Colonel Cornel DELIU..................................................

APÃRAREA NBC 19/2010
NEPROLIFERARE
De ce suntem îngrijoraþi de terorismul CBRN ?
Dacã ne gândim cã astfel de arme sunt relativ uºor de
produs sau achiziþionat la preþuri reduse, cã sunt greu
de detectat, uneori sunt chiar invizibile, cã eficienþa
lor asupra grupului þintã vizat este deosebit de mare,
chiar utilizând cantitãþi mici de agenþi. De asemenea,
dacã luãm în calcul cã la folosirea acestor arme
pierderile de personal sunt greu de estimat, costurile
ºi capabilitãþile utilizate pentru decontaminare sunt
ridicate, cã impactul asupra economiei, asupra mediului
înconjurãtor ºi impactul psihologic este deosebit ºi
cã încrederea populaþiei în autoritãþi scade dramatic,
atunci rãspunsul la întrebare este relativ simplu de
dat.
Dezbaterile pe tema ameninþãrii terorismului
CBRN începute la sfârºitul anilor 1990 au adus în
atenþie posibilitatea utilizãrii ADM de grupãrile teroriste
din motive religioase. Comunitatea internaþionalã a
asistat la atacurile teroriste executate de cultul
Rajneshee în Oregon, în anul 1984 folosind bacteria
Salmonela, urmate de atacurile sectei Aum Shinrikyo,
din anii 1994 ºi 1995, utilizând gazul neurotoxic
Sarin. Dupã 11 septembrie 2001, când SUA s-a confruntat
cu atacurile teroriste, uneori false, cu Antrax,
terorismul CBRN a fost privit ca fiind cea mai mare
ameninþare a tuturor timpurilor. Statele membre ºi
organizaþiile internaþionale ºi-au focalizat atenþia
asupra acestui fenomen devenit dintr-o datã drept cea
mai gravã ameninþare, întrucât au conºtientizat cã
unele componente ale ADM precum ºi know-how ar
putea cãdea în mâinile teroriºtilor. Atacurile au constituit
un duº rece pentru toþi actorii de securitate,
opiniile pesimiºtilor sau optimiºtilor concentrându-se
asupra urmãtoarelor obiective pe care teroriºtii le vor
lovi. Chiar dacã probabilitatea producerii atacurilor
teroriste cu arme convenþionale este mult mai mare,
consecinþele psihologice ºi efectele produse în cazul
terorismului CBRN sunt enorme. În cazul acestui tip
de terorism, numit uneori transparent, agenþii invizibili
ºi aproape fãrã miros pot provoca o reacþie de panicã
în rândul publicului datoritã potenþialului letal
extrem de ridicat. În cazul atacului terorist produs de
secta Aum Shinrikyo în metroul din Tokyo în anul
1995, deºi a provocat moartea a 12 persoane, a reuºit
sã atragã atenþia comunitãþii internaþionale. Acest
atac a fost urmat de momentul 11 septembrie 2001
când, grupãrile teroriste au dorit sã demonstreze
opiniei publice internaþionale vulnerabilitatea sistemului
de securitate.
Organizaþiile internaþionale ºi terorismul
Ca urmare a apariþiei terorismului transnaþional
structurat, reacþia organizaþiilor internaþionale nu a
întârziat sã aparã. Astfel, pe rând Organizaþia
Naþiunilor Unite, Consiliul Europei ºi Organizaþia
pentru Securitate ºi Cooperare în Europa au analizat
fenomenul în cadrul întâlnirilor liderilor statelor
membre, au adoptat 19 convenþii ºi alte documente
internaþionale care sã acopere toate aspectele luptei
împotriva terorismului. În martie 2005, în cadrul
Conferinþei miniºtrilor de interne din þãrile
Consiliului Europei au fost adoptate încã trei convenþii
suplimentare. Cu toate progresele înregistrate
nu a fost adoptatã o convenþie antiteroristã consolidatã
care sã acopere aspectele juridice, politice ºi economice
la nivel internaþional. Aceasta ºi datoritã faptului
cã nu s-a cãzut de acord asupra unei definiþii
unanim acceptate a terorismului.
Într-un recent raport al comitetului privind reforma
ONU este exprimatã urmãtoarea definiþie:
”Terorismul reprezintã orice acþiune, în afara celor specificate
de convenþiile existente privind aspectele de terorism-
Convenþia de la Geneva ºi Rezoluþia Consiliului de Securitate
1566 (2004) - destinatã sã provoace moartea combatanþilor
sau vãtãmãri corporale grave non-combatanþilor sau
civililor, atunci când un astfel de act, prin natura sa are scopul
de a intimida o populaþie, de a obliga un guvern sau o organizaþie
internaþionalã sã facã sau sã se abþinã de la a realiza
acþiunea pe care ºi-o doreºte 1 ” .
Întrucât ONU se aflã în centrul sistemului de
securitate iar legitimitatea acesteia este recunoscutã,
celelalte organizaþii internaþionale acþioneazã sub
mandatul acesteia ºi îi promoveazã soluþiile pentru
rezolvarea problemelor noastre comune la nivel mondial.
Strategia NATO privind combaterea
ameninþãrilor CBRN
Foarte mult timp dupã constituire, Alianþa Nord-
Atlanticã nu a manifestat un interes prea mare asupra
fenomenului terorist, fie el chiar transnaþional.
1. Cea de a 13-a Sesiune a Comitetului ad hoc al Convenþiei privind Terorismul Internaþional, ce s-a desfãºuratã
la New York, la 2 iulie 2009.
14