depind de dozã, de Figura 5 Infecþia unei leziuni ulceronecrotice (14 decembrie 1999). Accidentul din Peru 20 februarie 1999 localizarea anatomicã, de vârstã, de pigmentaþia tegumentului, etc. La doze mai mici de 10 Gy nu se observã nicio leziune gravã, între 10 ºi 20 Gy apar epidermite exudative, urmate de eriteme secundare, epitelitã exudativã. * Acest articol reprezintã continuarea articolului “Efectele radiaþiei asupra materiei vii”, publicat în numãrul 18/2009 al acestei reviste. 52

APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUMENTE Organele sexuale, testiculele la bãrbaþi ºi ovarele la femei, reacþioneazã diferit la iradiere. Testicolele, care se remarcã prin cele douã funcþii de producere de hormoni ºi spermatozoizi, la iradiere, le este afectatã numai cea de-a doua funcþie. La doze relativ mici de 0,5 Gy se instaleazã o depresiune tranzitorie ºi spontan reversibilã, iar la doze de circa 2 Gy apare o azospermie ºi sterilitate temporalã în jur de un an. Experienþele efectuate de americani pe deþinuþi voluntari la doze de 6 Gy precum ºi dozele încasate de supravieþuitorii pescari japonezi care au fost iradiaþi în urma exploziei experimentale a armei termonucleare de la Bikini estimate la valoari cuprinse între 3-6,6 Gy au demonstrat apariþia unei sterilitãþi de 2-3 ani. Ovarele au sensibilitate mai micã în raport cu testiculele. Astfel, pe când la o femeie tânãrã în jur de 25 de ani este necesarã o dozã de 12-15 Gy pentru a provoca o menopauzã artificialã, la o femeie de peste 40 de ani este suficientã o dozã de numai 7 Gy. Se pare cã nu s-au produs urmãri genetice aparente la prima generaþie în cazurile menþionate precum ºi asupra descendenþilor de la Hiroºima ºi Nagasaki. Organele profunde sunt mai radiorezistente. Diversele organe ale aparatului digestiv au radiosensibilitãþi diferite. Cel mai radiosensibil este intestinul subþire, la care apar leziuni în urma absorbþiei unei doze de 30 Gy. La doze mai mari de aceastã valoare sunt afectaþi rinichii ºi ficatul. Urmeazã stomacul care este afectat de doze în jur de 40 Gy, cel mai rezistent fiind colonul, ce reacþioneazã numai la doze cuprinse între 50 ºi 56 Gy. Destul de radiosensibil este ºi sistemul nervos, care manifestã o fragilitate a celulelor nervoase, a vaselor sanguine ºi o capacitate limitatã de regenerare a þesuturilor nervoase. În ceea ce priveºte creierul, modificãri morfologice apar deja de la 10 Gy. Organismul acþioneazã ca un tot unitar, þesuturile neiradiate iau asupra lor o parte din perturbaþiile þesuturilor iradiate, astfel un organ poate suporta o dozã parþialã mult mai mare decât doza totalã. În urma unor iradieri globale cu doze în jur de 1 Gy, care sunt fãrã gravitate imediatã, nu se observã decât foarte discret modificãri hematologice în ceea ce privesc globulele albe, dar ele se regenereazã rapid. La doze cuprinse între 1 ºi 2 Gy, deºi semnele fizice încã lipsesc, se observã o scãdere a globulelor albe ºi a plachetelor, iar numãrul globulelor roºii este modest. Conform Agenþiei de Protecþia Mediului a S.U.A. (U.S. Environmental Protection Agency - E.P.A.) manifestãrile clinice la om, la diferite doze sunt prezentate în tabelul urmãtor: Tabelul 1 Manifestãrile clinice la diferite doze ºi timpii de rãspuns ai organismului uman Aceste manifestãri corespund bolii de iradiaþie în care se deosebesc patru grade de îmbolnãvire, funcþie de doza încasatã, astfel: boala de iradiaþie de gradul I corespunde unei doze totale de 1-2 Gy; manifestãrile încep de la 2-3 sãptãmâni la 30 de zile sau chiar mai târziu prin simptome slabe - astenie, transpiraþie abundentã, obosealã, ameþeli de scurtã duratã, greþuri uºoare, uscãciune în gurã; boala de iradiaþie de gradul II corespunde unei doze totale de 2-4 Gy; manifestãrile încep de la 2-4 sãptãmâni prin simptome caracteristice boala de iradiaþie de gradul III dar mai puþin evidente reducerea apetitului, diaree, hemoragii, infecþii, cãderea pãrului, obosealã rapidã, senzaþii de sufocare la eforturi fizice neînsemnate, ameþeli, greþuri, uscãciune ºi gust amar în gurã; boala de iradiaþie de gradul III corespunde unei doze totale de 4-6 Gy; manifestãrile încep de la 1-2 sãptãmâni; boala de iradiaþie de gradul IV corespunde unei doze totale mai mari de 6 Gy; manifestãrile încep în mai puþin de o sãptãmânã, de regulã provoacã moartea individului; Efectele somatice târzii. Sunt în general fãrã prag ºi pot fi necancerigene (cataracte, tulburãri ale creºterii, scãderea longevitãþii ºi a unor funcþii imunologice), însã principalul efect întârziat este cancerul care apare 53

APÃRAREA NBC 19/2010<br />

OPNII * ARGUMENTE<br />

Organele sexuale, testiculele la bãrbaþi ºi ovarele<br />

la femei, reacþioneazã diferit la iradiere. Testicolele,<br />

care se remarcã prin cele douã funcþii de producere de<br />

hormoni ºi spermatozoizi, la iradiere, le este afectatã<br />

numai cea de-a doua funcþie. La doze relativ mici de<br />

0,5 Gy se instaleazã o depresiune tranzitorie ºi spontan<br />

reversibilã, iar la doze de circa 2 Gy apare o<br />

azospermie ºi sterilitate temporalã în jur de un an.<br />

Experienþele efectuate de americani pe deþinuþi voluntari<br />

la doze de 6 Gy precum ºi dozele încasate de<br />

supravieþuitorii pescari japonezi care au fost iradiaþi în<br />

urma exploziei experimentale a armei termonucleare<br />

de la Bikini estimate la valoari cuprinse între 3-6,6 Gy<br />

au demonstrat apariþia unei sterilitãþi de 2-3 ani.<br />

Ovarele au sensibilitate mai micã în raport cu testiculele.<br />

Astfel, pe când la o femeie tânãrã în jur de 25 de ani<br />

este necesarã o dozã de 12-15 Gy pentru a provoca o<br />

menopauzã artificialã, la o femeie de peste 40 de ani<br />

este suficientã o dozã de numai 7 Gy. Se pare cã nu<br />

s-au produs urmãri genetice aparente la prima generaþie<br />

în cazurile menþionate precum ºi asupra descendenþilor<br />

de la Hiroºima ºi Nagasaki.<br />

Organele profunde sunt mai radiorezistente.<br />

Diversele organe ale aparatului digestiv au radiosensibilitãþi<br />

diferite. Cel mai radiosensibil este intestinul<br />

subþire, la care apar leziuni în urma absorbþiei unei<br />

doze de 30 Gy. La doze mai mari de aceastã valoare<br />

sunt afectaþi rinichii ºi ficatul. Urmeazã stomacul care<br />

este afectat de doze în jur de 40 Gy, cel mai rezistent<br />

fiind colonul, ce reacþioneazã numai la doze cuprinse<br />

între 50 ºi 56 Gy. Destul de radiosensibil este ºi sistemul<br />

nervos, care manifestã o fragilitate a celulelor<br />

nervoase, a vaselor sanguine ºi o capacitate limitatã de<br />

regenerare a þesuturilor nervoase. În ceea ce priveºte<br />

creierul, modificãri morfologice apar deja de la 10 Gy.<br />

Organismul acþioneazã ca un tot unitar, þesuturile<br />

neiradiate iau asupra lor o parte din perturbaþiile þesuturilor<br />

iradiate, astfel un organ poate suporta o dozã<br />

parþialã mult mai mare decât doza totalã.<br />

În urma unor iradieri globale cu doze în jur de<br />

1 Gy, care sunt fãrã gravitate imediatã, nu se observã<br />

decât foarte discret modificãri hematologice în ceea ce<br />

privesc globulele albe, dar ele se regenereazã rapid. La<br />

doze cuprinse între 1 ºi 2 Gy, deºi semnele fizice încã<br />

lipsesc, se observã o scãdere a globulelor albe ºi a plachetelor,<br />

iar numãrul globulelor roºii este modest.<br />

Conform Agenþiei de Protecþia Mediului a S.U.A.<br />

(U.S. Environmental Protection Agency - E.P.A.)<br />

manifestãrile clinice la om, la diferite doze sunt<br />

prezentate în tabelul urmãtor:<br />

Tabelul 1<br />

Manifestãrile clinice la diferite doze ºi timpii de rãspuns<br />

ai organismului uman<br />

Aceste manifestãri corespund bolii de iradiaþie în<br />

care se deosebesc patru grade de îmbolnãvire, funcþie<br />

de doza încasatã, astfel:<br />

boala de iradiaþie de gradul I corespunde unei<br />

doze totale de 1-2 Gy; manifestãrile încep de la 2-3<br />

sãptãmâni la 30 de zile sau chiar mai târziu prin simptome<br />

slabe - astenie, transpiraþie abundentã, obosealã,<br />

ameþeli de scurtã duratã, greþuri uºoare, uscãciune în<br />

gurã;<br />

boala de iradiaþie de gradul II corespunde unei<br />

doze totale de 2-4 Gy; manifestãrile încep de la 2-4<br />

sãptãmâni prin simptome caracteristice boala de iradiaþie<br />

de gradul III dar mai puþin evidente reducerea<br />

apetitului, diaree, hemoragii, infecþii, cãderea pãrului,<br />

obosealã rapidã, senzaþii de sufocare la eforturi fizice<br />

neînsemnate, ameþeli, greþuri, uscãciune ºi gust amar<br />

în gurã;<br />

boala de iradiaþie de gradul III corespunde unei<br />

doze totale de 4-6 Gy; manifestãrile încep de la 1-2<br />

sãptãmâni;<br />

boala de iradiaþie de gradul IV corespunde unei<br />

doze totale mai mari de 6 Gy; manifestãrile încep în<br />

mai puþin de o sãptãmânã, de regulã provoacã moartea<br />

individului;<br />

Efectele somatice târzii. Sunt în general fãrã prag ºi<br />

pot fi necancerigene (cataracte, tulburãri ale creºterii,<br />

scãderea longevitãþii ºi a unor funcþii imunologice),<br />

însã principalul efect întârziat este cancerul care apare<br />

53

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!