Colonel Cornel DELIU..................................................
Colonel Cornel DELIU.................................................. Colonel Cornel DELIU..................................................
APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE De ce suntem îngrijoraþi de terorismul CBRN ? Dacã ne gândim cã astfel de arme sunt relativ uºor de produs sau achiziþionat la preþuri reduse, cã sunt greu de detectat, uneori sunt chiar invizibile, cã eficienþa lor asupra grupului þintã vizat este deosebit de mare, chiar utilizând cantitãþi mici de agenþi. De asemenea, dacã luãm în calcul cã la folosirea acestor arme pierderile de personal sunt greu de estimat, costurile ºi capabilitãþile utilizate pentru decontaminare sunt ridicate, cã impactul asupra economiei, asupra mediului înconjurãtor ºi impactul psihologic este deosebit ºi cã încrederea populaþiei în autoritãþi scade dramatic, atunci rãspunsul la întrebare este relativ simplu de dat. Dezbaterile pe tema ameninþãrii terorismului CBRN începute la sfârºitul anilor 1990 au adus în atenþie posibilitatea utilizãrii ADM de grupãrile teroriste din motive religioase. Comunitatea internaþionalã a asistat la atacurile teroriste executate de cultul Rajneshee în Oregon, în anul 1984 folosind bacteria Salmonela, urmate de atacurile sectei Aum Shinrikyo, din anii 1994 ºi 1995, utilizând gazul neurotoxic Sarin. Dupã 11 septembrie 2001, când SUA s-a confruntat cu atacurile teroriste, uneori false, cu Antrax, terorismul CBRN a fost privit ca fiind cea mai mare ameninþare a tuturor timpurilor. Statele membre ºi organizaþiile internaþionale ºi-au focalizat atenþia asupra acestui fenomen devenit dintr-o datã drept cea mai gravã ameninþare, întrucât au conºtientizat cã unele componente ale ADM precum ºi know-how ar putea cãdea în mâinile teroriºtilor. Atacurile au constituit un duº rece pentru toþi actorii de securitate, opiniile pesimiºtilor sau optimiºtilor concentrându-se asupra urmãtoarelor obiective pe care teroriºtii le vor lovi. Chiar dacã probabilitatea producerii atacurilor teroriste cu arme convenþionale este mult mai mare, consecinþele psihologice ºi efectele produse în cazul terorismului CBRN sunt enorme. În cazul acestui tip de terorism, numit uneori transparent, agenþii invizibili ºi aproape fãrã miros pot provoca o reacþie de panicã în rândul publicului datoritã potenþialului letal extrem de ridicat. În cazul atacului terorist produs de secta Aum Shinrikyo în metroul din Tokyo în anul 1995, deºi a provocat moartea a 12 persoane, a reuºit sã atragã atenþia comunitãþii internaþionale. Acest atac a fost urmat de momentul 11 septembrie 2001 când, grupãrile teroriste au dorit sã demonstreze opiniei publice internaþionale vulnerabilitatea sistemului de securitate. Organizaþiile internaþionale ºi terorismul Ca urmare a apariþiei terorismului transnaþional structurat, reacþia organizaþiilor internaþionale nu a întârziat sã aparã. Astfel, pe rând Organizaþia Naþiunilor Unite, Consiliul Europei ºi Organizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în Europa au analizat fenomenul în cadrul întâlnirilor liderilor statelor membre, au adoptat 19 convenþii ºi alte documente internaþionale care sã acopere toate aspectele luptei împotriva terorismului. În martie 2005, în cadrul Conferinþei miniºtrilor de interne din þãrile Consiliului Europei au fost adoptate încã trei convenþii suplimentare. Cu toate progresele înregistrate nu a fost adoptatã o convenþie antiteroristã consolidatã care sã acopere aspectele juridice, politice ºi economice la nivel internaþional. Aceasta ºi datoritã faptului cã nu s-a cãzut de acord asupra unei definiþii unanim acceptate a terorismului. Într-un recent raport al comitetului privind reforma ONU este exprimatã urmãtoarea definiþie: ”Terorismul reprezintã orice acþiune, în afara celor specificate de convenþiile existente privind aspectele de terorism- Convenþia de la Geneva ºi Rezoluþia Consiliului de Securitate 1566 (2004) - destinatã sã provoace moartea combatanþilor sau vãtãmãri corporale grave non-combatanþilor sau civililor, atunci când un astfel de act, prin natura sa are scopul de a intimida o populaþie, de a obliga un guvern sau o organizaþie internaþionalã sã facã sau sã se abþinã de la a realiza acþiunea pe care ºi-o doreºte 1 ” . Întrucât ONU se aflã în centrul sistemului de securitate iar legitimitatea acesteia este recunoscutã, celelalte organizaþii internaþionale acþioneazã sub mandatul acesteia ºi îi promoveazã soluþiile pentru rezolvarea problemelor noastre comune la nivel mondial. Strategia NATO privind combaterea ameninþãrilor CBRN Foarte mult timp dupã constituire, Alianþa Nord- Atlanticã nu a manifestat un interes prea mare asupra fenomenului terorist, fie el chiar transnaþional. 1. Cea de a 13-a Sesiune a Comitetului ad hoc al Convenþiei privind Terorismul Internaþional, ce s-a desfãºuratã la New York, la 2 iulie 2009. 14
APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE Înainte de 11 septembrie 2001 NATO nu a reacþionat militar atunci când personalul militar ºi civil din statele membre (de menþinere a pãcii, turiºti, diplomaþi) au fost luaþi ostatici sau au fost uciºi în atacuri teroriste (în Orientul Apropiat, Africa ºi Balcani). Doar Turcia a ridicat, cu diverse ocazii, problema terorismului transnaþional în Consiliul Nord Atlantic în legãturã cu unele acþiuni ale Irakului. Data de 11 septembie 2001 a fost momentul în care pentru prima datã în istorie, NATO a invocat articolul 5 din Tratatul de la Washington ºi a iniþiat acþiuni de rãspuns, în special de naturã contrateroristã împotriva grupãrilor teroriste sau statelor care sprijinã terorismul. Deºi þãrile membre Alianþei au acþionat, în cea mai mare parte bilateral, majoritatea statelor au susþinut eforturile SUA în rãzboiul împotriva terorismului pentru verificarea respectãrii prevederilor Convenþiei privind interzicerea dezvoltarea, producerea ºi stocarea armelor bacteriologice (biologice)-BWC ºi ale Convenþiei privind interzicerea, producerea, stocarea ºi folosirea armelor chimice ºi distrugerea acestora-CWC, de cãtre Irak. Rolul NATO în acest conflict a fost destul de redus, cu toate cã þãrile membre aveau convingerea cã ameninþarea terorismului CBRN este realã iar cooperarea transnaþionalã pentru prevenirea ºi combaterea acestuia este esenþialã. În condiþiile date NATO a fost obligatã sã-ºi asume noi misiuni precum mangementul crizelor ºi contracararea terorismului internaþional, inclusiv a terorismului de naturã CBRN. Aceste douã sarcini apar în toate discursurile de securitate ºi sunt de naturã sã influenþeze politica Alianþei. “Trebuie sã facem faþã noilor provocãri: terorismul, proliferarea, securitatea ciberneticã ºi chiar schimbãrile climatice ºi suntem obligaþi sã cãutãm noi cãi de acþiune. Este nevoie sã obþinem rezultate maxime cu resurse limitate chiar în condiþiile constrângerilor bugetare actuale 2 ”, afirma secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen. Summit-ul de la Strasburg. Keitel a reprezentat forumul în care Alianþa a adoptat un nou document denumit “Politica lãrgitã a NATO, de nivel strategic privind prevenirea proliferãrii ADM ºi apãrarea împotriva ameninþãrilor CBRN”, în vigoare începând cu 1 septembrie 2009. Conform acestui document politica Alianþei vizeazã protecþia forþelor armate, populaþiei ºi teritoriilor împotriva ameninþãrilor CBRN, inclusiv a utilizãrii ADM. Misiunile NATO vizeazã prevenirea proliferãrii ADM ºi a atacurilor cu aceste arme, protecþia, managementul consecinþelor ºi refacerea capacitãþilor în situaþia în care pe teritoriul statelor NATO s-au produs lovituri sau evenimente CBRN. Prevenirea proliferãrii ADM se materializeazã printr-o politicã activã ºi continuã în domeniul controlului armamentelor, dezarmãrii ºi contraproliferãrii, prin încurajarea tuturor þãrilor sã-ºi respecte obligaþiile pentru implementarea Tratatului privind Neproliferarea-NPT, CWC, BWC, rezoluþile Consiliului de Securitate ONU-UNSCR, sã acorde sprijin pentru Inþiativa privind Securitatea ºi Combaterea Proliferãrii-PSI. Securizarea, reducerea ºi distrugerea stocurilor de arme CBRN, stoparea dezvoltãrii capabilitãþilor, interzicerea traficului de ADM ºi a mijloacelor sale de utilizare sunt de asemenea, obiective prioritare ale NATO. În domeniul protecþiei împotriva atacurilor sau evenimentelor CBRN obiectivele politicii NATO vizeazã menþinerea forþelor operaþionale la nivelul care sã asigure protejarea populaþiei, teritoriului Alianþei ºi sprijinul statelor partenere. În acelaºi timp, Alianþa îºi propune sã dezvolte capabilitãþi informative pentru identificarea dovezilor juridice împotriva statelor care dezvoltã, posedã ºi au intenþia de a utiliza ADM împotriva statelor NATO. Apãrarea împotriva terorismului reprezintã o iniþiaþivã prioritarã ºi în cadrul coperãrii ºtiinþifice. În cadrul programului „Science for Peace and Security” domenii precum: detecþia, identificarea ºi monitorizarea CBRN; decontaminarea radioactivã, biologicã ºi chimicã-RBC; managementul efectelor acestor arme asupra personalului; protecþia CBRN; contramãsurile medicale sunt puse pe primul plan. ªi în cadrul programului de cooperare bilateralã al Comitetului NATO- Rusia, apãrarea împotriva terorismului ºi apãrarea CBRN au fost identificate ca domenii prioritare ºi au fost incluse în planul de acþiune. 2. Discursul secretarului general al NATO Anders Fogh Rasmussen la cel de al patrulea Seminar al Alianþei dedicat Noului Concept Startegic al NATO, ce s-a desfãºurat la Washington, DC, la 23 februarie 2010. 15
- Page 3 and 4: BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE N
- Page 5 and 6: CUPRINS COLEGIUL DE REDACÞIE Redac
- Page 7 and 8: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 9 and 10: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 11 and 12: Anul 1970 a arãtat cã NPT va fi a
- Page 13 and 14: esenþiale: prevenirea proliferãri
- Page 15: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 19 and 20: Uniunea Europeanã s-a aflat în ce
- Page 21 and 22: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 23 and 24: APÃRAREA NBC 19/2010 NEPROLIFERARE
- Page 25 and 26: creativ, inovativ, astfel încât f
- Page 27 and 28: alte þãri, care ar fi putut sã e
- Page 29 and 30: APÃRAREA NBC 19/2010 RISCURI ªI A
- Page 31 and 32: nu este recomandatã utilizarea uno
- Page 33 and 34: Echipamentele de detecþie prezenta
- Page 35 and 36: APÃRAREA NBC 19/2010 ECHIPAMENTE C
- Page 37 and 38: APÃRAREA NBC 19/2010 ECHIPAMENTE C
- Page 39 and 40: APÃRAREA NBC 19/2010 ECHIPAMENTE C
- Page 41 and 42: adiaþii la frecvenþe caracteristi
- Page 43 and 44: APÃRAREA NBC 19/2010 ECHIPAMENTE C
- Page 45 and 46: APÃRAREA NBC 19/2010 ECHIPAMENTE C
- Page 47 and 48: f) substanþe vomitive; g) substan
- Page 49 and 50: procesare care, pe baza condiþiilo
- Page 51 and 52: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 53 and 54: Energie Atomicã au planificat un s
- Page 55 and 56: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 57 and 58: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 59 and 60: mSv/an (0,03 Sv/ generaþie), rezul
- Page 61 and 62: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 63 and 64: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
- Page 65 and 66: APÃRAREA NBC 19/2010 OPNII * ARGUM
APÃRAREA NBC 19/2010<br />
NEPROLIFERARE<br />
Înainte de 11 septembrie 2001 NATO nu a reacþionat<br />
militar atunci când personalul militar ºi civil din statele<br />
membre (de menþinere a pãcii, turiºti, diplomaþi) au<br />
fost luaþi ostatici sau au fost uciºi în atacuri teroriste<br />
(în Orientul Apropiat, Africa ºi Balcani). Doar Turcia a<br />
ridicat, cu diverse ocazii, problema terorismului<br />
transnaþional în Consiliul Nord Atlantic în legãturã cu<br />
unele acþiuni ale Irakului.<br />
Data de 11 septembie 2001 a fost momentul în<br />
care pentru prima datã în istorie, NATO a invocat<br />
articolul 5 din Tratatul de la Washington ºi a iniþiat<br />
acþiuni de rãspuns, în special de naturã contrateroristã<br />
împotriva grupãrilor teroriste sau statelor care sprijinã<br />
terorismul.<br />
Deºi þãrile membre Alianþei au acþionat, în cea<br />
mai mare parte bilateral, majoritatea statelor au<br />
susþinut eforturile SUA în rãzboiul împotriva terorismului<br />
pentru verificarea respectãrii prevederilor<br />
Convenþiei privind interzicerea dezvoltarea, producerea<br />
ºi stocarea armelor bacteriologice (biologice)-BWC ºi<br />
ale Convenþiei privind interzicerea, producerea, stocarea<br />
ºi folosirea armelor chimice ºi distrugerea acestora-CWC,<br />
de cãtre Irak. Rolul NATO în acest conflict<br />
a fost destul de redus, cu toate cã þãrile membre aveau<br />
convingerea cã ameninþarea terorismului CBRN este<br />
realã iar cooperarea transnaþionalã pentru prevenirea<br />
ºi combaterea acestuia este esenþialã.<br />
În condiþiile date NATO a fost obligatã sã-ºi asume<br />
noi misiuni precum mangementul crizelor ºi contracararea<br />
terorismului internaþional, inclusiv a terorismului<br />
de naturã CBRN. Aceste douã sarcini apar în<br />
toate discursurile de securitate ºi sunt de naturã sã<br />
influenþeze politica Alianþei.<br />
“Trebuie sã facem faþã noilor provocãri: terorismul,<br />
proliferarea, securitatea ciberneticã ºi chiar schimbãrile climatice<br />
ºi suntem obligaþi sã cãutãm noi cãi de acþiune. Este<br />
nevoie sã obþinem rezultate maxime cu resurse limitate chiar<br />
în condiþiile constrângerilor bugetare actuale 2 ”, afirma<br />
secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.<br />
Summit-ul de la Strasburg. Keitel a reprezentat<br />
forumul în care Alianþa a adoptat un nou document<br />
denumit “Politica lãrgitã a NATO, de nivel strategic<br />
privind prevenirea proliferãrii ADM ºi apãrarea<br />
împotriva ameninþãrilor CBRN”, în vigoare începând<br />
cu 1 septembrie 2009. Conform acestui document<br />
politica Alianþei vizeazã protecþia forþelor armate,<br />
populaþiei ºi teritoriilor împotriva ameninþãrilor CBRN,<br />
inclusiv a utilizãrii ADM. Misiunile NATO vizeazã prevenirea<br />
proliferãrii ADM ºi a atacurilor cu aceste arme,<br />
protecþia, managementul consecinþelor ºi refacerea<br />
capacitãþilor în situaþia în care pe teritoriul statelor<br />
NATO s-au produs lovituri sau evenimente CBRN.<br />
Prevenirea proliferãrii ADM se materializeazã<br />
printr-o politicã activã ºi continuã în domeniul controlului<br />
armamentelor, dezarmãrii ºi contraproliferãrii,<br />
prin încurajarea tuturor þãrilor sã-ºi respecte obligaþiile<br />
pentru implementarea Tratatului privind Neproliferarea-NPT,<br />
CWC, BWC, rezoluþile Consiliului de<br />
Securitate ONU-UNSCR, sã acorde sprijin pentru<br />
Inþiativa privind Securitatea ºi Combaterea Proliferãrii-PSI.<br />
Securizarea, reducerea ºi distrugerea stocurilor<br />
de arme CBRN, stoparea dezvoltãrii capabilitãþilor,<br />
interzicerea traficului de ADM ºi a mijloacelor sale de<br />
utilizare sunt de asemenea, obiective prioritare ale<br />
NATO.<br />
În domeniul protecþiei împotriva atacurilor sau<br />
evenimentelor CBRN obiectivele politicii NATO<br />
vizeazã menþinerea forþelor operaþionale la nivelul<br />
care sã asigure protejarea populaþiei, teritoriului<br />
Alianþei ºi sprijinul statelor partenere. În acelaºi timp,<br />
Alianþa îºi propune sã dezvolte capabilitãþi informative<br />
pentru identificarea dovezilor juridice împotriva<br />
statelor care dezvoltã, posedã ºi au intenþia de a utiliza<br />
ADM împotriva statelor NATO.<br />
Apãrarea împotriva terorismului reprezintã o<br />
iniþiaþivã prioritarã ºi în cadrul coperãrii ºtiinþifice. În<br />
cadrul programului „Science for Peace and Security”<br />
domenii precum: detecþia, identificarea ºi monitorizarea<br />
CBRN; decontaminarea radioactivã, biologicã ºi<br />
chimicã-RBC; managementul efectelor acestor arme<br />
asupra personalului; protecþia CBRN; contramãsurile<br />
medicale sunt puse pe primul plan. ªi în cadrul programului<br />
de cooperare bilateralã al Comitetului NATO-<br />
Rusia, apãrarea împotriva terorismului ºi apãrarea<br />
CBRN au fost identificate ca domenii prioritare ºi au<br />
fost incluse în planul de acþiune.<br />
2. Discursul secretarului general al NATO Anders Fogh Rasmussen la cel de al patrulea Seminar al Alianþei dedicat<br />
Noului Concept Startegic al NATO, ce s-a desfãºurat la Washington, DC, la 23 februarie 2010.<br />
15
Change language