Colonel Cornel DELIU..................................................

APÃRAREA NBC 19/2010
NEPROLIFERARE
PROLIFERAREA ADM ªI TERORISMUL CBRN
ÎN CONTEXTUL STRATEGIC ACTUAL
Colonel Cornel DELIU
Centrul de Conducere Operaþionalã
“Lupta împotriva terorismului reprezintã prioritatea numãrul unu a Alianþei Nord-Atlantice“. Afirmaþia se
regãseºte în “Comprehensive Political Guidance“, document adoptat de NATO cu ocazia Summit-ului de la Riga din
anul 2006, forum în cadrul cãruia ºefii de state ºi de guverne au afirmat cã: “Terorismul, precum ºi proliferarea
armelor de distrugere în masã sunt principalele ameninþãri la adresa Alianþei în urmãtorii 10 - 15 de ani“ .
Noul mediu de securitate
Complexitatea riscurilor, ameninþãrilor ºi
provocãrilor existente la nivel mondial
caracterizatã de proliferarea ADM ºi de
creºterea în intensitate a terorismului menþine comunitatea
internaþionalã într-o permanentã stare de
îngrijorare ºi o determinã sã adopte o politicã care sã
facã faþã circumstanþelor date. Cu toate eforturile
organizaþiilor internaþionale de a obliga unele state sã
ratifice tratatele ºi convenþiile privind controlul armamentelor,
dezarmarea ºi neproliferarea, succesul a fost
limitat. Ameninþarea nu vine doar din partea statelor
care posedã ADM, care prolifereazã tehnologie sau
programe de dezvoltare ci ºi din partea actorilor nonstatali
(reþele criminale, teroriºti) care încearcã sã
achiziþioneze aceste arme sau materiale CBRN ºi sã le
utilizeze.
Organizaþiilor de profil în domeniu (Agenþia
Internaþionalã pentru Energie Atomicã-AIEA,
Organizaþia pentru Interzicerea Armelor Chimice-
OIAC, Grupul Furnizorilor Nucleari, Grupul Australia
etc.) le revine rolul de a impune regimurile de verificare,
de a menþine standardele de control al exporturilor
la un nivel ridicat ºi de a preveni ca materialele
utilizate pentru fabricarea ADM, cât ºi tehnologia
aferentã sã nu ajungã pe mâinile grupãrilor teroriste.
Realizarea unor parteneriate cu þãrile posesoare de
ADM, de exemplu Rusia, prin care: sunt angajate
resurse pentru demontarea unor submarine nucleare
scoase din serviciu, recuperarea combustibilului
nuclear uzat ºi depozitarea acestuia în locuri sigure, i se
acordã ajutor în distrugerea stocurilor armelor chimice
(un total de 40.000 de tone) ºi i se acordã sprijin în
gãsirea unor locuri de muncã onorabile pentru foºtii
oameni de ºtiinþã din domeniul CBRN, ar putea fi
mãsuri viabile de prevenire a proliferãrii.
Eºuarea cooperãrii internaþionale privind controlul
traficului de ADM ºi al tehnologiei aferente va
conduce indiscutabil la nerespectarea politicilor în
domeniu, la prãbuºirea regimului de neproliferare la
nivel global ºi nu în ultimul rând la crearea posibilitãþilor
ca state sau organizaþii teroriste sã intre în posesia
ADM ºi sã le utilizeze împotriva forþelor armate, populaþiei
sau teritoriilor statelor membre NATO.
Ameninþarea
Terorismul ºi formele de violenþã au existat de a
lungul istoriei omenirii cu mult înainte ca termenul
de „la térreur” (teroare) sã fie exprimat pentru a caracteriza
una dintre principalele forme de manifestare
ale Revoluþiei Franceze.
În decursul secolelor de existenþã, „actorii” care
au sãvârºit actele teroriste au fost de tipul statelor,
organizaþiilor non-statele, grupurilor/subgrupurilor
sau chiar indivizilor. Comunitatea internaþionalã a
privit cu mai multã îngrijorare ameninþarea terororismului
transnaþional începând cu anii 1960-1970,
când au fost comise o serie de atentate spectaculoase
în timpul conflictelor arabo-israeliene sau cele comise
de stânga revoluþionarã în þãrile Americii Latine.
Utilizarea armelor CBRN nu constituie o "nouã
ameninþare", aceste arme au fost construite ºi folosite
de mai multe ori cu scopul de a ucide luptãtorii
forþelor armate, non-combatanþii ori populaþii civile,
pot fi utilizate în prezent, la fel de bine ºi în viitor.
Aceasta deoarece, teroriºtii au dovedit întotdeauna
imaginaþie ºi ingeniozitate când a fost vorba despre
adoptarea de strategii ºi tactici ºocante. Prin urmare
aceste arme sunt mijloace foarte eficiente atât datoritã
efectului psihologic pe care-l creazã asupra populaþiei,
prin crearea de panicã ºi teroare, cât ºi prin atragerea
atenþiei opiniei publice asupra acþiunii.
13