Colonel Cornel DELIU..................................................

44
APÃRAREA NBC 19/2010
ECHIPAMENTE CBRN
instalaþie de rãcire sau încãlzire - asigurã
admisia ºi evacuarea unui debit de aer cu scopul
rãcirii sau încãlzirii conform cerinþelor;
instalaþie combinatã - asigurã în paralel douã
sau mai multe din scopurile de mai sus.
Dupã modul de distribuþie, instalaþiile de ventilaþie
pot fi:
centralizate - o instalaþie principalã asigurã
admisia ºi evacuarea aerului din întreaga clãdire;
descentralizate - fiecare camerã-zonã are propriul
sistem de ventilaþie;
combinate - ambele tipuri de distribuþie sunt
folosite.
Dupã principiul de ventilaþie, instalaþiile pot fi
clasificate astfel:
cu debit constant de aer;
cu debit variabil de aer.
Substanþe periculoase. Substanþele periculoase se
pot clasifica în primul rând dupã efectele nocive pe
care le au asupra oamenilor:
neurotoxic;
vezicant;
sufocant;
hemotoxic;
iritant;
incapacitant.
Securizarea unui sistem de ventilaþie trebuie sã
þinã cont, în primul rând, de efectele cele mai nocive.
Clasificarea acestor agenþi a fost realizatã în vederea
gãsirii unor soluþii de decontaminare în timp real a
aerului din sistemul de ventilaþie.
Pentru realizarea unor modele fizico-chimice ºi
numerice, este necesarã selectarea proprietãþilor substanþelor
toxice dupã criterii care influenþeazã posibilitatea
de modelare: masã molecularã (g/mol), tensiune
de vapori (torr), la 25 0 C, punct de fierbere ( 0 C),
densitate lichid (g/cm 3 ), la 25 0 C, densitate de vapori
relativã faþã de aer, vâscozitatea lichidului (cP), la
25 0 C, vâscozitatea vaporilor (cP), la 25 0 C.
Modelul fizico-chimic ºi numeric va fi folosit pentru
optimizarea parametrilor, a numãrului ºi locului
de amplasare în sistemul de ventilaþie pilot a senzorilor,
a unor filtre cu agenþi decontaminanþi (de ex.
carbon, soluþii apoase) sau a unor blocuri de decontaminare
cu UV ºi ozon.
Sisteme de monitorizare. Dupã rãzboiul din Golf din
1991 s-au elaborat mai multe sisteme de monitorizare,
în special de cãtre armata americanã, dintre care
menþionãm ANBACIS (Automated Nuclear, Biological
and Chemical Information System), JWARN (Joint
Warning and Reporting Network), ACTD (Advanced
Concept Technology Demonstration). Aceste reþele de
detecþie nu ne sunt accesibile ºi sunt, oricum, mult
mai largi decât sistemul care se doreºte a se realiza. Se
va utiliza un program complex de simulare a curgerii
fluidelor prin sisteme cu geometrie datã, cunoscând
toþi parametrii fluidelor (stare de agregare, coeficient
de difuzie, coeficient de evaporare, densitate, entalpie
etc.), geometria sistemului de ventilaþie ºi condiþiile la
limitã, atât pentru fluidele caracterizate (temperatura,
presiunea, concentraþia, la intrare ºi ieºire), cât ºi pentru
sistemul de ventilaþie (debitul de aer, viteza ventilatorului,
temperatura în camerele condiþionate etc.).
Parametrii necesari a fi cunoscuþi: tipurile de senzori,
locul lor de amplasare, locul de amplasare a filtrelor
ºi blocajelor ºi debitele de aer ce trebuie introduse,
astfel încât sã se asigure atât o protecþie eficientã
la gazele periculoase, cât ºi un flux eficient de aer,
din punctul de vedere al asigurãrii cantitãþii de aer
curat (oxigen) ºi temperatura în incintele ventilate,
optimizând acest sistem pentru operare la energie
minimã în condiþiile de plajã largã de variaþie a consumului
de aer (numãr de persoane foarte diferit
între orele de vârf ºi cele de noapte, variaþia condiþiilor
atmosferice etc.).
Pânã la atacul cultului Aum Shinrikyo din anul
1995, utilizarea substanþelor toxice de luptã s-a efectuat
aproape întotdeauna ca arme tactice. Primele
înregistrãri ale utilizãrilor substanþelor toxice de luptã
s-au efectuat de germani, care au utilizat substanþe
insecticide. De atunci substanþele toxice de luptã s-au
diversificat foarte mult, nu numai detectarea, dar ºi
enumerarea tuturor acestor substanþe fiind practic
imposibilã.
Clasificare agenþi chimici ºi biologici. Substanþele toxice
de luptã – chimice ºi biologice – se clasificã astfel:
Agenþi pur chimici:
a) substanþe ce atacã sistemul nervos: tabun (GA),
sarin (GB), soman (GD), agenþi V (VX);
b) substanþe ce atacã sistemul respirator;
c) substanþe iritante ale pielii (vezicante);
d) substanþe ce afecteazã sistemul circulator: acid
cianhidric (AC), cianurã de clor (CK), arsen (SA);
e) substanþe lacrimogene;