Colonel Cornel DELIU..................................................
Colonel Cornel DELIU.................................................. Colonel Cornel DELIU..................................................
APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE din momentul luãrii deciziei, pânã la producerea unui dispozitiv nuclear simplu, de trei pânã la ºase luni pentru transformarea LEU în HEU ºi, probabil, de alte ºase luni pentru a transforma HEU în uraniu metalic. Dacã circumstanþele nu sunt suficient de favorabile - dacã Iranul întâmpinã dificultãþi în perfecþionarea acestor procese - ar putea dura doi sau trei ani pânã la realizarea unui dispozitiv simplu. Ar fi necesari, probabil, cinci ani, ºi teste nucleare suplimentare, pentru cã Iranul sã evolueze de la un simplu test al unui dispozitiv nuclear la dezvoltarea unei bombe nucleare sau a unui focos cu o putere de câteva zeci de kilotone, capabilã sã fie lansatã cu rachete balistice iraniene, existente sau dezvoltate ulterior. Un asemenea focos, cel mai probabil, ar cântãri mai mult de 1.000 kg, cu excepþia situaþiei în care Iranul ar obþine sprijin extern pentru proiectarea ºi realizarea focosului. Provocãrile tehnologice nu constau numai în proiectarea focosului, ci ºi în proiectarea ºi elementele de inginerie aferente proiectilului de lansare. Nici AIEA ºi nici sursele de informaþii ale SUA nu au publicat date care sã probeze cã Iranul dezvoltã, produce sau testeazã un dispozitiv nuclear de orice fel. Nu existã informaþii de monitorizare radiometricã sau seismice care sã indice efectuarea de teste nucleare în Iran. 4. Concluzii privind Programul nuclear iranian Pe baza analizei datelor la dispoziþie pot fi trase urmãtoarele concluzii: a) Iranul are potenþialul ºtiinþific ºi tehnologic pentru a obþine arme nucleare; b) Nu existã informaþii asupra capabilitãþilor Iranului de a dezvolta un dispozitiv exploziv termonuclear (bombã cu hidrogen); c) Iranul nu a efectuat teste nucleare, în prezent neavând la dispoziþie nici un fel de muniþie nuclearã a cãrei operabilitate sã fie verificatã printr-un test nuclear ºi care sã poatã fi utilizatã ca arme de distrugere în masã. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere cã o cantitate de uraniu puternic îmbogãþit, asamblat sub forma unei bobme nucleare, poate exista în depozitare, fãrã a fi testatã. d) Sprijinul extern cu informaþii despre proiectarea ºi testarea dispozitivelor nucleare poate ajuta Iranul în crearea unui arsenal nuclear. Luând în considerare potenþialul ºtiinþific, economic ºi productiv existent al Iranului, precum ºi informaþiile disponibile din surse deschise privind armele nucleare, este rezonabil sã presupunem cã: ̌ Iranul va fi capabil sã dezvolte, sã producã ºi sã testeze cel mai simplu dispozitiv nuclear într-un interval de doi-trei ani, din momentul luãrii deciziei. Nu se cunoaºte dacã Iranul a luat o astfel de decizie. În cele mai favorabile circumstanþe, Iranul poate fi capabil sã producã un dispozitiv simplu într-un an. ̌ Ar fi necesari, probabil, cinci ani pentru cã Iranul sã evolueze de la un dispozitiv nuclear simplu la dezvoltarea unui focos cu o putere de câteva zeci de kilotone, capabil sã fie lansat cu rachete balistice. ̌ Cu excepþia cazului în care Iranul are un program de îmbogãþire a uraniului separat de cel aflat sub monitorizarea AIEA, ar exista avertismente cã Iranul intenþioneazã sã producã arme nucleare prin interzicerea inspecþiilor ºi supravegherilor AIEA la materialele nucleare ºi la toate centrifugele montate la instalaþiile de îmbogãþire a combustibilului. ̌ Dacã Iranul a decis sã realizeze arme nucleare, sau va decide în viitor, nu se ºtie dacã va avea sens sã obþinã numai una. Cel mai posibil ar trebui sã aºtepte pânã va avea suficient material pentru realizarea câtorva focoase. ̌ Nu se poate garanta cã Programul nuclear iranian ar putea sã evolueze de la expulzarea echipelor AIEA la un test nuclear ºi apoi la realizarea unui proiectil pentru lansare. Expulzarea inspectorilor AIEA ar produce o mare îngrijorare comunitãþii internaþionale, deoarece ar putea indica decizia Iranului de a continua dezvoltarea armelor nucleare. Întreaga comunitate internaþionalã, sau statele acþionând în mod independent, ar putea sã ia mãsuri în forþã împotriva Iranului, înainte ca acesta sã-ºi ducã planurile la îndeplinire. BIBLIOGRAFIE: 1. IAEA Board of Governors, „Implementation of the NPT Safeguards Agreement”, IAEA: GOV/2008/15, 4, http://www.iaea.org/Publications/Documents/Board/ 2008/gov2008-15.pdf. 2. David Albright, Jaqueline Shire, and Paul Brannan, „Is Iran running out of yellowcake?” Institute for Science and International Security, Washington, DC, February 11,2009, http://www.isi-online.org/. 26
APÃRAREA NBC 19/2010 RISCURI ªI AMENINÞÃRI PERICOLELE EVENIMENTELOR „EMISII ALTELE DECÂT ATACTUL/EADA” – riscuri ºi ameninþãri asupra omenirii – Plutonier major Viorel PASCU Baza de Instruire pentru Apãrare NBC În contextul ºi complexul ce caracterizeazã actualul început de secol ºi mileniu, la nivel global, regional ºi local, continua proliferare a armelor de distrugere în masã chimice, biologice, radiologice ºi nucleare/ADMCBRN, extinderea aplicãrii tehnologiilor civile în scopuri militare, intensificarea comerþului ilegal cu materiale radioactive ºi biologice precum ºi lipsa de fermitate manifestatã de unele þãri în luarea unor mãsuri preventive adecvate, evidenþiazã existenþa ºi diversificarea surselor de naturã CBRN care pot leza securitatea statelor, afecta grav mediul ºi sãnãtatea populaþiei ºi influenþa negativ pregãtirea ºi desfãºurarea acþiunilor militare. Ameninþarea cu rãzboiul chimic ºi biologic a crescut în sensul proliferãrii acestor arme, diversificãrii tehnologice ºi probabilitãþii folosirii lor în acþiunile militare ºi în acest sens, se apreciazã cã aceste arme vor continua sã fie o ameninþare pentru forþele armate ºi populaþie, indiferent de regiune sau nivelul conflictului. Dacã adãugãm la aceste arme, posibilele accidente la obiectivele de risc CBRN, terorismul, catastrofele ecologice, rezultã un spectru cutremurãtor, care ne obligã la circumspecþie ºi realism, dar ºi la planificarea ºi organizarea unor mãsuri adecvate pentru menþinerea la un nivel ridicat al apãrãrii CBRN a forþelor militare în condiþii de conflict sau crizã. În acest sens trebuie reconsiderate situaþiile determinate de întrebuinþarea ADMCBRN, chiar accidentalã ºi limitatã, precum ºi a celor de risc industrial chimic ºi nuclear, ceea ce impune analiza impactului acestor tipuri de incidente asupra „politicii CBRN”. Situaþiile de risc considerate normal nesemnificative pe timp de rãzboi, pot deveni uneori importante pe timpul acþiunilor militare, cu impact asupra desfãºurãrii lor. Aceste situaþii de risc pot deveni mult mai semnificative pe timpul operaþiilor militare în cereri particulare - misiuni de impunere a pãcii, misiuni umanitare ºi de parteneriat pentru pace, misiuni pentru înlãturarea urmãrilor catastrofelor, cataclismelor ºi dezastrelor de orice naturã, participarea la misiuni antidrog ºi antiteroriste specifice, controlul armamentelor ºi a traficului ilegal cu materiale CBRN ºi/sau materiale toxice industriale/MTI, asigurarea taberelor ºi a sinistraþilor, refugiaþi cu probleme specifice, evacuarea noncombatanþilor, contraterorism. Diversitatea operaþiilor militare – „altele decât rãzboiul” - impune o abordare adecvatã a riscurilor asociate acestora –„Emisii Altele Decât Atacul/EADA – ROTA/Release, Other Than Attack”. Natura variatã a cauzelor EADA: accidente tehnologice, erori umane de operare, sabotaje, bombardamente colaterale, facilitãþi, instalaþii, depozite, conducte de transport, institute de cercetare, staþii micropilot, reactoare, sateliþi, transport, îmbuteliere, manipulare, exploatare, reparaþii, comerþ ilicit cu substanþe radioactive, combustibil nuclear, substanþe chimice toxice industriale, toxine biologice industriale, capacitate dublã de utilizare a materiilor prime, laboratoarelor ºi instalaþiilor de producþie impune studierea sistemicã ºi exhaustivã a acþiunilor militare în astfel de situaþii (comanda, controlul, modul de acþiune, echipamente ºi materiale pentru executarea eficientã a misiunilor). Majoritatea persoanelor surprinse într-o astfel de situaþie sunt deseori depãºite de situaþie, atât fizic cât ºi emoþional. Persoanele care sunt martore a unor evenimente traumatizante pot dezvolta o tulburare de stres posttraumatic care poate dura chiar ºi pânã la o lunã dupã incident. Simptomele acestei tulburãri includ: indiferenþa, somn tulburat prin retrãirea evenimentului oglindit în vise, evitarea oricãrei situaþii care poate aminti de eveniment. Simptomele pot fi atât de intense, încât interfereazã cu activitãþile zilnice obiºnuite ºi în relaþia cu alte persoane. 27
- Page 3 and 4: BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE N
- Page 5 and 6: CUPRINS COLEGIUL DE REDACÞIE Redac
- Page 7 and 8: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 9 and 10: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 11 and 12: Anul 1970 a arãtat cã NPT va fi a
- Page 13 and 14: esenþiale: prevenirea proliferãri
- Page 15 and 16: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 17 and 18: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 19 and 20: Uniunea Europeanã s-a aflat în ce
- Page 21 and 22: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 23 and 24: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 25 and 26: creativ, inovativ, astfel încât f
- Page 27: alte þãri, care ar fi putut sã e
- Page 31 and 32: nu este recomandatã utilizarea uno
- Page 33 and 34: Echipamentele de detecþie prezenta
- Page 35 and 36: APÃRAREA NBC 19/2010 ECHIPAMENTE C
- Page 37 and 38: APÃRAREA NBC 19/2010 ECHIPAMENTE C
- Page 39 and 40: APÃRAREA NBC 19/2010 ECHIPAMENTE C
- Page 41 and 42: adiaþii la frecvenþe caracteristi
- Page 43 and 44: APÃRAREA NBC 19/2010 ECHIPAMENTE C
- Page 45 and 46: APÃRAREA NBC 19/2010 ECHIPAMENTE C
- Page 47 and 48: f) substanþe vomitive; g) substan
- Page 49 and 50: procesare care, pe baza condiþiilo
- Page 51 and 52: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 53 and 54: Energie Atomicã au planificat un s
- Page 55 and 56: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 57 and 58: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 59 and 60: mSv/an (0,03 Sv/ generaþie), rezul
- Page 61 and 62: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 63 and 64: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 65 and 66: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 67 and 68: APÃRAREA NBC 19/2010 MEMORIALISTIC
- Page 69 and 70: Intenþionez sã renunþ la Conven
APÃRAREA NBC 19/2010<br />
RISCURI ªI AMENINÞÃRI<br />
PERICOLELE EVENIMENTELOR „EMISII ALTELE DECÂT ATACTUL/EADA”<br />
– riscuri ºi ameninþãri asupra omenirii –<br />
Plutonier major Viorel PASCU<br />
Baza de Instruire pentru Apãrare NBC<br />
În contextul ºi complexul ce caracterizeazã<br />
actualul<br />
început de<br />
secol ºi mileniu, la<br />
nivel global, regional<br />
ºi local, continua proliferare<br />
a armelor de<br />
distrugere în masã chimice, biologice, radiologice ºi<br />
nucleare/ADMCBRN, extinderea aplicãrii tehnologiilor<br />
civile în scopuri militare, intensificarea comerþului<br />
ilegal cu materiale radioactive ºi biologice precum<br />
ºi lipsa de fermitate manifestatã de unele þãri în luarea<br />
unor mãsuri preventive adecvate, evidenþiazã existenþa<br />
ºi diversificarea surselor de naturã CBRN care pot<br />
leza securitatea statelor, afecta grav mediul ºi sãnãtatea<br />
populaþiei ºi influenþa negativ pregãtirea ºi<br />
desfãºurarea acþiunilor militare.<br />
Ameninþarea cu rãzboiul chimic ºi biologic a crescut<br />
în sensul proliferãrii acestor arme, diversificãrii<br />
tehnologice ºi probabilitãþii folosirii lor în acþiunile<br />
militare ºi în acest sens, se apreciazã cã aceste arme<br />
vor continua sã fie o ameninþare pentru forþele armate<br />
ºi populaþie, indiferent de regiune sau nivelul conflictului.<br />
Dacã adãugãm la aceste arme, posibilele accidente<br />
la obiectivele de risc CBRN, terorismul, catastrofele<br />
ecologice, rezultã un spectru cutremurãtor, care ne<br />
obligã la circumspecþie ºi realism, dar ºi la planificarea<br />
ºi organizarea unor mãsuri adecvate pentru menþinerea<br />
la un nivel ridicat al apãrãrii CBRN a forþelor militare<br />
în condiþii de conflict sau crizã. În acest sens trebuie<br />
reconsiderate situaþiile determinate de întrebuinþarea<br />
ADMCBRN, chiar accidentalã ºi limitatã, precum ºi a<br />
celor de risc industrial chimic ºi nuclear, ceea ce impune<br />
analiza impactului acestor tipuri de incidente asupra<br />
„politicii CBRN”.<br />
Situaþiile de risc considerate normal nesemnificative<br />
pe timp de rãzboi, pot deveni uneori importante pe<br />
timpul acþiunilor militare, cu impact asupra desfãºurãrii<br />
lor. Aceste situaþii de risc pot deveni mult mai semnificative<br />
pe timpul operaþiilor militare în cereri particulare<br />
- misiuni de impunere a pãcii, misiuni umanitare<br />
ºi de parteneriat pentru pace, misiuni pentru înlãturarea<br />
urmãrilor catastrofelor, cataclismelor ºi dezastrelor<br />
de orice naturã, participarea la misiuni antidrog<br />
ºi antiteroriste specifice, controlul armamentelor ºi a<br />
traficului ilegal cu materiale CBRN ºi/sau materiale<br />
toxice industriale/MTI, asigurarea taberelor ºi a sinistraþilor,<br />
refugiaþi cu probleme specifice, evacuarea<br />
noncombatanþilor, contraterorism.<br />
Diversitatea operaþiilor militare – „altele decât<br />
rãzboiul” - impune o abordare adecvatã a riscurilor<br />
asociate acestora –„Emisii Altele Decât Atacul/EADA<br />
– ROTA/Release, Other Than Attack”. Natura variatã<br />
a cauzelor EADA: accidente tehnologice, erori umane<br />
de operare, sabotaje, bombardamente colaterale,<br />
facilitãþi, instalaþii, depozite, conducte de transport,<br />
institute de cercetare, staþii micropilot, reactoare, sateliþi,<br />
transport, îmbuteliere, manipulare, exploatare,<br />
reparaþii, comerþ ilicit cu substanþe radioactive, combustibil<br />
nuclear, substanþe chimice toxice industriale,<br />
toxine biologice<br />
industriale, capacitate<br />
dublã de utilizare<br />
a materiilor<br />
prime, laboratoarelor<br />
ºi instalaþiilor<br />
de producþie<br />
impune<br />
studierea sistemicã<br />
ºi exhaustivã a<br />
acþiunilor militare<br />
în astfel de situaþii (comanda, controlul, modul de acþiune,<br />
echipamente ºi materiale pentru executarea eficientã<br />
a misiunilor).<br />
Majoritatea persoanelor surprinse într-o astfel de<br />
situaþie sunt deseori depãºite de situaþie, atât fizic cât<br />
ºi emoþional. Persoanele care sunt martore a unor<br />
evenimente traumatizante pot dezvolta o tulburare<br />
de stres posttraumatic care poate dura chiar ºi pânã la<br />
o lunã dupã incident. Simptomele acestei tulburãri<br />
includ: indiferenþa, somn tulburat prin retrãirea<br />
evenimentului oglindit în vise, evitarea oricãrei situaþii<br />
care poate aminti de eveniment. Simptomele pot fi<br />
atât de intense, încât interfereazã cu activitãþile zilnice<br />
obiºnuite ºi în relaþia cu alte persoane.<br />
27