STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...

P F S z a b o J o z s e f
S C E C O A N A L I T I C S R L
S T U D I U D E E V A L U A R E A
I M P A C T U L U I A S U P R A M E D I U L U I
PENTRU PROIECTUL
„ D e z vo l t a r e a ş i r e a b i l i t a r e a
d o m e n i u l u i s c h i a b i l î n P o i a n a
B r a ş o v”
P R O M O V A T D E
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRAŞOV
jud. Braşov
2010

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Colectiv de redacţie:
PF SZABO JOZSEF
ecol. JOZSE F SZABO EIM-12-109 / 22.10.2008
SC ECOANALITIC SRL
ing. RARE Ş BUI AN
ecol. IULIA POP
ing. NICOLETA DAVID
Reg. naţ. poz. 197 - 13.04.2010 - RM,RIM,BM,RA
dir. ex. ecol. GABRIE L BUIAN
3

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
C U P R I N S
1. Informaţii generale ............................................................................................................................. 9
1.1. Titularul proiectului:....................................................................................................................... 9
1.2. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului şi a Raportului la Studiul de evaluare a
impactului de mediu: ................................................................................................................... 9
1.3. Denumirea proiectului:.................................................................................................................. 9
1.4. Informaţii despre elaboratorul proiectului:.................................................................................... 9
1.5. Descrierea succintă a proiectului ............................................................................................... 10
1.6. Durata etapei de funcţionare ...................................................................................................... 45
1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei
necesare asigurării producţiei................................................................................................... 46
1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .................................. 47
1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul .......................................... 51
1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor
alegerii uneia dintre ele............................................................................................................. 61
1.11. Informaţii despre documentele / reglementările existente privind planificarea / amenajarea
teritorială în zona amplasamentului proiectului........................................................................ 61
2. Procese tehnologice ........................................................................................................................ 62
2.1. Procese tehnologice de producţie:............................................................................................. 62
2.2. Activităţi de dezafectare.............................................................................................................. 75
3. Deşeuri ............................................................................................................................................... 76
3.1. Cadrul legislativ........................................................................................................................... 76
3.2. Gestiunea deşeurilor în cazul reabilitării domeniului schiabil Poiana Braşov .......................... 78
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de
reducere a acestora:....................................................................................................................... 87
4.1. Apa............................................................................................................................................... 92
4.2. Aerul .......................................................................................................................................... 108
4.3 Solul. Subsolul............................................................................................................................ 126
4.4. Biodiversitatea........................................................................................................................... 135
4.5. Peisajul ...................................................................................................................................... 163
4.6. Mediul social şi economic......................................................................................................... 165
4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural........................................................................ 166
4.8. Matricea de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu ............................................... 167
5. Analiza alternativelor ..................................................................................................................... 170
6. Monitorizarea................................................................................................................................... 172
7. Situaţii de risc: ................................................................................................................................ 175
8. Descrierea dificultăţilor ................................................................................................................. 191
9. Rezumat fără caracter tehnic........................................................................................................ 193
Bibliografie ......................................................................................................................................17215
5

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
GLOSAR TERMENI
acord de mediu
arie/sit
arie naturala protejata
autoritate competentă
pentru protecţia mediului
biodiversitate
deşeu
deteriorarea mediului
echilibru ecologic
ecosistem
efluent
emisie
evaluare de mediu
evaluarea impactului
asupra mediului
exemplar
habitat natural
habitat natural de interes
comunitar
actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin
care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care
trebuie respectate în cazul realizării unui proiect
zonă definită geografic exact delimitată
zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un
regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale
sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau
culturală deosebită
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului sau, după caz, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia
mediului, respectiv agenţiile regionale pentru protecţia mediului, agenţiile judeţene
pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării",
precum şi Garda Naţională de Mediu şi structurile subordonate acesteia;
variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice
continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică,
interspecifică şi diversitatea ecosistemelor;
orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia
specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau
are obligaţia de a-l arunca
alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale
şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a
ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra
calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului,
supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin
amenajarea necorespunzătoare a teritoriului
ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre elementele componente ale unui sistem
ecologic, care asigură menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica ideală a
acestuia
complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul
abiotic, care interacţionează într-o unitate funcţională
orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin
scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare
evacuarea directă sau indirectă, din surse punctuale sau difuze, de substanţe,
vibraţii, căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol
elaborarea raportului la studiul de evaluare asupra mediului, consultarea
publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării proiectului,
luarea în considerare a raportului studiului de evaluare şi a rezultatelor acestor
consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate
proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi
în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice,
cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi
a mediului;
orice plantă sau animal în stare vie sau moartă, sau orice parte sau derivat din
acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din acestea,
aşa cum sunt specificate în documentele ce le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci
sau etichete sau în orice alte situaţii
arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se
diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
acel tip de habitat care:
a)este în pericol de dispariţie în arealul său natural; sau
b)are un areal natural redus fie ca urmare a restrângerii acestuia fie datorită faptului
6

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
habitat al unei specii
instalaţie
mediu
mediu geologic
monitorizarea mediului
monument al naturii
poluant
poluare
prejudiciu
proiect
public
că în mod natural suprafaţa sa este redusă; sau
c)prezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai
multe din cele cinci regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică
şi pontică
mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi. biotici în care trăieşte
o specie în oricare stadiu al ciclului sau biologic
orice unitate tehnică staţionară sau mobilă precum şi orice altă activitate direct
legată, sub aspect tehnic, cu activităţile unităţilor staţionare/mobile aflate pe
acelaşi amplasament, care poate produce emisii şi efecte asupra mediului
ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul,
aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile
organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune,
cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi
spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea
omului;
ansamblul structurilor geologice de la suprafaţa pământului în adâncime: sol, ape
subterane, formaţiuni geologice;
supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării
sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în
scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a
evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care
se impun
specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi structuri
geologice de interes ştiinţific sau peisagistic;
orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de
vapori ori de energie radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau
vibraţii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al
organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale;
introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii
sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o
deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte
scopuri legitime;
o schimbare adversă cuantificabilă a unei resurse naturale sau o deteriorare
cuantificabilă a funcţiilor îndeplinite de o resursă naturală în beneficiul altei
resurse naturale sau al publicului, care poate să survină direct sau indirect
documentaţie privind execuţia lucrărilor de construcţii sau alte instalaţii ori
amenajări, alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care
implică extragerea resurselor minerale;
una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanţă cu legislaţia ori
cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile sau grupurile acestora
7

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
sit de interes comunitar arie/sit care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie
semnificativ la menţinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a
habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar şi care pot contribui astfel
semnificativ la coerenţa reţelei NATURA 2000 şi/sau contribuie semnificativ la
menţinerea diversităţii biologice în regiunea sau regiunile respective. Pentru
speciile de animale ce ocupă arii întinse de răspândire, ariile de interes comunitar
corespund zonelor din teritoriile în care aceste specii sunt prezente în mod natural
şi în care sunt prezenţi factorii abiotici şi biologici esenţiali pentru existenţa şi
reproducerea acestora
specii de interes comunitar specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt:
a)periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita de distribuţie
în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;
sau
b)vulnerabile, speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate este probabilă
într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă; sau
c)rare, speciile ale căror populaţii sunt reduse din punct de vedere al distribuţiei
sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile, riscă
să devină. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar
dispersate pe suprafeţe largi; sau
d)endemice şi care necesită o atenţie specială datorită caracteristicilor specifice
ale habitatului lor şi/sau a impactului potenţial pe care ii are exploatarea acestora
stare de conservare a unui
habitat natural
stare de conservare a unei
specii
asupra stării de conservare
totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi a speciilor
caracteristice acestuia şi care pot influenţa pe termen lung atât distribuţia
naturală, structura şi funcţiile acestuia, cât şi supravieţuirea speciilor caracteristice
totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe
termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective
8

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1 . I N F O R M A Ţ I I G E N E R A L E
1.1. Titularul proiectului:
Primăria Municipiului Braşov
Adresa beneficiarului:
Braşov, Bd. Eroilor, nr. 8, jud. Braşov
Telefon:
0268 - 416.550
Fax:
0268 - 470.147
Adresa viitorului obiectiv:
Poiana Braşov, jud. Braşov - versant nordic masiv Postăvarul
1.2. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului şi a Raportului la Studiul de
evaluare a impactului de mediu:
PF Szabo Jozsef
B-dul Independenţei, nr. 62/8, Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita
Tel: 0745 - 617.968
SC Ecoanalitic SRL Sibiu
str. Someşului nr. 2, Sibiu, Jud. Sibiu
Tel/Fax: 0269 - 231.966
Persoană de contact:
dir. exec. ecol. GABRIEL BUIAN - 0722 - 615.738
1.3. Denumirea proiectului:
„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov”
1.4. Informaţii despre elaboratorul proiectului:
SC PRINFO SRL Braşov
Calea Bucureşti nr. 1, Bl. 40, Sc. D, Ap. 11
Tel: 0268 - 311.471
Fax: 0368 - 814.948
Persoană de contact:
admin. ing. Şerban Nicolae - 0722 - 778.923
9

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1.5. Descrierea succintă a proiectului
1.5.1. Date generale
Situaţia existentă:
Infrastructura generală
Staţiunea Poiana Brasov se situează la cca. 12km spre sud-vest de Brasov la o
altitudine în jur de 1000m. Localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere turistic,
existând cca. 20 hoteluri cu 2000 de paturi precum si alte 2000 de paturi în vile si case
particulare. In regiunea Bran-Rasnov-Moieciu din apropiere, exista încă cca. 10000
paturi pentru oaspeţi.
Accesul în Poiana Brasov se face pe un drum asfaltat, bine întreţinut, cu doua
benzi de circulaţie. Din acest drum se ramifica străzi spre locaţiile de cazare si servire a
mesei, inclusiv spre baza pârtiilor de schi existente. În zonele din proximitatea staţiilor
de imbarcare a mijloacelor de transport pe cablu existente, exista un număr total
insuficient de locuri de parcare, motiv pentru care în sezonul de schi - si în special în
week-end - uri, se creeaza ambuteiaje în circulaţia autovehiculelor.
Turismul de iarnă începe în funcţie de starea zăpezii: la începutul/mijlocul lunii
decembrie, frecvenţa maximă înregistrându-se între 22 decembrie - 8 ianuarie
(perioada de vacanţă).
Din statistica operatorilor de turism, în zile cu zăpadă si vreme frumoasă, în zonele
de schi se pot întâlni până la 3000 persoane. În luna ianuarie frecvenţa oaspeţilor scade
la cea 1000 de persoane pe zi însă în week-end - uri cu vreme frumoasă se
înregistrează din nou în jur de 3000 de persoane în zona de schi. În luna februarie, pe
parcursul întregii săptămâni se înregistrează între 1500-2000 de oaspeţi, iar la sfârsitul
de săptămână frecvenţa creste din nou la 3000 de oaspeţi. În luna martie se regăseste
situaţia din luna ianuarie, iar finele sezonului de schi este la începutul lunii aprilie. În
medie, pe parcursul sezonului se inregistreaza un număr intre 1500-2000 de persoane
în zona de schi, presupunând condiţii bune pentru practicarea schiului. Structura
oaspeţilor din zona de schi este formată din 1/3 oaspeţi cazaţi în hotelurile din Poiana
Brasov, iar 2/3 vin cu autoturismele proprii din Brasov si împrejurimi.
Instalaţii de transport pe cablu existente
- Telecabina Kanzel
Staţia inferioară a telefericului (construit în 1971) se plasează la partea inferioara a
domeniului schiabil. Cu acest teleferic se urcă până la altitudinea de 1726m,
transportându-se turisti atât iarna cât si vara în zona golului alpin din jurul vârfului
Postăvaru.
- Telegondola Postăvarul Expres
În paralel cu traseul telecabinei Kanzel, în anul 2006, s-a construit un teleferic
monocablu cu plecare din amplasamentul fostei telegondole de doua locuri,
amplasament aflat în apropierea staţiei inferioare a telecabinei Kanzel. Această
instalaţie este cu cca. 300m mai scurtă decât traseul telecabinei Kanzel si are staţia
10

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
superioara în estul fostei cabane Cristianu Mare. Între această staţie superioară si staţia
superioară a Telecabinei Kanzel există o diferenţa de nivel, ultima fiind mai sus cu cca.
25m. Aceasta telegondola are o capacitate maxima de transport de 2.400 pers/h.
- Telecabina Capra Neagră
Această instalaţie de teleferic are staţia inferioară în zona Hotelului Sport si are o
lungime de 2725m (în proiecţie orizontala), având staţia superioară în vestul Vârfului
Postăvaru. Aceasta este cea mai lungă instalaţie din zona de schi si este de asemenea
o telecabină veche, construită în 1982. În mod special iarna, aceasta telecabină este
folosită de schiori pentru facilitatea accesului - pentru cei care parchează în parcarea
mare de la intrarea în Poiana Brasov si în parcarea din faţă Hotelului Sport - relativ
aproape de staţia inferioară.
- Teleschiul Bradul
Instalaţia se află lângă staţia inferioară a telecabinei Capra Neagra şi a fost
construită în 1969 şi renovată în 1986. Această instalaţie este folosită în principal de
începători, deoarece pârtia este mai neteda, cu inclinatie mica si înzăpezire artificială.
- Teleschiul Stadion
Se află sub staţia inferioară a telegondolei Postăvarul Expres. Si acest teleschiu
este destinat începătorilor.
- Teleschiul Slalom
Schiliftul construit în 1977, nu este si nici nu va fi funcţional normal pentru ca este
foarte abrupt în partea superioară si foarte periculos. Pârtia acestui lift a fost folosită în
trecut ca si pârtie de slalom pentru concursuri, având chiar si o instalaţie de iluminat. La
aceasta ora, liftul este dezmembrat aproape in intregime iar pozitia lui izolata îl face de
neluat în seama ca obiect al acestui proiect.
- Teleschiul Subteleferic
Situat pe partea lateral-vestică a pârtiei „Subteleferic", la limita pădurii, cu staţia
inferioară la cca. 100m mai sus decât staţiile inferioare a telecabinei Kanzel si a
telegondolei Postăvarul Expres. Cu o lungime de aproximativ 500m, acest teleschiu
ajunge sub zona abruptă a coborârii pârtiei Subteleferic. Acest lift poate fi folosit doar de
schiorii care au urcat cu una din cele trei instalaţii ce duc spre vârf. În cazul vântului
puternic acest lift este folosit si de către schiorii din vale. Acesti schiori însă sunt nevoiţi
să urce pe jos din parcare spre staţia inferioară a liftului.
- Teleschiul Ruia
Este un schilift foarte atractiv însă mai greu accesibil din cauza înclinării mari.
Urca de la cca. 1480m, din Poiana Ruia, până lângă staţia superioară a telegondolei.
Schiorii care urcă cu acest lift pot alege între trei variante de coborâre cât si pârtii de
deservire.
- Teleschiul Kanzel
Este cea mai abruptă instalaţie care urcă din saua Kanzel către vârful Postăvaru.
Aceasta instalaţie se utilizează cu precădere în perioada martie/aprilie, perioada în care
în aceasta zona mai există zăpadă naturală.
11

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Mai jos se redau sintetic datele de caracterizare ale acestor instalaţii de transport
pe cablu existente la ora actuală în Poiana Braşov (conform memoriilor tehnice primite
de la proiectantul general):
Denumirea liftului
Anul de
construcţie
Altitudine staţie
superioară (m)
Lungime
(m)
Capacitate de
transport
(persoane / h)
Telecabină Kanzel 1971 1726 2449 350
Telecabină Capra Neagra 1982 1775 2809 504
Telegondola Postăvarul Expres 2005 1710 2140 1823
Teleschi Bradul 1969/1986 1114 458 900
Teleschi Stadion 1988 1039 300 900
Teleschi Slalom 1977 1255 575 600
Teleschi Subteleferic 1978 1326 492 500
Teleschi Ruia 1969/1986 1655 502 900
Teleschi Kanzel 1969/1986 1783 313 900
Total capacitate (persoane/h) 7377
Prepararea pârtiilor
Pentru prepararea pârtiilor există în dotarea administatorului pârtiilor un număr de
5 utilaje învechite atât fizic cât si moral.
Alimentarea cu energie electrică
Pe munte sunt doua staţii trafo:
- 1 la staţia superioară a telecabinei de pe Postăvarul (de 1000kVA)
- 1 cu două transformatoare de câte 600kVA, lângă staţia superioară a
telegondolei Postăvarul Expres.
Cablul de înaltă tensiune 6KV care alimentează din Poiana Braşov aceste două
staţii este vechi si trebuie înlocuit.
Pârtii de schi existente
Suprafaţa totală a pârtiilor existente (inclusiv a legăturilor dintre ele), este de cca.
51,00ha. Această suprafaţă este ocupată de variante de coborâre a căror descriere se
preia doar sintetic din datele specifice oferite de proiectant:
Din zona vârfului Postăvaru, privind în aval, sunt patru variante de coborâre
aproape neîntrerupte până în zona staţiei inferioare a telecabinei Kanzel si a
telegondolei Postăvarul Expres.
Nomenclatura utilizată pentru identificarea pârtiilor (variantelor de coborâre),
regăsită şi pe planul de situaţie general (scara 1:2500) înaintat de proiectant este
următoarea:
• Pârtia „A” - pârtia Lupului
• Pârtia „B” - pârtia Sulinar
• Pârtia „C” - pârtia Sub Teleferic
• Pârtia „D” - Drumul Roşu
12

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Urmarirea lucrărilor proiectate legate de extinderea pârtiilor existente si creearea
unor legaturi noi intre ele se va face conform nomenclaturii extinse a variantelor noucreeate
din partiile existente (ex: Variantele A1 la A6 – sunt variante cu origine din
partia LUPULUI etc; din varianta A4 se ramifica si o subvarianta, A41)
Descrise după gradul de dificultate si lungime, aceste pârtii (coborâri), sunt
următoarele:
Coborârea „A” - Pârtia Lupului:
Coborârea începe de la staţia superioară a telegondolei Postăvaru Expres, de la
cota 1710 si urmăreste linia distinctă a crestei pe direcţia nord - nord-vest. În partea
superioară, pârtia coboară pe o pantă de cca. 30%; în aceasta zona, lărgimea pârtiei
măsoară, parţial doar, max. 20m. Pe o porţiune scurtă dedesubtul cotei 1640, panta
creste la cca 45%. La altitudinea de cca 1600m se află Cabana Postăvarul, pe lângă
care trece pârtia, prin vest. În acesta zona, Pârtia Lupului este ceva mai netedă, însă
are o declinaţie puternic spre vest. Dedesubtul acestei cabane, coborârea virează spre
nord, are pentru o pantă de 45% pe o distanţa mica si se netezeste iar spre Poieniţa
Cristian la o pantă de cca 25%. Lăţimea pârtiei variază în aceasta zona între 15 si 25m.
Dedesubtul Poieniţei Cristianul pârtia Lupului are o pantă de cca. 35% si are o
declinaţie înspre est; aceasta zona a fost lărgită în 2001 la cca. 15m prin derocări si
stabilizări din gabioane umplute cu piatră brută.
În mod uzual, partea inferioară a pârtiei Lupului în zona de sub cota 1350, este
închisă din cauza stării tehnice a acesteia (lăţimii si declivităţilor necorespunzătoare si
foarte periculoase, expunere spre sud-vest ce duce la topirea zăpezii, curbe strânse pe
declivităţi foarte mari, etc). De la aceasta cota (1350), schiorii folosesc o bretea de
legătura de cca. 5m lărgime, schiabila, în dreapta, pentru iesire în pârtia „Drumul Roşu".
În condiţii bune de zăpadă se poate continua schiatul pe pârtia Lupului trecând
printr-o zona denumită „Traverseu”, înclinată la cca. 45%, delimitată în stânga de
stâncă iar in dreapta de un zid de gabioane executat la începutul unor lucrări de lărgire
demarate în anul 2001 însă neterminate. Pârtia cotinuă cu un viraj la dreapta, cu
schimbarea direcţiei din vest spre nord.
Dedesubtul acestui „Traverseu” este zona „S-ul mare" cu o panta descendentă,
extremă, cu o înclinaţie maxima de cca. 65%. Dedesubtul acestei zone foarte înclinate,
pârtia Lupului se netezeste si ajunge în jurul cotei 1200 la o pantă pe care pot schia
inclusiv schiorii de nivel mediu.
Lăţimea pârtiei în acest segment cu expunere nordică este între 15 si 25m. Sub
altitudinea de 1060 se continua din nou cu o pantă de 45% pe o lungime de cca 100m,
dupa care se coboară până la baza pârtiei la cca 950m deasupra nivelului mării. Din
acest punct (la extremitatea nordica a pârtiei), nu există o legătură spre actualele
mijloace de transport pe cablu. Din acest motiv, schiorii care în condiţii meteorologice
bune se avântă să coboare pe aceste pante abrupte (Traverseu si S-ul mare), folosesc
pasajul de trecere care începe în jurul cotei 1150 pasaj denumit „Drumul Albastru” pe
direcţia staţiei inferioare a telegondolei Postăvaru Expres.
13

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În general, pârtia Lupului, construită în anul 1957 - cunoscută prin concursurile
internaţionale de schi si peste graniţele României - constituie o coborâre interesantă si
rasată, însă din cauza traseului foarte schimbător si virat, precum si din cauza lăţimii
reduse nu mai corespunde standardului actual pentru pârtii de schi.
Coborârea „B”- Pârtia Sulinar:
Aceasta a doua coborare porneste de la staţia superioară a telecabinei Kanzel si
coboară până la baza domeniului schiabil. Această coborâre virează după platoul
Kanzel usor spre dreapta si continuă cu o panta medie cu expunere estică, în paralel cu
traseului telecabinei Capra Neagra până la limita inferioară a Poienii Ruia, în jurul
altitudinii de 1480m.
Sub Poiana Ruia, pârtia coteste spre dreapta (spre est) intrând într-o coborârea
accentuata (zona Zidul Mare), în final ducând într-un canion, relativ abrupt si îngust,
(parţial sub 15m lăţime), numit Canal, cu pante între 30% si 35%, ce conduce direct
spre staţia inferioara a teleschiului Subteleferic, la cota 1160. În aceasta zona pârtia se
suprapune practic peste pârtia Subteleferic, pârtie ce coboară ce coboară până la staţia
inferioară a telecabinei Kanzel. Din dreptul staţiei inferioare a teleschiului Subteleferic,
(deasupra zonei denumita si Zidul Mic), se desprinde o legătură spre dreapta, cu pantă
de cca. 38% si lăţime medie de 15m, continuată cu o poteca cu lăţime de 4-5m, spre
partea superioara a pârtiei Bradul si de aici, spre staţia inferioara a telecabinei Capra
Neagra. Aceasta legătură este de fapt singura legătură schiabila, existentă între
actualul domeniu schiabil si staţia inferioara a telecabinei Capra Neagra.
Pârtia Sulinar este cotată ca o coborâre de dificultate medie, prezentând si câteva
pasaje mai abrupte.
Coborârea „C”- Pârtia Subteleferic:
Aceasta coborâre este considerata o pârtie de dificultate mare. Pârtia porneste de
la staţia superioară a telegondolei Postăvarul Expres si continuă în mare parte sub
traseul telefericului si duce spre staţiile inferioare ale celor două teleferice, Telegondola
Postavaru Expres si telecabina Kanzel. Partea superioară are o pantă de 45% până la
încrucisarea cu Drumul Rosu; dedesubtul acestei încrucisări panta este de până la 40%
si scade până sub 15% în zona mai netedă a Poienii Ruia. Această parte superioară a
pârtiei Subteleferic, denumita pârtia Ruia, poate fi folosită si ca pârtie repetitivă cu
ajutorul teleschiului Ruia.
Sub Poiana Ruia, după zona relativ plată caracteristică Poienii Ruia, pârtia devine
mai abruptă (cca. 25-30%). După cota 1430, începe panta abruptă din zona inferioară a
pârtiei.
Înainte de acest abrupt, schiorii mai puţin experimentaţi pot urmări traseul
Drumului Rosu înspre vest. Coborârea directă „Subteleferic" continua în zona pilonului
II al telecabinei Kanzel printr-o curbă în S cu panta de până la 50% spre staţia
superioară a teleschiului Subteleferic. Lăţimea pârtiei în aceste segment abrupt
măsoară între 25 si 30m.
Dedesubtul staţiei superioare a teleschiului Subteleferic, în jurul cotei 1340, pârtia
continuă pe o lăţime medie de cca. 50m până la staţia inferioară a celor două teleferice.
14

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Doar în zona terminala, în care panta de cca 35-40% trece spre un teren mai neted, se
află o parte mai îngustă, de cca. 15m. În această parte îngustă se adună primăvara
apele rezultate din topirea zăpezii.
Coborârea „D” - Pârtia „Drumul Roşu”:
Singura coborâre usoară dinspre staţia superioară a telecabinei Kanzel este
„Drumul Rosu" („Roter Weg"). Această coborâre urmează în totalitate drumul de vara,
de la staţia inferioară la staţia superioară a telecabinei Kanzel. Această pârtie are o
lungime de cca 4,60km si lăţime variabila, de la cca 5m până la maximum 10-12m în
zonele de viraje.
La început pârtia coboară într-un „S” în platoul Kanzel, continuă într-o curbă largă
mai întâi spre Sulinar (zona mai puţin uzitatei denumiri de „Partia Doamnei”) apoi
intersectează pârtia Subteleferic în zona Ruia si trece foarte aproape de Cabana
Postăvarul, prin estul acesteia (acest punct oferind si posibilitatea de intrare pe Partia
Lupului). Intersecţia cu pârtia Subteleferic (pe o lungime de cca. 100m), este
periculoasă din punct de vedere al tehnicii de schi, pentru că schiorii mai puţin
experimentaţi traversează într-un unghi de 90° pârtia Subteleferic, rezervată schiorilor
experimentaţi.
De la Cabana Postăvarul continua cu o linie relativ dreapta, apoi intra într-un „S”
până în Poiana Ruia. Această zona relativ plată, cu pante medii, cu lăţime medie de
cca. 10m se continuă cu o zona de panta medie intr-un areal deschis, despădurit; puţin
înainte de panta abruptă a pârtiei Subteleferic, în zona pilonului II al telecabinei Kanzel,
Drumul Rosu coteste spre vest, pe un teren relativ neted, cu mai multe viraje ce conduc
spre vale.
Ca pârtie de legătură între pârtiile Subteleferic si Sulinar mai există un traseu
schiabil spre staţia inferioară a „Telecabinei Capra Neagra" aflată în zona Hotelului
Sport, asa cum arătam mai sus; aceeasi legătură se foloseste si pentru iesire de pe
Drumu Rosu spre telecabina Capra Neagră.
Pârtiile de lângă teleschiul Stadion si teleschiul Bradul sunt destinate exclusiv
schiorilor începători si usor avansaţi ca si teleschiuri de scoală. Pârtia de lângă
teleschiul Bradul este actualmente singura înzăpezită artificial. Pârtia de lângă
teleschiul Kanzel este rezervată schiorilor experimentaţi.
Schiorii care folosesc teleschiul Ruia pot alege trei pârtii pentru coborâri repetitive,
respectiv:
• partea superioară a pârtiei Sulinar, zona Poiana Doamnei, Katepu (pârtii de
dificultate medie)
• partea superioară a pârtiei Subteleferic, pârtia Ruia (pârtie de dificultate
ridicată)
• partea superioară a Drumului Rosu dar folosirea teleschiului Ruia pentru
aceasta pârtie este recomandata doar schiorilor mai experimentaţi
deoarece traseu teleschiului este destul de abrupt, cu probleme de
menţinerii echilibrului în timpul urcării
15

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Sintetizând, cele patru variante de coborâre (împărţite în zone funcţie de
caracteristicile tehnice), cât si celelalte pârtii mai mici, sunt prezentate în continuare:
Nr. Denumire
Lăţime medie Diferenţa de Panta medie Lungime Lungime Arie schiabilă
[m] nivel [m] [%] înclinată [m] orizontală [m] [mp]
1 Lupului parte superioară 31 345 26 1387 1343 41.599
1 Lupului parte inferioară 25 510 27 2477 2410 51.581
2 Sulinar parte superioară 53 49 23 1157 1126 61.675
2 Sulinar parte inferioară 27 497 25 2335 2268 58.791
3 Subteleferic parte superioară 52 253 27 892 852 47.947
3 Subteleferic parte inferioară 58 450 27 1614 1540 98.484
4 Drumul Rosu parte superioară 20 170 20 932 914 16.696
4 Drumul Rosu parte mijloc 37 167 10 1511 1501 45.249
4 Drumul Rosu parte inferioară 12 498 16 3345 3307 41.729
5 Kanzel 101 105 34 327 310 31.392
6 Stadion 44 39 12 339 337 14.836
7 Bradul 78 80 16 478 470 36.522
Total 16.316 15.908 509.979
Pârtiile de schi de încadrează în 3 clase de dificultate. Schiorul trebuie să aibă
posibilitatea de a cunoaste dificultatea fiecărei pârtii înainte de a intra în domeniul
schiabil. Această clasificare respectă condiţiile normale de vreme si zăpadă. Un factor
important al clasificării îl constituie panta pârtiei. Schiorul trebuie să aibă în vedere
faptul că în condiţii nefavorabile de vreme sau zăpadă, gradul de dificultate poate spori.
Clasificarea respectă următoarele valori:
• Pârtie usoară: marcată pe hărţi si ghiduri, cu culoare albastra - pârtiile
albastre nu au voie să depăsească o pantă de 25% longitudinală si
transversală, cu excepţia unor porţiuni scurte în zone deschise.
• Pârtie de dificultate medie: culoare rosie - pârtiile notate cu rosu nu au voie
să depăsească o pantă de 40% longitudinală si transversală cu excepţia
unor porţiuni scurte în zone deschise.
• Pârtie dificilă: culoare neagră - pârtiile care depăsesc valorile maxime
prevăzute pentru pârtiile marcate cu rosu intră automat în categoria pârtiilor
notate cu negru.
Instalaţii de înzăpezire existente:
Pârtia Bradul, aflată lângă Hotelul Sport, beneficiază de înzăpezire artificială, cu
apă din reteaua publica.
Pe pârtia Sulinar, în zona canalului, sunt instalate două lăncii alimentate cu apă
din doua rezervoare din fibra de sticla cu un volum total de înmagazinare de 6,00mc.
Aceste rezervoare sunt alimentate din doua decantoare de câte 30,00mc fiecare,
amplasate la limita sud-estică a Poienii Ruia, cu radierele în jurul cotei 1495,00.
Apa din aceste decantoare este apă de drenaj de pe pârtia Sulinar si din puturile
forate situate la limita sud-estica a amplasamentului lacului de acumulare propus în
Poiana Ruia. Debitul acestei captări (din drenuri si puturi), este mic, ajungând în lunile
de iarnă sub 2,0 l/s. Presiunea realizata gravitaţional în reţeaua de alimentare a celor
doua lancii de pe Sulinar (in canal), este de cca. 22 bar.
16

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Disponibil de apă pentru înzăpezire:
În zona domeniului schiabil nu se regăsesc surse mai mari de apă curgătore sau
un eventual lac. Astfel, este necesară amenajarea unui lac de acumulare care să
permită o înzăpezire eficientă.
Tratarea apelor uzate:
Între staţia superioara a Telegondolei Postăvarul Expres si Poiana Brasov există o
canalizare menajeră DN100 din PVC, construită odată cu telegondola, în 2006, cu
emisar în staţia de epurare din Poiana Brasov. Notăm faptul că această staţie de
epurare este in reabilitare iar în aval este în executie un colector al apelor tratate, cu
emisar în zona orasului Râsnov.
Celelalte două instalaţii majore de transport pe cablu, respectiv cele doua
telecabine (Kanzel si Capra Neagra), au staţiile de sosire în zona crestei Masivului
Postăvarul si dispun doar de cabine de toalete ecologice mobile, nu şi de reţea de
canalizare.
În masiv (si în apropierea domeniului schiabil), mai există trei unităţi comerciale,
respectiv o instalaţie de monitorizare a traficului aerian si o clădire aferenta instalaţiei,
releul de televiziune si cabana Postăvarul; aceste unităţi fiind în funcţiune, probabil că
dispun de toate utilităţile si autorizaţiile necesare privind gospodărirea apelor.
În domeniu schiabil actual mai există trei teleschiuri: doua pe partia Subteleferic si
unul pe pârtia Kanzel (partea superioară a Sulinarului). În zona inferioară - de
îmbarcare - a acestor instalaţii, există câte o cabină a supraveghetorului deservita si
aceasta de câte o toaletă ecologica mobila. Aceste cabine nu au racord de apă
potabilă.
Utilităţi existente în amplasamentul lucrărilor:
Lucrările proiectate în domeniul schiabil existent se refera la corecţii în profil în
lung si transversal a pârtiilor (coborârilor) A,B,C,D descrise mai sus. În urma acestor
corectări se vor genera miscări de terasamente (transportul acestor volume de
terasamente între zonele de săpătura si umplutura sau în alte zone conform
necesitatilor).
Toate aceste miscări de terasamente se petrec pe zone în care există utilităţi,
respectiv:
• sistem de alimentare cu apa din izvoare captate (captările propriu-zise,
pompe si camere ale pompelor, rezervoare, cămine de vane, conducte de
refulare si distribuţie, conducte de prea-plin etc)
• trasee de linii electrice subterane pentru alimentarea pompelor staţiilor de
pompare a apei, a tuturor instalaţiilor de transport pe cablu din domeniul
schiabil existent cât si a celorlalţi consumatori din masivul Postăvarul
• conducte de gaz metan
• conducta de canalizare menajera între staţia superioara a telegondolei
„Postăvarul Expres” si staţia de epurare din Poiana Brasov etc
17

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Conform specificaţiilor proiectantului, înainte de începerea execuţiei lucrărilor
proiectate, toate aceste utilităţi se vor identifica si marca în teren de către administratorii
respectivi si se va hotărâ în privinţa menţinerii, protejarii, strămutării sau refacerii
acestora. În cazul menţinerii în amplasament a oricăreia din aceste utilităţi, se va preda
traseul prin proces-verbal constructorului cu specificarea ca orice lucrare din apropierea
amplasamentului acestora să se facă doar sub stricta supraveghere a delegatului
societăţii aparţinătoare.
Pe zonele unde se vor executa extinderi ale pârtiilor existente sau în
amplasamentul legăturilor noi dintre pârtii, este posibil să existe inclusiv trasee de
utilităţi. Înainte de modelarea acestor pârtii noi (în plan, profil în lung si transversal), se
va proceda ca mai sus: se vor identifica, marca etc.
Concluzii ale analizei domeniului schiabil existent:
La o încărcare a capacităţii medii de 71% la mijloacele de transport pe cablu,
rezultă o capacitate totală medie de transport de cca. 4900 pers/h (maxim 5900 pers/h).
Teleschiul Kanzel funcţionează în general doar spre finele iernii, pârtia Kanzel
beneficiind de zăpada un timp mai lung decât alte pârtii.
Teleschiul Bradul este considerat ca o instalaţie independentă (lift pentru
începători si pentru scoală de schi). Supraîncărcarea acestei instalaţii în zile cu
încărcare maximă este dată de poziţionarea bună si prin faptul că se pretează în mod
special pentru începători, dar si pentru ca beneficiază de instalaţie de înzăpezire.
În analiza s-a considerat un număr de 600 schiori în aşteptare la staţiile inferioare
ale celorlalte teleferice. De aici rezultă un timp de asteptare la îmbarcare între 10 si 24
minute, în funcţie de instalaţie.
Conform capacităţilor de transport, se estimeaza un număr instantaneu de cca.
500 schiori pe mijloacele de transport existente. La un număr prezumtiv de 3000 schiori
în zonă si la o încărcare a pârtiilor de cca. 45% rezulta că pe pârtii află cca. 1600
schiori. Restul de cca. 300 schiori (până la totalul de 4900 - capacitate medie), sunt
ocupaţi cu alte activităţi în zona de schi (restaurante, cabane, plajă, drumeţii etc).
La un număr de oaspeţi de cca. 3000 persoane, actualul domeniu de schi se află
la limita capacităţii. În special pârtia Sulinar şi cele uşoare sunt deja puternic solicitate,
ceea ce duce şi la un risc crescut de accidente.
Din punct de vedere tehnic, pârtiilor existente sunt majoritatea prea înguste si nu
sunt profilate conform cerinţelor actuale ale tehnicii moderne de schi. Totodată există
prea puţine pârtii pentru începători si usor avansaţi, pârtii de nelipsit în regiunile cu schi
de masa, cu „oaspeţi plătitori".
Pârtia Lupului îmbunătăţeste oarecum imaginea domeniului schiabil, fiind
cunoscută si peste graniţele României, însă este folosită de puţini schiori.
Analiza fluxului de schiori pe domeniul existent arată că pârtiile usoare si medii, în
zile cu afluenţă puternică, sunt suprasolicitate începând cu orele 10:00 dimineaţa, ceea
ce creeaza o mare problema în cazul unui strat insuficient de zăpadă, atât în ceea ce
priveste practicarea schiului cât si siguranţa schiorilor.
În afara sezonului de schi - fără zăpada - pârtiile existente arata relativ bine; zona
schiabila este înierbată si se disting destul de bine drenurile ce colecteaza si evacueaza
18

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
insuficient (din cauza întreţinerii precare), apele din ploi si cele provenite din topirea
zapezilor.
Urmare acestui fapt, scurgerea apelor din precipitaţii se face deficitar iar în ultimii
ani se văd urmele întreţinerii necorespunzătoare prin apariţia unor siroiri si apariţia unor
eroziuni pe arii destul de întinse. Urmare acestora, se impune o reabilitare a tuturor
drenurilor existente si proiectarea unora noi.
Pentru prepararea pârtiilor există 5 masini Käsbohrer destul de uzate - atât tehnic
cât si moral - care nu corespund standardelor actuale. Trolii nu există.
Făcând abstracţie de înzăpezirea singulară a pârtiei Bradul si parţial si sporadic a
„canalului” de pe Sulinar, nu există alte instalaţii de înzăpezire în domeniul schiabil.
Concluzia este ca o înstalaţie de înzăpezire funcţională si puternică este practic
indispensabilă într-un domeniu de schi modern.
Poiana Brasov si-a câstigat după anii `50 ai secolului trecut un renume ca staţiune
de schi în România. Un prim scop al dezvoltării domeniului schiabil în Poiana Brasov
trebuie să fie o dezvoltare a pârtiilor conform standardelor actuale si construcţia unei
instalaţii puternice de înzăpezire.
De asemenea, este foarte important ca oferta de pârtii pentru schiorii mai puţini
experimentaţi să fie mărită.
Totodată, pe lângă Telegondola Postăvarul Expres trebuie construite instalaţii noi
confortabile (telescaune), care să suplimenteze instalaţiile de transport pe cablu
existente, uzate atât tehnic cât si moral. Actualmente, la o încărcare a domeniului de
schiabil cu cca. 3000 de schiori si practicanţi de snow-board, se produc aglomerări
mare pe suprafeţe restrânse de pârtii, în mod special prin suprasolicitarea pârtiei
Sulinar si Drumul Rosu, aglomerări ce duc la deficienţe în siguranţa practicării
sporturilor de iarna. Pe viitor, într-o primă fază de extindere, se preconizează ca cca.
4000 de schiori si snow-board - isti să poată folosi pârtiile fără probleme de siguranţă si
fără timp de asteptare mare la teleferice.
Pentru un viitor ceva mai îndepărtat ar trebui să se realizeze o legătură - printr-un
teleferic si o pârtie noua - cu zona Cheile Râsnoavei si orasul Râsnov, zonă pe unde va
trece autostrada Bucuresti - Brasov.
Odată cu extinderea domeniului schiabil, atât numărul mereu în crestere al
oaspeţilor cazati în staţiune cât si oaspeţii „de o zi” din localităţile apropiate, vor putea
schia cu plăcere pe pârtii suficient de mari si foarte bune.
Oportunitatea investiţiei:
Judeţul Brasov deţine un procent în jur de 7,5% din totalul capacităţilor de cazare
turistică în funcţiune din ţară, ocupând în aceasta ierarhie locul doi după judeţul
Constanţa.
Avantajul judeţului Brasov este faptul că aceste capacităţi de cazare sunt folosite
în toate anotimpurile. O mare parte a acestor capacităţi sunt amplasate în Poiana
Brasov.
19

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În sezonul rece, pe lângă turismul traditional şi cel de afaceri, Poiana Braşov
atrage în principal turişti români (inclusiv localnici si turisti „de o zi” - rude şi prieteni -
alţii din localităţi apropiate Braşovului) cât şi străini, practicanţi ai sporturilor de iarnă.
Sezonul bun de schi în Poiana Brasov este cuprins între 15 Noiembrie si 30
Martie. În aceasta perioada, numărul turistilor înregistraţi în principalele structuri de
cazare din Poiana Brasov este de cca. 9500; acestora se mai adauga un număr estimat
de 1700 turisti neînregistraţi (cei amintiţi în paranteza de mai sus).
Pentru practicarea sporturilor de iarna, versantul nordic al Masivului Postăvarul
dispune de o suprafaţa schiabila de cca. 51 hectare (pârtii cu diferite grade de
dificultate, inclusiv drumurile de legăturile dintre acestea).
Până la reabilitarea telegondolei vechi cu actuala telegondola, mijloacele de
transport pe cablu pentru acces pe Masivul Postăvaru (inclusiv pentru turistii care nu
schiază), erau cele doua telecabine, (Kanzel si Capra Neagra), care impreuna cu
vechea telegondola transportau o medie de 400000 turisti / an.
Exclusiv pentru schiori si snowbord-isti, exista cinci teleschiuri, (Bradul, Stadion,
Subteleferic, Ruia si Kanzel), care transporta o medie de 530000 turisti / an.
În sezonul de schi se asteaptă la îmbarcare între 30 si 60 de minute pentru
telecabine si gondola si între 15 si 20 minute la teleschi (cele mai solicitate fiind Bradul
si Ruia la care timpii de asteptare sunt mai lungi). Timpii de parcurgere a traseelor
existente cu cele doua telecabine si cu gondola variaza între 8 si 12 minute. łinând cont
de diferenţa dintre timpii de asteptare si timpii de parcurgere cu telecabinele si
telegondola, rezulta un timp real de asteptare de cel puţin trei ori mai mare decat cel
necesar pentru a ajunge pe pârtiile din Masivul Postăvaru.
Implicit rezultă un necesar de mijloace suplimentare de transport cu capacităţi de
cel puţin trei ori mai mari decât cele existente.
Prin reabilitarea vechii gondole într-una noua, modernă, transportul pe cablu s-a
îmbunătăţit considerabil dar se evidenţiază mult mai pregnant alte probleme, respectiv:
• insuficienţa suprafeţei schiabile
• insuficienţa zăpezii si variaţia ei ca grosime în timp si de-a lungul pârtiilor
• existenţa unor zone periculoase din punct de vedere a virajelor, pantelor prea
abrupte, expunerilor la vânt etc.
• zone cu stănca dezvelita, foarte periculoase în cazul unei căzături
• zone cu teren instabil, erodabil, favorabil formarii de viroage ce duc la vălurirea
suprafeţei schiabile
• inexistenţa unor legături sigure intre marile zone schiabile, respectiv: Kanzel-
Lupului, Lupului - Drumul Rosu - Sub Teleferic, Drumul Rosu - Sub Teleferic -
Sulinar etc.
• insuficienţa si depăsirea - atât fizic cât si moral - a masinilor de preparat pârtiile
• insuficientul spaţiu pentru parcare auto la baza pârtiilor etc.
20

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1.5.2. Situaţia propusă
Descrierea lucrărilor necesare pentru scopul propus - de extindere si modernizare
a actulalului domeniu schiabil din Poiana Brasov - s-a realizat de către proiectant pe
patru obiecte mari:
• Obiectul I: Reabilitare domeniu schiabil
• Obiectul II: Amenajare lac de acumulare şi înzăpezire
• Obiectul III: Instalaţii noi de transport pe cablu
• Obiectul IV: Dezvoltarea infrastructurii conexe (energie electrică,
telecomunicaţii, parcări auto)
În documentaţia tehnică de proiectare, fiecare dintre aceste obiecte sunt descrise
pe categoriile de lucrări necesare a se realiza.
Mai jos se prezintă o sinteză a acestora, astfel încât să poată fi analizate acele
lucrări specifice care pot induce un impact asupra factorilor de mediu.
Obiectul I: Reabilitare domeniu schiabil
A. Extindere pârtii
Reabilitarea actualului domeniu schiabil se referă în primul rând la extinderea
pârtiilor existente, descrise la subcapitolul referitor la situaţia existentă, de-a lungul celor
patru coborâri (de la A la D), respectiv:
A.1 Extindere coborarea „A”- Pârtia Lupului:
De-a lungul acestei coborâri sunt proiectate lucrări de construcţii după cum
urmează:
• lărgirea zonei de acces dinspre staţia superioară a Telegondolei Postăvarul
Expres si a segmentului superior al pârtiei începând cu intrarea pe pârtie,
după iesirea din staţia superioară a telegondolei, inclusiv o decapare a
denivelării (pintenului) după iesirea de la telegondola si capătul de sus al
pârtiei.
• lărgirea zonelor cu lăţime sub 20m pe segmentul dintre capătul pârtiei si
Cabana Postăvarul, lărgirea necesara până la 30m-40m, ocazie cu care se
vor netezi si unele denivelări ale pârtiei.
• construirea unei legaturi noi între staţia superioara a instalaţiei noi - 6CLD
Ruia - si staţia superioara a Telegondolei Postăvarul Expres pe deasupra
staţiei Salvamont, prin vestul fostei cabane Cristianu Mare. Această
legătura va realiza o legătură fireasca între cele două instalaţii de transport
pe cablu. Lăţimea necesara a acestei legături este de max. 8,00m necesară
pentru intrarea masinilor de preparare a pârtiilor.
• construirea unui drum schiabil nou, de cca. 250m lungime pentru ocolirea
prin dreapta a pantei abrupte din amonte de Cabanei Postăvarul, drum
necesar schiorilor mai puţini experimentaţi care folosesc pentru urcare
Telegondola Postăvarul Expres si intra pe Lupului. Acest drum este posibil
21

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
de construit în nord-estul pârtiei, deasupra abruptului de la cota 1650 prin
cotire spre dreapta, pe o panta relativ constanta spre est. După o cotitură,
drumul schiabil urmăreste poteca până la Cabana Postăvarul, în jurul cotei
de 1605. Astfel se asigură si intrarea pe pârtia Drumul Rosu, în zona
Cabanei Postăvarul si revenirea pe pârtia Lupului, inclusiv a schiorilor mai
puţin experimentaţi.
• construirea unei pârtii în zona sud-vest faţă de Cabanei Postăvarul, prin
reactivarea ocolitoarei pantei abrupte din aval de cabana. În zona Cabana
Postăvarul, pârtia "declină" puternic spre vest-sud-vest, profilul transversal
trebuind atenuat la orizontală si completat cu terasament pe panta abruptă.
Pentru această umplere se va folosi materialul în exces rămas după
amenajarea pârtiei din segmentul superior. În afara unei lărgiri continuie a
pârtiei cu cca. 5-10m, fapt usor realizabil în această zonă, se va reamenaja
si lărgi ocolitoarea existenta de sub panta abruptă din aval de cabană.
Ocolitoarea este acoperită de vegetaţie mica; acest drum scurt si aproape
orizontal se retraseaza astfel încât să capete o pantă suficientă (de min.
10%).
• lărgirea pârtiei din jurul cotei 1500, până deasupra Traverseu-lui. După
intrarea variantei ocolitoare în pârtia Lupului, aceasta poate fi usor lărgită
pe ambele părţi cu cca. 5-10m până sub Poieniţa Cristian. Totodată se
impune nivelarea pârtiei astfel ca să se poată prepara mai usor si să
necesite o cantitate mai redusă de zăpadă artificială în cazul înzăpezirii
artificiale.
• sub Poieniţa Cristian până la partea superioară a Traverseu-lui, pârtia trece
printr-o zona de coastă stâncoasă, unde s-a realizat în 2000 o lărgire a
pârtiei abrupte cu pantă de 35%, de la 10m la 15m lăţime. S-au executat
lucrări de excavatie din partea stânga, (în sensul coborârii) iar cu materialul
rezultat s-a construit un zid de gabioane pe dreapta. Cu o excavaţie mai
intensă se va realiza o lărgire a pârtiei până la 25m în partea inferioară a
acestui segment lărgit (în jurul cotei 1350); aceasta lărgire este si ultima
posibilitate de a părăsi pârtia Lupului în direcţia Drumul Rosu respectiv spre
staţia inferioară a telegondolei si spre staţia inferioara a noii instalaţii
proiectate, 6CLD Ruia.
• în zona abrupta a pârtiei Lupului (Traverseu - zona Podului si „S”-ul mare
între cotele 1350-1200m) în mod special partea abruptă a Traverseu-ului se
va lărgi în continuarea lucrărilor de consolidare cu gabioane începute în
2000; o excavaţie în peretele stâncos în această zonă nu este posibilă din
cauza pantei neîntrerupte deasupra taluzului, singura soluţie este o
extindere cu ajutorul gabioanelor, realizându-se o lărgire până la 20m.
Pentru prepararea acestor segmente abrupte sunt necesare masini cu trolii,
motiv pentru care, în cursul extinderii se vor prevedea puncte de ancorare
cu ancore corespunzătoare.
22

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
• pe o lungime de cca. 800m în partea inferioară a pârtiei Lupului si în ideea
amenajarii acestui sector a pârtiei ca o pârtie repetitivă pentru noua
instalaţie de transport pe cablu (4CLF Lupului), se impun lucrări de lărgire
între 20 si 40m (cu lăţimi maxime de 40m, măcar parţial). Pe acest sector,
pantele variaza între 25-35% între cotele 1200 si 1050, existând si o zona
cu pantă până la 40% (între cotele 1050-1000)
• pentru zona pârtiei Lupului între cotele 1040-985m cu panta de cca. 40% se
recomandă un drum schiabil ocolitor spre est, care permite si schiorilor mai
puţin experimentaţi folosirea segmentului inferior al pârtiei Lupului. Acest
drum schiabil, după desprinderea din pârtie până la baza văii situată în est
are o lungime de 380m; pe ultimii cca. 120m drumul intră într-o zona
mlăştinoasă datorită unei văi ce si-a părăsit traseul din cauza unui drum
forestier întreţinut necorespunzător si care trebuie reamenajat.
A.2 Extindere coborârea „B”- Pârtia Sulinar şi retrasarea drumului schiabil
spre pârtia Bradul
Pârtia Sulinar, aflată într-o stare bună, (înierbată pe întreaga zonă, fără urme de
eroziune, drenaje parţial colmatate, asigurări bune), se va lărgi doar în segmentul
median al zonei de canal de la cei 15m existenţi până la cca. 18-20m înspre partea
dreapta. Aceasta lărgirea se va executa pe o lungime de cca. 150m sub cota 1350,
zona unde pârtia este extrem de îngustă.
Se proiecteaza si trasarea unui nou drumu schiabil spre pârtia Bradul cu
desprindere deasupra Zidului Mic, de cca. 700m lungime. Acest drum se impune mai
ales din cauza zonelor plate din partea mijlocie a actualului drum de legătura cu pârtia
Bradu. Acest drum nou se impune si pentru evitarea intersecţiei de sub Zidul Mic cu
iesirea de pe pârtia Subteleferic, intersecţie în care schiorii mai puţin experimentaţi care
vin de pe varianta din Subteleferic se întâlnesc cu schiorii buni care coboară direct, în
viteză mare pe Zidul Mic. Aceasta intersecţie trebuie eliminata, în primul rând din
considerente de siguranţă. Un alt aspect îl prezintă traseul teleschiului Bradul, care nu
trebuie intersectat; de aceea, noul drum va intră în pârtia Bradu deasupra staţiei
superioare a teleschiului Bradul.
A.3 Extindere coborârea „D” - Pârtia „Drumul Roşu”:
Aceasta pârtie, accesibilă si schiorilor începatori, cu mai puţină experienţă, va fi
extinsă pe toate segmentele posibile, respectiv:
A.3.1 Extindere şi măsuri de siguranţă în zona intersecţiei cu pârtia
Subteleferic
În mod special se impune lărgit segmentul relativ abrupt pentru un drum schiabil
(cca. 15%-20%) al intersecţiei cu pârtia Ruia . Pentru asigurarea siguranţei în
intersecţie cu pârtia - în amonte, pe stânga drumului - se vor monta plase suprapuse de
siguranţă pentru schiorii experimentaţi, care aleg coborârea directă, ca măsură de
avertizare si frânare (în capătul de sus al partiei Ruia)
23

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Zona din aval de intersecţia cu pârtia Ruia până la Cabana Postăvarul este mai
degrabă prea neteda si va fi lăsată la fel din punct de vedere al lăţimii actuale.
A.3.2 Lărgire între Cabana Postăvarul şi Poiana Ruia
Sub Cabana Postăvarul pârtia va fi lărgită în unele pasaje până în Poiana Ruia
până la o lăţime de cca. 15m-20m cu excavari în amonte si construcţii de susţinere
(gabioane, poziţionări de rocă mare etc) pe taluzul dinspre aval (pe stânga în sensul de
coborâre).
Aproximativ în mijlocul segmentului acestei zone dintre cabana Postăvarul si
poiana Ruia se va înlătura un capăt de stâncă din amonte iar materialul decapat va fi
folosit la următoarea curbă în stânga spre aval ca material de umplutura în vederea
lărgirii pârtiei.
A.3.3 Construcţia pârtiei în zona din aval de Poiana Ruia
Întreaga zonă de sub platoul Poienii Ruia este segmentată si se va remodela în
cursul extinderii Drumului Rosu si al construcţiei instalaţiei de înzăpezire, astfel ca să se
obţină o pârtie în mare măsură neteda. În acest fel ar fi asigurată o preparare a pârtiei
mai usoară si un consum de zăpadă artificială mai mic.
A.3.4 Lărgirea intersecţiei cu pârtia Subteleferic (între cota 1420 şi 1300)
Este foarte important ca zona Drumului Rosu dedesubtul pantei dinainte de
intersecţia cu pârtia Subteleferic si puţin deasupra zonei abrupte a pârtiei Subteleferic,
(în jurul cotei 1420), să fie lărgită pe cât posibil. Această lărgirea este limitata totusi de
prezenta în amplasament a unui stâlp al telegondolei Postăvarul Expres iar în aval
panta este foarte abruptă. O lărgire însă cu cca. 2-3m este posibilă.
În curba dublă cu pantă mica de după intersecţia cu traseul telegondolei este
posibilă o lărgire neîntreruptă a coborârii Drumul Roşu până la 20m si chiar mai mult pe
unele porţiuni.
În general, largirile proiectate sunt relativ simetrice faţă de limitele existente ale
Drumului Rosu, cu excepţia virajelor foarte stranse care în general vor fi largite spre
interiorul curbelor. În zona staţiei inferioare a noii 6CLD Ruia (în jurul cotei 1340), pârtia
se va lărgi si se va uni cu domeniul schiabil proiectat în jurul acestei noi staţii. În
aceasta zona, pârtia se va intersecta si cu viitoarele legături schiabile dinspre pârtia
Lupului.
După virajul la 90º de la cota 1315-1320, se va realiza de-a lungul drumului o
pârtie continuă de cca. 30-40m lăţime. Doar sub altitudinea de 1150m, din condiţii de
pante mici, se va putea urmări din nou traseul, cu usoare lărgiri.
La ultima curbă dinaintea intrării pe pârtia Subteleferic, pârtia Drumul Rosu se va
trasa diferit de drumul turistic prin construcţia unui segment cu o lungime de cca. 200m
si o lăţime de 30m, drum ce ajunge în ultima parte plană a pârtiei Subteleferic; în acest
fel se evita actuala încrucisarea periculoasă cu pârtia Subteleferic.
24

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pârtia Lupului
Drumul Roşu
Exemple de zone unde sunt necesare corecţii de profil sau lărgiri ale pârtiilor existente
A.4 Pârtii noi de legatura:
A.4.1 Legături de pe pârtia Lupului spre staţia inferioară a noului 6CLD RUIA
Sub intrarea în varianta ocolitoare a pantei abrupte de sub Cabana Postăvarul (a
se vedea descrierea extindere coborarea „A” - Pârtia Lupului), se prevăd 2 noi legături
către staţia inferioară a telescaunului propus între cota 1340 (stânga Drum Rosu) si
cota 1715 (în vestul staţiei superioare a Telegondolei Postăvarul Expres). Pentru
schiorii avansaţi se va construi o pârtie de cca. 450m lungime si 40m lăţime având o
pantă de cca. 40-45%. Pentru schiorii mai puţin experimentaţi este prevăzută o altă
pârtie, desprinsa spre dreapta care intersecteaza traseul telescaunului 6CLD Ruia spre
nord-est spre o zonă mai netedă, cu o lungime de cca. 200m. A treia varianta constă în
retrasarea variantei existente de iesire din pârtia Lupului spre Drumul Rosu, cu lungime
de 180m (până în intersecţie cu prima legătura descrisa mai sus), cu o pantă uniformă
de cca. 12%.
În jurul cotei 1350m se proiecteaza o legătură de până la 20m lăţime, (pe legătură
existentă, înaintea Traverseu-lui, între Lupului si Drumu Rosu), directe către noua staţie
inferioară a telescaunului Ruia.
A.4.2 Drum schiabil de legătură între staţia amonte a noului telescaun
Lupului (cota 1135) şi staţia inferioara a telegondolei Postavaru Expres
Acest drum schiabil, existent, cunoscut sub numele Drumul Albastru, lung de cca.
1000m, se va proiecta pentru o pantă de cca. 8-10% spre zona centrala a staţiilor
inferioare a Telegondolei Postăvarul Expres si a Telecabinei Kanzel. Drumul existent
este la început prea abrupt - în special în zona de intrare si se va reamanaja prin
realizarea unei intrări mai plane în zona superioara si ocolirea unui perete masiv de
stâncă situat în dreapta pârtiei Lupului. Prin retrasare pe sub peretele stancos, se
realizeaza o pantă continuă de cca. 8-10%.
25

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
A.4.3 Construcţia nouă a pârtiei de legătură din Drumul Rosu (cota 1120)
până la staţia inferioară a noului telescaun Lupului (cota 975)
La ultima cotitură a pârtiei Drumul Rosu (cota 1120), înainte de intrare pe pârtia
Subteleferic este prevăzută construcţia unei pârtii de legătură spre staţia inferioară a
noului telescaun Lupului, cu o lungime de cca. 600m si o lăţime de 40m. Pârtia este
continuă si netedă (pantă de cca. 20% până la max. 25%), pantă considerată drept
usoară si nu prezintă probleme de ordin tehnic. Dedesubtul altitudinii de 1060m în
combinaţie cu folosirea părţii superioare a Drumului Albastru - de legătură între staţia
superioară telescaun Lupului si staţia inferioara a telegondolei Postăvarul Expres -
pârtia poate fi folosită ca si coborâre repetitivă pentru noul telescaun 4CLF Lupului.
A.4.4 Legături în zona nou-propusei instalaţii de transport 6CLD Ruia, între
Drumu Roşu şi pârtia Lupului, în aval de staţia telegondolei Postăvarul
Expres
Urmare realizării instalaţii noi 6CLD Ruia, în aval de staţia superioara a
telegondolei Postăvarul Expres, între Drumul Rosu si pârtia Lupului, se impune
constructia unei pârtii noi, zona schiabilă existentă mărindu-si potenţialul si atractivatea.
Construcţia propusa este o pârtie noua de a cca. 600m lungime si 150m de drum
schiabil.
Pentru această instalaţie se vor creea numeroase pârtii repetitive. La marginea
inferioară a platoului Poienii Ruia (în jurul cotei 1500) se prevede o pârtie directa prin
zona fostei stâni Cristianu, abruptă de cca. 55% si un drum schiabil cu o lungime de
cca. 150m, cu lăţime de 6m si o înclinaţie de 10%, care traversează o zona mai netedă.
După acesti 150m se ajunge pe niste pante împădurite, înclinate la 35-40%, pante pe
care pot intra si schiorii cu pregătire medie. în această zonă poate fi creata o pârtie lată
de cca. 50m, care se uneste mai întâi cu un drum schiabil ce coboară dinspre pârtia
Lupului, iar la altitudinea de cea 1370 m ajunde din nou într-o curbă a Drumului Rosu.
Pârtia de cca. 60m lăţime continua cu o panta de 25%, în mare măsură urmărind
traseul telescaunului nou propus până când ajunge la staţia inferioară amplasata într-un
platou invecinat Drumului Rosu. Schiorii mai puţin experimentaţi pot urmări Drumul
Rosu fără probleme, din Poiana Ruia, pentru a ajunge la staţia inferioară a noii instalaţii
6CLD Ruia.
Alte două pârtii foarte atractive deservite de această instalaţie nouă vor fi
accesibile din partea mediana a pârtiei Lupului, care au fost deja descrise la capitolul
referitor la extinderea pârtiei Lupului. Totodată, staţia inferioară a acestei instalaţii
propuse este situată ideal, în sensul ca de aici se poate coborâ uşor pe Drumul Roşu
spre vale.
În concluzie, urmare descrierilor făcute mai sus, pârtia existentă Drumul Roşu,
folosită la ora actuală ca drum turistic bun, va fi transformată fără eforturi mari într-o
coborâre pentru schiori şi snowbord-isti, atractivă şi uşoară.
26

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În sinteză, caracteristicile pârtiilor după reabilitare şi extindere vor fi:
Suprafeţe de teren ocupate după reabilitarea pârtiilor
Nr.
Nume pârtie
Lăţime medie
[m]
Diferenţa de
nivel [m]
Panta medie
[%]
Lungime pe
orizontală
[m]
Arie după
reabilitare
[mp]
1 Lupului parte superioară 48 345 26 1343 64569
2 Lupului parte inferioară 26 510 27 2410 63660
3 Sulinar parte superioară 55 49 23 1126 61675
4 Sulinar parte inferioară 27 497 25 2168 58791
5 Subteleferic parte superioară 70 253 27 852 59947
6 Subteleferic parte inferioară 67 450 27 1540 102484
7 Drumul Rosu parte superioară 51 170 20 914 79009
8 Drumul Rosu parte mijloc 37 167 10 1401 51749
9 Drumul Rosu parte inferioară 15 498 16 3307 49009
10 Kanzel 172 105 34 310 53392
11 Stadion 44 39 12 337 14836
12 Bradul 78 80 16 470 36522
Total ocupat 16178 695643
Legături noi între pârtiile reabilitate
1 Kanzel - Lupului 9,50 810 8232
2 Lupului - Drumul Rosu variabil 2305 69954
3 Drumul Rosu - Subteleferic variabil 1124 15346
4 Drumul Rosu - Sulinar 33 75 2475
5 Sulinar - Bradul 8 125 1000
Total ocupat 4914 97007
Total general 21092 792650
Tabelele de mai sus conţin suprafeţelor de teren ocupate pentru lărgiri ale pârtiilor
existente cât şi suprafeţele necesare legăturilor nou-proiectate. În aceste suprafeţe - pe
lângă suprafeţele utile - sunt incluse şi suprafeţele ocupate de taluzări ale versanţilor
rezultate din decapări cât şi suprafetele de teren ocupate cu lucrările de consolidare a
zonelor din aval. Se estimeaza că doar un procent de cca. 90% din suprafaţa totala
ocupata este suprafaţa utila.
Rezumând, după reabilitare rezultă o suprafaţa schiabila de cca. 71,00ha.
Lungimea totala a pârtiilor de schi rezultată ca urmare a reabilitării şi extinderii
(inclusiv noile legăturile dintre pârtii), este de aproximativ 21100m (21,1km).
Lucrările de reabilitare implică şi ocuparea unor suprafeţe împădurite.
În urma suprapunerii suprafeţelor ocupate cu proiectul peste suprafeţele fondului
forestier (suprapunere făcută în colaborare cu Regia Publică Locală a Pădurilor
Kronstad RA Braşov - ca administrator al fondului forestier), rezultă o suprafaţă de
35,90ha de fond forestier afectat, din care 24,82ha de defrişat.
27

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Totalul de 24,82ha de defrişat, sunt în proprietatea:
• Primăriei mun. Braşov: 23,644ha
• Domeniile statului: 0,293ha
• alţi proprietari: 0,883ha
Totalul suprafeţei de defrişat, se împarte pe obiectivele proiectate, astfel:
• 7,572ha pentru extinderea şi reabilitarea actualului domeniu schiabil, din
care 0,623ha este amplasată în rezervaţia „Muntele Postăvarul”
• 15,026ha pentru realizarea legăturilor noi intre pârtii şi accesul la staţiile
noilor instalaţii de transport pe cablu
• 1,847ha pentru culoarul şi zonele de siguranţa a instalaţiei 6CLD Ruia
• 0,998ha pentru culoarul şi zonele de siguranţa a instalaţiei 4CLF Lupului
Întreaga suprafaţa de defrişat este acoperita cu vegetaţie forestiera alcătuită din
arborete pure de răşinoase (molid) în partea superioara, amestecuri de răşinoase în
zona mijlocie a versantului (brad şi molid preponderent) şi amestecuri de răşinoase cu
foioase în partea inferioara (molid, brad, fag), în proporţii diferite, răşinoasele fiind
preponderente în proporţie de peste 80%.
Conform datelor din amenajamentul silvic furnizate de Regia Autonoma a
Pădurilor Kronstad, la suprafaţa de defrişare de 24,82ha se va extrage un volum
estimat de masa lemnoasă de 11100mc.
Din suprafaţa defrişată amplasată în aria protejată „Muntele Postăvarul”- conform
amenajamentului - se va extrage un volum de masa lemnoasă de cca. 124mc.
C - Preparare pârtii. Durata de înzăpezire şi necesarul de apă.
Pentru prepararea pârtiilor trebuie
plecat de la premisa, că pentru fiecare 15ha
de arie de pârtie este necesar o masina de
amenajat zăpada. Este recomandabil să
existe o masina de rezervă în cazul avarierii
unei dintre ele. În aceste condiţii, pentru
domeniul schiabil reabilitat, necesarul de
masini de preparat pârtia va fi de 5.
Maşină de preparat pârtia (ratrack)
În condiţiile unui teren mai abrupt si folosind inclusiv zăpadă artificială, masinile de
preparare trebuie să aiba o putere de cca. 300CP. Din motivul că unele pârtii sunt
abrupte, două sau trei din masini trebuie echipate cu trolii. Ţinând cont că pantele pârtiilor
variază destul de mult, propunerea este de achiziţionare a 2 maşini cu putere de 200CP
pentru zonele mai netede si 3 de 300CP pentru zonele abrupte; aceaste masini se vor
putea achizitiona în timp, pe măsura extinderii si reabilitării domeniului schiabil.
28

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru dimensionarea instalaţiilor mari de înzăpezire s-a plecat de la următoarele
premise:
• pentru înzăpezirea de bază a tuturor ariilor de pârtii, în conformitate cu
altitudinea si expunerea parţială sudică, necesarul de apă se preconizează
a fi în jurul a 1500mc/ha. Acest necesar a fost calculat de proiectant luând
ca referinţa necesarul de apă pentru instalaţii comparabile folosite la
altitudini si zone climatice similare. Cu aceast volum de apă, considerând
cca.10% pierdere prin evaporare şi din cauza dispersiei prin vânt etc, se
poate produce un strat de zăpadă cu o grosime de cca. 35cm pe hectar
• pentru înzăpeziri corectoare şi ulterioare sunt necesare încă cca. 915mc
apă/ha, astfel că într-un an foarte sărac în zăpadă naturală (luată ca iarnă
de referinţă - scenariul cel mai nefavorabil), se poate ajunge la un consum
de apă de 2415mc apă/ha arie înzăpezită
• instalaţiile moderne de înzăpezire se dimensionează astfel ca înzăpezirea
de bază a ariilor importante - prioritare - să fie realizată în max. 70 ore. În
acelasi timp trebuie avut în vedere că orele neîntrerupte de înzăpezire sunt
primordiale, conform experienţei anilor trecuţi.
Toate pârtiile prevăzute a fi înzăpezite artificial trebuie acoperite în 100 ore. Cu
toate că prioritare ar trebui considerate pârtiile Drumul Roşu şi Sulinar, conform situaţiei
existente, raportat la situaţia propusă - de perspectivă - şi din lipsa unei statistici
referitoare la pârtiile mai accesate la începutul sezonului, s-a preconizat o durată
necesară de 100 de ore pentru o înzăpezire de bază. Dimensionarea instalaţiilor de
înzăpezire ţine cont de cele arătate în acest paragraf.
• ulterior, în conformitate cu condiţiile climaterice si condiţionaţi de
necesităţile locale, se pot stabili priorităţi, astfel că unele pârtii pot fi
înzăpezite mai repede
• această durată relativ scurtă condiţionează o dimensionare
corespunzătoare a instalaţiilor de pompare, a conductelor pentru asigurarea
debitului de apă si un număr suficient de utilaje de preparare a zăpezii
Concret, se preconizează următoarele arii pentru înzăpezire:
pârtia Drumul Roşu
pârtia Subteleferic (doar înzăpezire pe lăţimi reduse)
pârtia Sulinar
pârtia Lupului (inclusiv ocolitoarele uşoare)
pârtia Kanzel (doar drumul de la TC Capra Neagră)
legăturile de pârtii ale 6 CLD Ruia
pârtia de legătură Drumul Rolu - Lupului
pârtia liftului Bradul
pârtia liftului Stadion
13,6ha
11,4ha
10,5ha
13,8ha
0,5ha
5,5ha
2,8ha
deja se înzăpezeşte
1,9ha
Totalul ariilor de înzăpezit după reabilitare este de 60,00ha
Considerând necesarul de 2415mc/ha menţionat, la această suprafaţă este
necesar anual un volum de apă de cca. 145000mc.
29

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Obiectul II: Amenajare lac de acumulare şi înzăpezire
A. Capacităţi, amplasare şi elemente constructive
Pentru cele 60ha de pârtii de înzăpezit rezultate după extindere, se estimează un
necesar de apă de cca. 90000mc pentru înzăpezirea de bază si încă cca. 55000mc
pentru înzăpezirile ulterioare, corectoare. Necesarul total este de cca. 145000mc apă
pentru a realiza înzăpezirea şi a o întreţine corespunzător.
Debitul de apă necesare instalaţiilor moderne pentru înzăpezirea de bază din cele
mai multe regiuni de schi nu pot fi preluate în cazul de faţă direct din ape curgătoare
sau lacuri naturale. Întreg masivul Postăvarul este constituit din rocă calcaroasă, sărac
în ape necesare producerii zăpezii artificiale.
La înzăpezirea de bază dar şi în cazul înzăpezirilor ulterioare este bine ca zăpada
să aibă la dispoziţie o zi să se aşeze, urmând a fi preparată ulterior.
Un mic avantaj îl constituie faptul că ariile necesare a fi înzăpezite sunt mai reduse
faţă de totalul ariilor pârtiilor, deoarece pârtia Kanzel nu va fi înzăpezită ca de altfel şi
zonele laterale a unor pârtii late (pârtia Ruia, noile legături între pârtii etc.).
Urmare acestor aspecte, proiectul propune construcţia unui lac de acumulare care
să conţină pe lângă necesarul de apă pentru înzăpezirea de bază şi necesarul pentru
înzăpezirile ulterioare, de corecţie.
Plecând de la premisa că înzăpezirea se va începe la începutul lunii noiembrie şi
ţinând cont de posibila realimentare cu cca. 600mc/zi din reţeaua de apă potabilă a
Poienii Braşov, în decursul a 30 zile se poate conta pe o realimentare a lacului de până
la 20000mc de apă din reţeaua de apă potabilă. Urmare acestui fapt, rezultă ca
necesară amenajarea unui lac de acumulare de 120000mc.
Pentru prima umplere a lacului se va capta apă din topirea zăpezii acumulate la
baza pârtiei Ruia, cu captare în drenuri realizate în spic, între staţia inferioară a
actualului teleschi din Ruia şi liziera fâşiei de pădure dintre pârtiile Ruia (Sub teleferic) şi
Sulinar. Drenurile se vor capta într-o zonă convenabilă din punct de vedere topografic,
în amonte de viitorul amplasament al lacului de acumulare. Captarea va fi o construcţie
din beton armat, clasică, cu descărcare în lac prin conducte din polietilenă.
În baza acestor consideraţii, se impune amplasarea lacului de acumulare în aval
de această primă captare, în nord-estul Poienii Ruia.
Deoarece prima umplere are loc premergător folosirii instalaţiilor de înzăpezire,
conductele pot fi folosite la umplerea lacului fără condiţii speciale de protecţie sau
izolare.
Deşi este o alternativă mult mai scumpă, în perioadele cu apă insuficientă din
topirea zăpezilor, este posibilă o umplere şi din reţeaua de apă potabilă, în intervalul
aprilie-iunie când pot fi cedaţi 600mc pe zi din reţeaua publica existentă în Poiana
Braşov.
Pentru alimentarea lacului se conteaza şi pe actualele captări existente în diverse
locaţii de pe versant, conform planului de situaţie general anexat proiectului (acestea
sunt descrise în detaliu la capitolul dedicat impactului asupra factorului de mediu „apa”.
Astfel, lacul de acumulare se va amplasa în platoul „Poiana Ruia", la o altitudine în
jurul cotei de 1490mdMN. Lacul de acumulare este proiectat cu o capacitate de
30

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
înmagazinare de 120000mc, ceea ce impune o întindere a luciului de apă de cca.
15000mp, cu o adâncime a apei de cca. 14,00m.
În locaţia propusă pentru lac s-au efectuat studii geotehnice care au relevat faptul
că din săpătura la cotele finale ale lacului vor rezulta pământuri care pot fi folosite la
construcţia digurilor lacului.
Terenul total (delimitat de conturul piciorului taluzurilor digurilor), ocupat de lacul
de acumulare va fi de 2,46ha.
Terenul pe care se propune realizarea lacului de acumulare este amplasat într-un
plan general puţin înclinat (cca. 5%), pe direcţia SV-NE. Vegetaţia din amplasament
este specifica unei zone în care se acumulează apa din precipitaţii (ploi si zăpadă la
topirea acesteia), respectiv cu caracter mezohidrofil.
În urma studiilor geotehnice, în amplasamentul lacului s-au evidenţiat straturi şi
pământuri de care s-a ţinut cont la proiectarea lacului, în ceea ce priveşte etanşeitatea
fundului şi taluzurilor digurilor proiectate cât şi stabilitatea întregii construcţii.
Dimensionarea digurilor pentru amanajarea lacului s-a făcut de către proiectant
astfel încât taluzul exterior să fie cât mai neted (în prelungirea taluzului natural din
amonte) şi să fie folosită cea mai mare parte a materialului excedentar rezultat din
excavaţie. În acest fel rezultă cca. 73000mc de material excavat pentru realizarea
lacului, din care cca. 59000mc vor fi folosiţi la construcţia digului. Aceste volume se vor
optimiza în detaliile de execuţie printr-o sistematizare pe verticală, astfel încât să nu
rămână material excedentar sau necesar de volume de pământ suplimentare.
În ipoteza că volumele de pământ nu se compensează, excedentul se va
transporta pe zonele de reabilitat ale pârtiilor cu necesar de terasamente sau invers, se
va aduce pământ pentru realizarea digurilor din zone de pe pârtii cu pământ în exces.
Ca şi soluţie pentru situaţii exceptionale, eventualele volume excedentare
necompensate se vor transporta la depozite de pământ (o utilizare ar putea fi ca şi
material de copertă pentru închiderea unor depozite de deşeuri - ex. Râşnov).
Totodată, după măsurători detaliate şi generări de modele 3D, se va optimiza şi
capacitatea lacului, astfel încât să asigure acumularea celor 120000mc de apă
necesari.
Din punct de vedere al construirii digurilor lacului, existenţa unui drum de acces
(Drumul Roşu) este un avantaj, nefiind necesar alt drum în zonă.
Lacul de acumulare va fi construit din pământurile excavate, prin compensare de
volume şi va fi izolat cu folie de PE, acoperită cu pâslă şi un strat filtrant. În piesele
desenate ale proiectului propus sunt redate detalii de execuţie pentru etanşarea atât a
fundului lacului cât şi a taluzurilor digului lacului de acumulare.
La baza lacului se va monta o reţea de drenuri pentru a preveni o infiltrare
ascensionala a apei, reţea alcătuită din 5 conducte DN200mm.
Umplerea lacului se va face pe conducte DN250mm.
Nivelul liber al apei în lac (în cazul umplerii complete), este la cel puţin 1,00 m sub
nivelul coronamentului digului proiectat şi se controlează prin 3 conducte de preaplin
DN250mm din care 1 este de urgenţă.
31

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Acest preaplin se va descărca în avalul lacului, în pădure, într-o vale existentă.
Debitul şi implicit viteza de descărcare a apei pe preaplin vor fi controlate pentru a
preveni eroziuni nedorite ale solului.
La nevoie, golirea lacului se va face pe două conducte DN400mm montate la
nivelul fundului lacului - golirea de urgenţă.
Pentru primenirea apei, în dotarea lacului se prevede o instalaţie pneumatică cu 2
conducte DN80mm.
Măsurarea adâncimii apei şi a temperaturii se va face pe câte un tub DN 80mm.
Exploatarea lacului pentru producerea de zăpadă artificială impune echiparea
acestuia cu o staţie de pompare pentru distribuţia apei pe domeniu schiabil. Această
staţie, cu suprafaţa construită (amprenta la sol) de cca. 400mp, va fi integrată în zona
piciorului digului, cu nivelul ±0,00 în jurul cotei 1470mdMN, în zona de NV, într-o
construcţie din beton armat, cu forme cât se poate de discrete, pentru a se integra în
zonă.
Clădirea staţiei de pompare are următoarele compartimente principale:
o camera compresoarelor
o camerele de joasă şi înaltă tensiune
o camerele transformatoarelor
o camera pompelor
o magazie şi compartimentări pentru: automatizare şi monitorizare a
funcţionării instalaţiei de alimentare şi exploatare a lacului de acumulare,
automatizare şi monitorizare a instalaţiilor de produs zăpadă artificială, grup
sanitar cu apă potabilă şi cu toaletă ecologică mobilă
B. Conceptul instalaţiilor de înzăpezire
Pentru asigurarea înzăpezirii de bază (cu un necesar de 87000-90000mc de apă),
într-un interval de cel mult 100 de ore, sunt necesare grupuri de pompare şi conducte
de refulare pentru debite de cca. 250 l/s (900mc/h).
Înainte de pompare, în staţie se vor instala filtre de apă, instalaţiile UV, ventilele de
închidere şi reglare, sisteme integrate de monitorizare şi automatizare precum şi
grupurile de pompare. Pentru punctul cel mai înalt (zona staţiei inferioare a Telecabinei
Kanzel, în jurul cotei 1750mdMN - în ideea că pârtia Kanzel nu trebuie înzăpezită
artificial), este necesară o presiune pe refulare de 28bar. Pe aceste conducte de
refulare se vor monta hidranţi pentru cuplarea utilajelor de produs zăpadă artificială.
Pompele achiziţionate vor trebui să funcţioneze la o presiune de 50bar.
Pompele din grupul de pompare vor intra în sarcină succesiv, comandate de
necesarul de apă printr-un soft de automatizare al lănciilor şi tunurilor de zăpadă.
Clădirea pompelor va avea spaţii necesare pentru toate cerinţele unei monitorizari
şi exploatări normale şi în siguranţă, pentru urmărirea posibilelor avarii ce ar cauza o
descărcare accidentală (chiar parţială) a apei din lac.
32

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Dimensiuni, secţiuni şi alte detalii privind clădirea staţiei de pompare sunt
prezentate în piesele desenate ce fac parte integrantă din proiectul depus.
Se propune echiparea cu un grup de 3 pompe de înaltă presiune, (fiecare cu o
capacitate de refulare de min. 50 l/s pentru o înălţime de pompare de 500m,
automatizate). Cu aceste pompe se asigură înzăpezirea tuturor suprafeţelor de
înzăpezit de deasupra lacului de acumulare precum şi cele aflate în aval până în jurul
cotei 1250mdMN.
În aval de staţia de pompare, fiecare pârtie va fi deservită de câte 2 linii de
conducte paralele:
• 1 linie până la altitudinea de 1250mdMN, racordată la grupul de pompare, a
cărei diametru scade odată cu altitudinea
• o a 2-a linie ce nu mai este legată la grupul de pompare (apa va curge
gravitaţional) şi va deservi toate celelalte zone de înzăpezit aflate
dedesubtul cotei de 1250mdMN, cu un debit de 50-100 l/s
Între staţia de pompare şi cota 1250mdMN se vor prevedea hidranţi de cuplare a
utilajelor de produs zăpada doar pe linia de pompare.
Prima etapa de amenajare a instalaţiei de înzăpezire va cuprinde (pe lângă
conductele de alimentare a hidranţilor) şi conducte de umplere a lacului (din topirea
zăpezii, din reţeaua publică dar şi din captările existente sau alte captări noi de izvoare).
Pentru înzăpezire se propun combinaţii de agregate specifice de produs zăpadă,
respectiv:
un număr de 53 tunuri de zăpadă (parţial fixe pe turn) cu elice şi 16
agregate hibride (pot funcţiona atât ca tun cât şi ca lance) pentru segmente
de pârtie foarte late cu posibilităţi bune de conectare la instalaţia de
hidranţi:
• segmente de pârtii deasupra staţiei superioare a telegondolei
Postăvarul Expres spre staţia superioară a telecabinei Kanzel
• segmentul superior al pârtiei Subteleferic - Ruia
• pârtia Sulinar
• zona Doamnei
• sub lacul de acumulare - zona Zidul Mare etc.
un număr de 243 lăncii pentru toate segmentele de pârtii, deoarece o
manipulare pe numeroasele pârtii abrupte a tunurilor în timpul scurt al
înzăpezirii de bază este foarte anevoioasă şi consumatoare de timp.
În afara sezonului de schi, atât tunurile cu elice cât şi lănciile se demontează din
amplasament şi se depozitează într-o anexă existentă în zona garajelor maşinilor de
preparat pârtiile şi în garajul telescaunului instalaţiei 6CLD Ruia de la staţia inferioara a
acestuia.
33

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Exemple de agregate de înzăpezire:
Tunuri cu elice
Exemple de agregate de înzăpezire:
Lăncii de zăpadă
34

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
De-a lungul traseului pârtiilor vor fi prevăzute posturi de alimentare cu apă şi aer
comprimat - hidranţi la cca. 50m pentru pârtiile înzăpezite cu lăncii şi la cca. 70-100m
pe pârtiile late deservite de agregatele cu elice (tunuri).
Pentru reţeaua de alimentare proiectată sunt prevăzute următoarele lungimi ale
conductelor:
PÂRTIA
Drumul Roşu
Sub Teleferic
Sulinar
Lupului
Legături Telescaun Nou Ruia
Legături Drumul Roşu - Lupului
Lift Stadion
TOTAL
LUNGIMI CONDUCTE
3700m
2500m
2800m
3400m
1600m
1100m
900m
16000m
Ţinând cont de aria de dispersie a zăpezii artificiale produse cu agregatele de
înzăpezire şi de suprafaţa de înzăpezit, rezultă un necesar de 243 lăncii, 53 tunuri de
zăpadă cu elice şi 16 agregate de înzăpezit hibride.
Pentru funcţionarea lănciilor sunt necesare 5 compresoare de aer de câte 250kW
putere. Pentru asigurarea necesarului de aer comprimat, vor fi prevăzute 2 staţii de
compresoare amplasate astfel:
• 1 staţie în zona lacului de acumulare
• 1 în zona staţiei inferioare a telegondolei Postăvarul Expres
Reţeaua de conducte de înzăpezire poate fi extinsă etapizat. O mare parte a
conductelor va fi pozata în stâncă, necesitând săpătura cu mijloace specifice, chiar
dinamitare (sau altă metodă de dislocare cu explozivi).
Toate conductele pentru instalaţiile de înzăpezire se vor poza la minim 1,50m sub
nivelul terenului pentru a fi ferite de îngheţ deoarece nu se vor goli după fiecare
perioadă de înzăpezire. Pentru conductele de alimentare a hidranţilor se recomandă
ţevi a căror montaj este foarte uşor, sunt flexibile iar îmbinarea rezistentă la fenomene
de dilataţie-contracţie.
35

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Obiectul III: Instalaţii noi de transport pe cablu
Prin proiect se propune montarea a 2 astfel de instalaţii de transport pe cablu,
respectiv 2 telescaune (unul cu 6 locuri şi unul cu 4 locuri).
III.1 - 6CLD Ruia
Acest telescaun se propune a fi realizat pentru înlocuirea actualului teleschi Ruia,
cu plecare din platoul Poiana Ruia până sub staţia superioară a Telegondolei
Postăvarul Expres, cu o lungime de aproape 550m, amplasat de-a lungul marginii foarte
abrupte a pârtiei Subteleferic (în partea superioară a pârtiei Ruia).
Astfel, se proiectează o instalaţie modernă care porneşte dintr-un platou de sub
Poieniţa Cristian şi se învecinează cu Drumul Roşu, până în vestul staţiei superioare a
telegondolei existente.
Dimensionarea capacităţii de transport pentru această instalaţie (telescaun
debreabil cu 6 locuri) s-a făcut considerând următoarele două aspecte de bază:
• lungimea oblică a acestui traseu este de cca. 1110m, ceea ce face dificilă
utilizarea instalaţiei actuale (urcarea cu telechiul pe acest traseu este
solicitantă şi necesită o oarecare experienţă din partea utilizatorilor, în
special pentru copii fiind dificil)
• multitudinea de pârtii (variante de coborâre) deservite de acest traseu de
urcare generează aglomeraţie la telechiul actual, acesta devenind un factor
limitativ
Prin realizarea acestei instalaţii, zona schiabilă existentă cu potenţialul cel mai
mare ar deveni mai atractivă şi poate fi exploatată pe toata suprafaţa sa. De aceea
dimensionarea aceastei instalaţii s-a făcut pentru o capacitate de transport relativ mare,
de 2400 persoane pe oră.
Pentru transportul acestui număr de persoane, la lungimea oblică proiectată a
instalaţiei de 1045,00m, numărul estimat de scaune va fi de 65 bucăţi.
Structura constructivă a acestei instalaţii va fi realizată din:
• staţie inferioara cu suprastructură metalică, acoperită şi infrastructură din
stâlpi din beton armat adaptaţi la teren în funcţie de caracteristicile acestuia
(conform specificaţiilor relevate de studiile geotehnice)
• garaj pentru scaune şi atelier de întreţinere şi reparaţii alăturat staţiei
inferioare
• staţie superioară cu aceeaşi structură constructivă ca staţia inferioară;
staţia superioară va reprezenta staţia motoare
• stâlpi intermediari pentru susţinerea cablului purtător - trăgător; elevaţia
stâlpilor este o structura metalică, tronsonată sau nu în funcţie de înălţimea
fiecărui stâlp şi de profilul longitudinal al terenului din amplasament
• fundaţiile stâlpilor din beton armat cu adaptare la teren cu beton simplu sau
armat funcţie de condiţiile din teren (specificate de studiile geotehnice)
• reţea de alimentare cu energie electrică acţionarea cablului la staţia
motoare şi pentru celelalte necesităţi din staţii, de-a lungul traseului (pe
stâlpi), în garaj şi atelier etc.
36

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru gararea celor 65 scaune, în paralel cu staţia inferioară se va construi un
garaj cu suprafaţa utilă de cca. 400mp la care se va adăuga un atelier de reparaţii de
cca. 25mp.
Soluţia constructiva propusa a garajului şi a atelierului: structură metalică uşoară
închisă, pe fundaţii continue din beton simplu şi armat.
Din considerente asupra condiţiilor topografice de teren şi asupra fluxului schiorilor
în amplasamentul celor două staţii (ergonomia dată de direcţiile de deplasare spre şi
dinspre pârtii), se propune sensul de urcare pe partea dreaptă (privind din aval spre
amonte), iar amplasarea garajului şi al atelierului de întreţinere, în stânga staţiei
inferioare.
Cotele ±0,00 propuse pentru cele două staţii sunt:
• staţia inferioară: ±0,00 = 1341,30mdMN
• staţia superioara: ±0,00 = 1716,50mdMN
În toată documentaţia tehnică aferentă proiectului propus, indicativul utilizat pentru
această instalaţie este 6CLD Ruia (Lift de Construcţie Debreiabilă, scaun pentru 6
persoane).
Ambele staţii ale acestei instalaţii, se va echipa cu un minim necesar de facilităţi:
• o toaletă ecologică mobilă
• un dozator de apă potabilă
• un tomberon pentru colectarea resturilor menajere
Exemplu de instalaţie de transport pe cablu de tipul celei propuse 6CLD Ruia (staţia superioară)
37

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
III.2 - 4CLF Lupului
Această instalaţie nouă se propune pe sectorul inferior (mai neted) al coborârii pe
pârtia Lupului, inferior altitudinii de 1190mdMN.
Raţiunea propunerii acestei instalaţii se poate desprinde din analizarea situaţiei
actuale în care pârtia Lupului (una din cele mai îndrăgite şi de tradiţie pârtii din Poiana
Braşov) a devenit greu practicabilă din cauza unui pasaj dificil (degradat de-a lungul
timpului, în care panta extremă este dublată de formarea gheţii şi de apariţia pietrelor).
Propriu-zis, la ora actuală, pârtia Lupului este întreruptă în porţiunea mediană de
acest pasaj degradat, astfel încât partea inferioară este decalartă închisă de către
administrator şi salvamont (în sensul că nu se poate acorda asistenţă). Din acest motiv,
pârtia Lupului mai este utilizată parţial doar în porţiunea superioară, schiorii
efectectuând o trecere prin pădure spre zona centrală a staţiunii, la atingerea pasajului
dificil. Jumătatea inferioară a devenit inaccesibilă prin faptul că nu este deservită de nici
o instalaţie de transport.
Prin realizarea acestui nou telescaun, se va asigura un acces în zona mediană a
pârtiei, astfel încât se va utiliza pârtia Lupului pe toată lungimea sa. Existând acces de
sus şi cu variantă clară de ieşire în centru în zona dificilă (legătură proiectată), dar şi de
la baza pârtiei prin noua instalaţie până în zona mediană, pârtia se va putea parcurge la
alegere în întregime sau pe cele două jumătăţi separat cu evitarea pasajului dificil.
Această instalaţie va avea o lungime mai mică, generată de raţionamentul de mai
sus - traseul de urcare nu va merge decât până în porţiunea mediană a domeniului
schiabil. Traseul propus este localizat la marginea domeniului schiabil deci nu va
deservi şi zona pârtiilor Sulinar, Bradu, zona centrală. Din aceste motive, aici s-a
proiectat un telescaun fix doar de 4 locuri, cu o capacitate de transport mai redusă (faţă
de cel de 6 locuri descris anterior).
Pentru transportul numărului de persoane propus (1600 pers/ora), la lungimea
oblică a instalaţiei de cca. 820m, numărul de scaune va fi de 40 bucăţi.
Instalaţia proiectată este de tip telescaun fix de 4 persoane, cu covor de îmbarcare
cu viteza de 1,0m/s şi viteza cablului purtător de max 2,5m/s, nefiind prevăzută
debraiere. Pentru acest tip de instalaţie nu este necesar garaj pentru scaune (acestea
nu se retrag pe timpul nopţii), ci doar un mic atelier de întreţinere cu suprafaţa utilă de
cca. 20mp.
Tot pe raţiuni dictate de ergonomia afluxului schiorilor şi de condiţiile de teren, se
propune sensul de urcare pe partea dreaptă (privind din aval spre amonte), iar
amplasarea atelierului de întreţinere pe stânga staţiei inferioare.
Cotele ±0,00 propuse pentru cele două staţii sunt:
• staţia inferioară: ±0,00 = 975,50mdMN
• staţia superioara: ±0,00 = 1180,00mdMN
Structura constructivă a acestei instalaţii este similară cu instalaţia 6CLD Ruia
deja descrisă. Singurele deosebiri sunt că:
• nu va dispune de garaj (scaunele rămânând de-a lungul traseului tot
timpul)
• staţia motoare va fi cea inferioară
38

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În toată documentaţia tehnică aferentă proiectului propus, indicativul acestei
instalaţii este: 4CLF Lupului (Lift de Construcţie Fixă, scaun pentru 4 persoane).
Accesul la staţia inferioară (de îmbarcare) a aceasei instalaţii se va putea face atât
de pe pârtia Lupului, cât şi dinspre staţia inferioară a teleschiului Stadion (urmărind un
drum schiabil până la baza pârtiei Lupului).
Totodată, această nouă instalaţie va mai deservi un nou traseu schiabil care se
propune prin desprindere din partea inferioară a Drumului Albastru, cu trecere peste
nişte pante netede (actual împădurite) cu expunere nordică şi coborârre finală directă
spre staţia inferioară a 4 CLF Lupului.
Pe această pârtie se va putea intra şi dinspre Drumul Roşu din zona ultimului viraj
înaintea intersecţiei cu pârtia Subteleferic, realizând o lagătură ideală între zona
inferioară a pârtiilor Drumul Roşu, Subteleferic şi Sulinar şi staţia inferioară a noii
instalaţii.
Ca şi în cazul 6 CLD Ruia şi în cazul acestei instalaţii, fiecare staţie se va echipa
cu un minim necesar de facilităţi, respectiv o toaletă ecologică mobilă; un dozator de
apă potabilă şi un tomberon pentru colectarea resturilor menajere.
Obiectul IV: Dezvoltarea infrastructurii conexe
Utilităţi existente în amplasamentul lucrărilor propuse:
Lucrările proiectate în domeniul schiabil existent se referă la corecţii în profil în
lung şi transversal al pârtiilor (coborârilor) A, B, C, D descrise la captilotul dedicat
situaţiei existente. În urma acestor corectări se vor genera miscări de terasamente
(transportul acestor volume de terasamente între zonele de săpătura şi cele de
umplutură sau în alte zone conform necesităţilor).
Toate aceste mişcări de terasamente se vor petrece pe zone în care există utilităţi,
respectiv:
• sistem de alimentare cu apă din izvoare captate (captările propriu-zise,
pompe şi camere ale pompelor, rezervoare, cămine de vane, conducte de
refulare şi distribuţie, conducte de prea-plin etc.)
• trasee de linii electrice subterane pentru alimentarea pompelor staţiilor de
pompare a apei, a tuturor instalaţiilor de transport pe cablu din domeniul
schiabil existent cât şi a celorlaltor consumatori din masivul Postăvarul
• conducte de transport gaz metan
• conducta de canalizare menajeră între staţia superioară a telegondolei
„Postăvarul Expres” şi staţia de epurare din Poiana Braşov
Înainte de începerea execuţiei lucrărilor proiectate, toate aceste utilităţi se vor
identifica şi marca în teren de către administratorii respectivi şi se va hotărî în privinţa
menţinerii, protejării, strămutării sau refacerii acestora. În cazul menţinerii în
amplasament a oricăreia din aceste utilităţi, se va preda traseul prin proces-verbal
constructorului cu specificarea că orice lucrare din apropierea amplasamentului
acestora să se facă doar sub stricta supraveghere a delegatului societăţii deţinătoare.
În zonele unde se vor executa extinderi ale pârtiilor existente sau în
amplasamentul legăturilor noi dintre pârtii, este posibil să existe inclusiv trasee de
utilităţi. Înainte de modelarea acestor pârtii noi (în plan, profil în lung şi transversal), se
va proceda ca mai sus: se vor identifica, marca etc.
39

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
IV.1 Alimentarea cu energie electrică
Reţeaua electrică existentă din Poiana Braşov spre staţiile superioare ale
telefericelor existente cât si spre ceilalţi consumatori din Masivul Postavaru este destul
de veche şi insuficientă pentru asigurarea necesarului de energie electrică cerut de
staţia de pompare de lângă lacul de acumulare din Ruia.
Ca urmare a situaţiei existente, se impune proiectarea unei noi reţele de medie
tensiune (20kV) dinspre staţia inferioară a 8EUB Telegondolei Postăvarul Expres,
pozată subteran de-a lungul instalaţiei de înzăpezire, până la staţia de pompare de
lângă lacul de acumulare din Ruia şi mai departe până la staţia superioară a
telegondolei, pe o lungime de cca. 2400m.
Conform furnizorilor de utilaje, necesarul de curent electric (ca şi putere instalată)
în domeniul schiabil este:
a) Pentru pompare apă:
• 350kW la staţia de pompare din zona staţiei inferioare a 8EUB Telegondola
Postăvarul Expres, inclusiv iluminat
• 115kW pentru pomparea apei din captarea existentă în zona staţiei
inferioare a 6CLD Ruia, inclusiv iluminat
• 2000kW la staţia de pompare a lacului de acumulare şi pentru înzăpezire,
inclusiv iluminat
b) Pentru instalaţiile de transport pe cablu:
• 500kW pentru staţia motoare (inferioară) a 4CLF Lupului, inclusiv iluminat
• 800kW pentru staţia motoare (superioară) a 6CLD Ruia, inclusiv iluminat
IV.2 Cablu din fibră optică
Pentru realizarea comunicaţiei între operatorii şi supraveghetorii telefericelor şi a
sistemelor de acces în şi din staţii, precum şi între staţiile importante de înzăpezire, pe
lângă cablurile instalaţiilor de înzăpezire şi a celor de medie tensiune dinspre Poiana
Braşov spre staţia de pompare Ruia şi mai departe până la staţia superioară a 8 EUB
Telegondolei Postăvarul Expres, va fi montat şi un cablu din fibră optică.
În viitor, prin acest cablu se vor putea transmite imagini video de pe munte la
staţiile telefericelor, către televiziune, operatori de turism, salvamont, salvare, internet,
politie etc. În acelasi mod se va putea afla în timp real starea vremii, starea pârtiilor,
aglomeraţia de pe pârtii etc., fiind un real sprijin în atragerea turiştilor spre pârtii.
Pentru comunicaţii între staţiile inferioare ale 6CLD Ruia si 4CLF Lupului se vor
poza cabluri din fibră optică. Proiectarea instalaţiilor de alimentare cu energie electrică
şi telecomunicaţii se vor excuta de societăţi specializate.
Săpăturile pentru pozarea reţelelor de utilităţi se vor executa în terenuri eterogene,
de la pământuri uşor de săpat la săpături grele, necesitând chiar disclocări cu
explozibili. Din acest motiv, se va institui o colaborare între specialităţi (apă, electrice,
fibră optică etc.), pentru realizarea unei săpături comune - la dimensiuni în concordanţă
cu prevederile normativelor privind distanţele minime între traseele de utilităţi.
Notăm faptul că săpăturile pentru pozarea utilităţilor se vor putea executa doar
după modelarea finală a pârtiilor, în profile în lung şi transversale, pentru a se realiza
adâncimile minime de pozare şi evitarea executării de săpături în domeniul schiabil
amenajat definitiv.
40

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
IV.3 Parcări auto la baza pârtiilor
Odată cu reabilitarea şi extinderea domeniului schiabil, inevitabil va creşte
presiunea turiştilor ce ajung în Poiana Braşov cu automobilul propriu şi nu dispun de
locuri de parcare suficiente.
Pentru rezolvarea acestei probleme, în paralel cu acest proiect, Primăria Braşov a
demarat un proiect de construire a unui parcări multietajate cu un număr de minim 2000
de locuri, în actuala parcare de la intrarea în staţiune.
III. ACCESE ŞI ORGANIZARE DE ŞANTIER
Accesul în amplasamentul lucrărilor proiectate este relativ uşor datorită existenţei
Drumului Roşu care leagă Poiana Braşov (baza pârtiilor) de partea superioară a
masivului Postăvaru, asigurând accesul la construcţiile existente.
Astfel, actualul Drum Roşu, cu funcţie de drum auto, pleacă din amplasamentul
staţiilor inferioare a telegondolei Postăvarul Expres şi a telecabinei Kanzel, şerpuieste
prin pădure şi peste pârtiile Subteleferic şi Sulinar şi se termină pe creasta Postăvarului.
Acest drum a fost consolidat şi îmbunătăţit ca traseu de drum auto cu ocazia execuţiei
telegondolei Postăvarul Expres, în anul 2006, astfel că la această dată permite
circulaţia basculantelor, autobetonierelor şi a tuturor utilajelor necesare la realizarea
lucrărilor proiectate. Pe acest drum s-au transportat inclusiv tronsoanele stâlpilor
metalici de pe traseul telegondolei cât şi subansamblurile staţiei superioare a acesteia.
Pe acest drum se va derula toată circulaţia auto cu materiale necesare
implementării proiectului propus cât şi circulaţia maşinilor de transport a personalului
tehnic şi a muncitorilor.
Lucrările de extindere a pârtiilor existente şi de realizare de legături schiabile între
acestea, se referă la:
• defrişări
• scoaterea cioatelor
• transportul materialului lemnos
• lucrări de terasament
• pozarea utilităţilor
Pentru toate aceste lucrări este necesar accesul în amplasament a utilajelor grele
de săpat, transport local, încărcare-descărcare etc.
Analizând planul de situaţie general (parte din proiect), se observă că accesul pe
toate pârtiile - atât cele reabilitate şi lărgite, cât şi pe legăturile noi dintre ele - se face
direct din Drumul Roşu, nefiind necesară amenajarea nici unui alt traseu (drum).
Prin natura lucrărilor, utilajele folosite sunt utilaje specifice pentru realizarea
terasamentelor, ele însele creându-şi acces la frontul de lucru şi în final realizând unul
din obiectivele proiectului, respectiv acces şi legături între pârtii.
În aceeaşi logică, la execuţia lacului de acumulare (amplasat în imediata apropiere
a Drumului Roşu), utilajele grele necesare lucrărilor de terasamente intră direct în
frontul de lucru de pe drum.
Peste noapte, toate aceste utilaje rămân în amplasament, sub pază asigurată de
constructor sau de o firma specializată sub contract.
41

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Săpătura şi umplutura executată pentru pozarea utilităţilor se face tot cu utilaje
specifice, adaptabile la condiţiile de teren cu pante mari şi condiţii grele de lucru.
Lucrările necesare realizării celor două instalaţii de transport pe cablu nou
proiectate (6CLD Ruia şi 4CLF Lupului), sunt lucrări liniare, cu următoarele
componente:
• lucrări de terasamente şi punere în operă a betoanelor
• lucrări de construcţii - montaj (pentru stâlpii metalici, construcţia staţiilor)
La execuţia lucrărilor de terasamente se vor folosi aceleaşi utilaje cu care se
lucrează şi pe pârtie.
Betoanele se vor transporta din Braşov, iar punerea lor în operă (turnarea
efectivă) se face cu staţii sau relee de staţii de pompare staţionare, cu posibilitate de
refulare (pentru o pompă) de până la 120m pe verticală şi 300m pe orizontală, ceea ce
vor permite amplasarea acestora în zona Drumului Roşu, nefiind nevoie de accese
suplimenatre.
Montarea stâlpilor metalici se face cu utilaje pretabile pentru fiecare amplasament
în parte, respectiv: macarale auto sau staţionare, utilaje de ridicat tip „bică” sau, în
ultimă instanţă, cu elicopterul.
Personalul muncitor şi personalul tehnic de urmărire şi supraveghere a lucrărilor
va fi transportat zilnic la punctele de lucru, în amplasament nefiind necesare
baracamente pentru cazare.
Servirea mesei se face în zona fiecărui front de lucru, într-un vagon mobil
poziţionat în amplasament funcţie de frontul de lucru efectiv.
Resturile menajere se vor colecta într-un tomberon (în pungi si saci de polietilenă).
Sacii plini se vor transporta într-o zi fixata din săptămână în Poiana Braşov într-un
amplasament stabilit cu societatea de salubritate ce deserveşte zona.
În amplasament, într-o poziţie convenabilă, se va amplasa o toaletă ecologică
mobilă şi dozatoare de apă potabilă.
42

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1.5.3. Descrierea etapelor proiectului
Perioadele caracteristice activităţii întregului proiect sunt:
A. Etapa de construcţie
B. Etapa de funcţionare
C. Etapa de dezafectare
A. Etapa de construcţie
Lucrările de construcţie necesare a fi realizate pentru a pune în operă întreg
proiectul propus se redau sintetic mai jos, urmând ca detaliile de realizare să fie
abordate în capitolul 2 - Procese tehnologice:
Lucrări propuse pentru reabilitarea pârtiilor existente:
Lucrările proiectate în domeniul schiabil existent se refera la extinderi, corecturi în
plan, în profil în lung si profile transversale etc. Aceste lucrări se realizează prin:
• defrişări
• îndepărtarea si depozitarea stratului de pământ vegetal necesar la
consolidarea si înierbarea pârtiei după modelare
• reabilitare drenurilor existente si execuţia unor drenuri noi
• corecţii în plan, în profil în lung si transversal a pârtiilor (coborârilor) A, B,
C, D - existente, descrise anterior
• consolidări ale terasamentelor în urma săpăturilor
Lucrări propuse pentru construirea pârtiilor noi:
Aceleasi lucrări enumerate la extinderile pârtiilor existente sunt necesare si la
amenajarea unor pârtii noi. Diferenţa dintre pârtiile existente si cele noi o face faptul că
de data aceasta suntem într-un teren virgin iar volumul de lucrări de orice categorie, pe
unitatea de suprafaţa, sunt mult mai mari si mai greu de executat.
Drenaje de suprafaţă, drenajul pârtiilor
Soluţiile au fost astfel alese pentru a avea efectul minim posibil asupra scurgerii de
suprafaţă şi a şanţurilor existente. La proiectare s-a avut grija ca în imediata apropiere a
zonei proiectate, adaptările pistei să nu afecteze apele stătătoare sau curgătoare,
izvoarele şi respectiv zonele umede / mlăştinoase la vedere.
Prin trasarea adaptată la teren a pistelor şi drumurilor, proiectarea traseelor pe
porţiuni preponderent uscate şi evitarea deversării directe în ape existente, distribuţia
apei de pe piste pe diferite zone de drenare parţiale, amplasarea multor evacuări
transversale, a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă în drenuri subterane,
disiparea debitelor maxime şi o repartizare a apelor de suprafaţă din zona proiectului în
porţiuni împădurite mari cu vegetaţie densă şi rezistentă la eroziune, au un efect
cumulat nesemnificativ asupra situaţiei hidrologice existente.
Aplicarea tuturor măsurile alese pentru construcţia pârtiilor se va face pe
tronsoane, pentru ca suprafeţele noi de terasament să fie asigurate cât mai repede prin
lucrări de recultivare şi înierbare.
43

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Drenarea pârtiilor. Şanţuri transversale de scurgere.
Pentru a evita concentraţiile mari ale apelor de suprafaţă, proiectul prevede pe
porţiunile de pârtie drenuri de scurgere la distanţe de 25m (pe pârtii abrupte) şi la 40m
(pe pârtiile mai line) (sistem de şanţuri naturale cu covor de verdeaţă densă) care se vor
evacua pe terenurile existente de lângă pârtii.
Drenarea drumurilor schiabile
În zona drumurilor schiabile se realizează o înclinaţie a terenului de 3-5% spre
exterior şi instalarea suplimentară a unor şanţuri de evacuare la distanţe de 60-80m,
care deversează controlat apa de suprafaţă spre teren stabil contra eroziunii aflat în jos
de drumul schiabil.
Tratarea traversărilor zonelor ce pot genera torenţi
Se va evita pe cât posibil traversarea unor şanţuri mici care, în cazul ploilor
abundente, pot genera debite mari. Traversarile inevitabile se vor face pe saltele de
piatră brută. Şanţurile cu o adâncime de 50-70cm se vor realiza cu lungimi între 3m şi
5m, pentru a nu cauza stricăciuni maşinilor de preparat pârtiile în cazul unui strat mic de
zăpadă. În decursul realizării stratului de bază de zăpadă artificială aceste şanţuri vor fi
astupate astfel că, pe timpul iernii, nu se vor observa. Conductele se vor monta
dedesubtul albiilor la o adâncime corespunzătoare (minim 2m) pe un strat protector de
beton. Cablurile se vor monta în tuburi de protecţie.
Conceptul de recultivare şi înierbare
La alcătuirea amestecului de seminţe se vor respecta în afara condiţiilor
climaterice şi condiţiile specifice locaţiei pe domeniul pârtiilor, cum ar fi perioadă scurtă
de dezvoltare a vegetaţiei, rezistenţă la presiunea zăpezii etc. Astfel vor fi folosite
ierburi adaptate locaţiei, cu proprietăţi bune de stabilizare a solului şi rezistenţă
mecanică bună.
Asigurarea pârtiilor
Asigurarea pârtiilor se realizează prin plase de siguranţă şi de restricţionare.
Deoarece măsurile de siguranţă speciale sunt destinate doar pentru publicul spectator
în cazul organizării unor competiţii sportive, în docmentaţia studiată sunt prevăzute doar
protecţii fixe ale segmentelor de pârtie la care terenul adiacent este în mare parte
abrupt (taluzuri mai mari în pantă de 2-3°, protecţii împotriva prăbuşirii unor zone de
terasamente consolidate cu zidărie de piatră uscata sau gabioane etc.), prin intermediul
unor plase cu caracteristici descrise în amanunt - specific fiecărei zone de protejat - la
faza de Detalii de Executie.
Numeroasele margini de pârtii împădurite nu vor fi în mod special asigurate altfel
decât cum se obişnuieşte în cazul folosirii pârtiei doar de publicul spectator (cu rol mai
degraba de limitare a accesului în zona respectiva).
44

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
B. Etapa de funcţionare
Activităţile desfăşurate pe timpul etapei de funcţionare se centrează pe
operaţiunile de preparare a pârtiilor, precum şi pe întreţinerea suprafeţelor aferente pe
timp de vară.
• în extrasezon, pe lângă activităţile aferente asigurării rezervei de apă în lac
pentru necesarul de înzăpezire din sezonul următor, se vor efectua după
necesităţi mici lucrări de întreţinere a suprafaţelor pârtiilor precum şi lucrări
de mentenanţă la instalaţiile de transport pe cablu etc.
• în sezonul de schi, lucrările de bază sunt cele aferente preparării zăpezii
artificiale şi distribuirea ei pe suprafaţa domeniului schiabil, precum şi
lucrările de tasare a acesteia cu maşinile de amenajat („ratrack”)
C. Etapa de dezafectare / închidere / postînchidere
Pentru situaţia în care se doreşte închiderea definitivă şi dezafectarea obiectivului,
se va realiza un proiect tehnic de închidere şi dezafectare care va include şi o parte de
evaluare a efectelor posibile asupra mediului precum şi metodele şi măsurile de evitare
/ corectare a unor asemenea efecte negative, urmând a se parcurge toate etapele
procedurale legal prevăzute pe linie de protecţie a mediului pentru avizarea soluţiei.
1.6. Durata etapei de funcţionare
Etapa de funcţionare nu este limitată în timp, importanţă având fireşte durabilitatea
instalaţiilor realizate şi a echipamentelor, în raport cu dorinţa titularului de reînnoire. În
orice caz, asemenea obiective pot rămâne în exploatare pe durate mari de timp.
45

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii
energiei necesare asigurării producţiei
În cazul proiectului analizat, considerând specificul acestuia, conceptului de
“producţie” îi putem asocia numărul (rspectiv fluxul) de turişti deserviţi şi cantitatea de
zăpadă artificială necesară înzăpezirilor.
Astfel, după darea în folosinţă a tuturor investiţiilor prevăzute prin proiect,
suprafeţele schiabile şi fluxurile estimate de schiori pe aceste pârtii vor fi:
• suprafaţa schiabilă finală: cca. 71,00ha
• lungimea totală a pârtiilor de schi: cca. 21100m (21,1km)
Pentru sezonul de vârf, în condiţii de vreme frumnoasă, afluxul estimat de schiori
este următorul:
• la sfârşit de săptămână / vacanţe - cca. 3000 de schiori
• pe parcursul săptămânii - între 1500 şi 2000 schiori
Capacităţile de transport asigurate la finalizarea proiectului vor fi:
Denumirea liftului
Capacitate maximă de transport
(persoane / h)
Telecabină Kanzel 350
Telecabină Capra Neagra 504
Telegondola Postăvarul Expres 1823
Teleschi Bradul 900
Teleschi Stadion 900
Teleschi Slalom 600
Teleschi Subteleferic 500
Teleschi Kanzel 900
Telescaun 6CLD Ruia 2400
Telescaun 4CLF Lupului 1600
Total capacitate (persoane/h) 10477
La o încărcare a capacităţii medii de 71% la mijloacele de transport pe cablu,
rezultă o capacitate totală medie de transport de cca. 7438 pers/h. Se preconizează ca
cca. 4900 de schiori să poată folosi pârtiile fără probleme de siguranţă şi fără timp de
aşteptare mare la instalaţiile de transport.
Tot ca şi producţie, se identifică zăpada artificială produsă în scopul înzăpezirii
domeniului schiabil. Totalul ariilor de înzăpezit după reabilitare fiind de 60,00ha şi
considerând necesarul specific de apă de 2415mc/ha, va rezulta un volum anual
necesar de apă de cca. 145000mc.
Stratul de zăpadă realizat va fi de cca. 35cm grosime, respectiv va atinge un
volum aproximativ de 210000mc (nebătătorit).
46

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
TABELUL Nr. 1.1: Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice
Producţia
Resurse folosite în scopul asigurării producţiei
Cantitatea
Denumirea Cantitatea anuală Denumirea
Furnizor
anuală
transport 10477schiori/h (max)
- energie electrică cca. 1040MW * SC Electrica SA
schiori 7438pers/h (mediu)
- energie electrică cca. 542,85MW * SC Electrica SA
înzăpezire
pârtii (35cm)
60ha
* - detalierea necesarelor este redată mai jos
- motorină 34000 l/an * var. staţii distrib. carburanţi
- lac propriu acumulare
- altele - apă 145000mc - reţea apă Poiana Braşov
(Compania Apa Braşov)
• transportul pe cablu aferent celor două telescaune propuse:
500kW+800kW = 1300kW x 8h/zi = 10400kWh/zi x 100zile = 1040,0MWh/sezon
• pomparea apei pentru acumulare şi înzăpezire:
350kW+115kW+2000kW = 2465kW x 100h = 246,5MWh/înzăpezirea de bază
2465kW x 1h/zi x 50 zile = 123,25MWh/sezon pentru corecţii şi întreţinere
total pompare: 369,75MWh/sezon
• acţionarea agregatelor de înzăpezire:
tunuri înzăpezire: 11kW x 53buc x 100h/sezon = 58,3 MWh/sezon
lăncii înzăpezire: 4kW x 243buc x 100h/sezon = 97,2 MWh/sezon
agregate hibride: 11kW x 16buc x 100h/sezon = 17,6 MWh/sezon
total agregate: 173,1 MWh/sezon
• funcţionarea maşinilor de bătătorit zăpada (ratrack):
5buc x 17l/h x 4h/zi = 340l/h x 100zile/an = 34000 l/an
1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
Pe timpul etapei de funcţionare, singurele materii prime care necesare sunt:
• apa necesară producerii zăpezii artificiale - cca. 145000mc/an
• electricitatea necesară funcţionării instalaţiilor de transport pe cablu
propuse (cele 2 telescaune Ruia şi Lupului) şi cea necesară pompării apei
şi acţionării agregatelor de înzăpezire (valori prezentate în detaliu la
capitolul anterior)
• motorina necesară funcţionării maşinilor de bătătorit zăpada (ratrack) cca.
34000 l/an
47

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pe durata etapei de construire a obiectivelor propuse prin proiect, principalele
materii prime şi materiale care se vor utilza sunt:
MATERII PRIME / MATERIALE
funcţionarea utilajelor de construcţii; transporturi
motorină
lucrări de defrişare
benzină pt. motoferăstrae
consolidări - ziduri sprijin din gabioane, cleionaje
piatră brută
plasă metalică
nuiele
plase pentru protecţia schiorilor (tip A şi B)
stâlpi oţel
plasă sârmă
stâlpi policarbonat
plasă din materiale uşoare
realizarea lacului de acumulare (etanşeizare + taluzare)
material fin (00/08mm) *
pietriş cu diferite granulaţii (08/30;30/70mm) **
geotextil din polipropilena de 1200g/mp
geotextil din polipropilena de 300g/mp
folie de PEHD (polietilena de înaltă densitate), 2,5mm grosime
realizarea instalaţiilor de transport pe cablu
stâlpi metalici
structuri metalice şi elemente de asamblare
beton fundare
realizarea casei pompelor aferentă lacului
beton, mortar
materiale finisare
realizarea operaţiunilor de derocare
material exploziv specific (dinamită sau alte materiale) ***
realizarea sistemului de înzăpezire
pompe electrice în staţia de pompare lac
conducte apa de înaltă presiune
conducte aer comprimat
cabluri electrice pt. tunurile de zăpadă, în tub protecţie
cabluri electrice pt. lăncii de zăpadă, în tub protecţie
cabluri electrice pt.control tunuri
cabluri electrice pt.control lăncii
alte cabluri electrice
fibră optică în tubulatură
tunuri de zăpadă (elice)
lăncii de zăpadă
instalaţii hibride (pot funcţiona atât ca tunuri cât şi ca lăncii)
CANTITĂŢI (aferente lucrărilor în totalitate)
37944 l - * estimare evaluator
2500 l - * estimare evaluator
3120mc
n.n. - la fază de detalii proiect
n.n. - la fază de detalii proiect
n.n. - la fază de detalii proiect
n.n. - la fază de detalii proiect
n.n. - la fază de detalii proiect
n.n. - la fază de detalii proiect
strat 15cm pe fundul lacului
cca. 12000mc
29300mp
2000mp
19300mp
n.n. - conform instalaţiilor achiziţionate
n.n. - conform instalaţiilor achiziţionate
2418mc
368mc
n.n. - la fază de detalii proiect
n.n. - funcţie de metoda utiliz. de prestator
7buc (3+2+1buc legate în paralel)
19360ml
15514ml
5186ml
17087ml
3926ml
15673ml
22548ml
2433ml
53buc
243buc
53buc
*- se asigură local, din stratul de argilă prăfoasă/nisipoasă relevat de studiile GEO
** - se asigură din balastiere
*** - lucrările vor fi gestionate de o firmă specializată şi autorizată care decide atât metoda cât şi tipul
de exploziv
48

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
La aceastea se adaugă volumele de săpături / umpluturi aferente lucrărilor de
terasamente prilejuite de modelarea pârtiilor şi de realizarea lacului de acumulare.
Conform datelor primite de la proiectant, în sinteză, volumele de terasamente ce
vor fi executate sunt:
PÂRTIA
SĂPĂTURĂ
[mc]
UMPLUTURĂ *
[mc]
EXCES MATERIAL
[mc]
DEROCĂRI
[mc]
extindere pârtii existente inclusiv consolidări 122187 120015 2172 31660
pârtii existente fără extinderi 69321** 69321** 0 4523
pârtii noi (legături între pârtiile existente, extinse sau nu) 82800 76500 6300 6784
lac de acumulare Ruia 73100 58800 14300 2261
TOTAL 347408 324636 22772 45228
notă
* - în categoria umpluturilor au fost cuprinse şi lucrările de consolidare (cleonaje, ziduri de sprijin, consolidări
cu piatră brută)
** - conform proiectantului, la detalii de execuţie se vor cauta soluţii de compensare a celor două volume,
aceasta operatiune putându-se realiza fără probleme (amenajarea pârtiilor nefiind aşa de restrictivă)
Volumele de mai sus au fost diminuate de către proiectant (pentru fiecare pârtie),
cu stratul de pământ vegetal (în grosime de 10cm, sortat), pentru înierbarea unei
suprafeţe estimată la cca. 45ha (adică 45000mc).
Cu acest volum, adăugat la execesul de material de 22772mc, se atinge un volum
iniţial în exces de 45000 + 22772 = cca. 68000mc ce se va utiliza în ansamblu la
remodelarea finală incluzându-se renaturarea (cu startul de pământ vegetal sortat).
Observaţii:
- prin metoda de compensare propusă la nivel de proiectare se notează că nu sunt
necesare gropi de împrumut, volumele excavate dintr-un sector al pârtiei fiind
utilizate în alt sector din proximitate pentru lucrările de umplutură, după caz
- prin metoda de sortare iniţială a pământului vegetal se asigură resursa pentru
renaturarea finală a pârtiilor (45000mc, respectiv o suprafaţă de cca. 45ha),
eliminându-se o eventuală rpoblemă de transport şi de asigurare a acestei
resurse (eventuale gropi de împrumut)
Substanţe cu caracter chimic sau periculos
Dintre toate materiile prime şi materialele utilizate atât pe perioada de construcţie,
cât şi pe cea de funcţionare, singurele substanţe sau preparate chimice (periculoase
sau nu) sunt:
• benzina utilizată la motoferăstrae
• motorina utilizată de mijloacele de transport şi de utilajele de construcţii
• materiale explozive utilizate pentru derocări
49

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
TABELUL Nr. 1.2: Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau
preparatele chimice
Denumirea materiei
prime, a substanţei sau
preparatului chimic
Cantitatea anuală
/ existentă în stoc
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice
*)
Categorie Periculozitate **) Fraze de risc *)
motorină per. construcţie 1) 37944 l P T; R45; S53-45
motorină per. exploatare 1)
benzină 1)
34000 l
2500 l
inflamabil / exploziv
P
X n;R40;S(2-)36/37
materiale explozive 2) n.n. exploziv n.n. n.n.
1) până la realizarea detaliilor de proiectare nu sunt prevăzute la fază de SF (cantităţile de combustibil
depind de tipul şi numărul de utilaje pe care le va utiliza constructorul şi care încă nu sunt cunoscute în
detaliu) - aşadar, cantităţile sunt estimate în baza experienţei unor lucări similare
2) lucrările de împuşcare prilejuite de derocările necesare modelarea pârtiilor vor fi executate printr-o
societate specializată cu obligaţia de a respecta toate normele în vigoare, detaliile operaţiunilor căzând
în seama acestui prstator şi nefiind disponibile la ora actuală
*) Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001 şi
Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase.
**) Conform art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000, aprobată şi modificată prin Legea
nr. 451/2001.
50

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul
1.9.1. Zgomot şi vibraţii
În desfăşurarea proiectului vor exista două perioade distincte din punct de vedere
al caracteristicilor emisiilor de zgomote şi vibraţii (perioada de realizare a lucrărilor de
construcţie şi perioada de activitate normală pe domeniul schiabil).
Ca efecte generale (calitative) ale acestor potenţiale emisii de zgomot şi vibraţii în
arealul învecinat (depinzând fireşte însă şi de intensitatea emisiilor), se pot reliefa cu
precădere cele eventual resimţite asupra:
• personalului de execuţie
• altor obiective din vecinătate (spaţii de cazare, activităţi de agrement etc.)
• faunei din zonă (zona este caracterizată însă de existenţa unui echilibru deja
creat din acest punct de vedere)
În întreaga literatură de specialitate, pragul de zgomot considerat ca fiind admis de
om fără a simţi efecte negative este de 80dB. După trecerea acestui prag, în funcţie de
gradul de depăşire (intensitate) dar şi de frecvenţa şi durata acestor depăşiri, efectele
ce pot să apară pornesc de la un nivel de indispoziţie simplă, putând ajunge până la
pierderi de auz.
În ceea ce priveşte fauna (acele specii cu atari sensibilităţi), efectul general este
acela de retragere la o distanţă la care aceasta nu se mai simte deranjată. Pentru surse
de zgomot şi vibraţii cu acţiune îndelungată, se poate discuta ulterior şi de o revenire a
multor specii pe vechiile teritorii, având loc un proces de adaptare. Acest lucru depinde
foarte mult însă de necesităţile ecologice ale speciilor respective şi de condiţiile oferite
de un areal mai larg. În fapt discuţia se poartă pe marginea accesului la resurse pentru
aceste specii - adaptarea la noile condiţii de viaţă e strâns legată de necesitatea de a
accesa resursele - hrană, apă, teritorii de înmulţire etc. Dacă populaţiile respective îşi
vor putea satisface aceste nevoi păstrând o distanţă mai mare faţă de zona de
intervenţie, obişnuit vor prefera această retragere chiar şi la nivele de zgomot / vibraţii
care în fapt nu sunt de natură a induce perturbări fiziologice. În multe cazuri intervin
însă elemente generate de teritorialitate (prin transaltarea unor teritorii de hrănire sau
pentru alte funcţii intrându-se în conflict cu alte exemplare din aceeaşi specie) sau chiar
de unicitate a unor biotopuri sau habitate pe o distanţă respectabilă.
Cum însă în zona vizată de lucrările propuse nu se găsesc habitate rare care să
adăpostească specii de faună sensibile la zgomote, nu considerăm că ar fi cazul unui
eventual impact semnificativ asupra faunei.
Ca şi fenomen general acceptat de cercetători se poate menţiona faptul că sunt
mult mai bine tolerate de către faună zgomotele relativ constante (chiar dacă sunt mai
puternice) decât cele inconsecvente ca producere (chiar dacă au intensitate scăzută) -
are loc nimic altceva decât un fenomen de adaptare şi de tolerare a unui disconfort în
vecinătate în schimbul accesului la unele resurse.
În câmp deschis zgomotul utilajelor este influenţat de mediul de propagare a
acestuia, respectiv de existenţa unor obstacole naturale sau artificiale între surse
(utilajele de construcţie) şi punctele de măsurare.
51

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Păsările par a fi sensibile la zgomote, acestea interferând în mod direct cu
comunicarea intrespecifică prin intremediul sunetelor şi în acest mod afectând indirect
comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii (Reijinen and Floppen, 1994,
Kuitunen et al. 2003, Helldin and Seiler 2003, National Research Council 2005).
Pentru majoritatea speciilor de păsări, un nivel de zgomot de 70-100dB este
considerat mediu şi fără vreun impact semnificativ (Kuitunen et al. 2003, Reijnen and
Foppen 1994, Warber 1992).
Referitor la efectele vibraţiilor, acestea sunt importante cu precădere pentru
reptile, având în acesta caz o importanţă foarte mare din punct de vedere al percepţiei
senzoriale.
Surse
a). pe timpul perioadei de construire:
În scopul efectuării propriu-zise a tuturor lucrărilor de construire, se vor utiliza în
mod firesc o serie de utilaje specifice care, în mare parte, sunt generatoare de zgomot
şi/sau vibraţii.
În gama obişnuită de utilaje cu care se operează în asemenea lucrări se regăsesc:
• autocamioane / basculante
• auto-macarale
• autobetoniere şi pompe împins beton
• încărcătoare frontale
• excavatoare
• buldozere
• freze de sol
• pikamere (ciocane pneumatice)
• motoferăstrae
• unelete electrice de mână (maşini de găurit, polizoare unghiulare etc.)
etc.
La toate acestea se mai adaugă şi zgomotele provocate de exploziile eventual
necesare în cadrul lucrărilor de derocare.
Cu toate că această fază este caracterizată printr-o intensitate mai ridicată a
zgomotelor, perioada de desfăşurare fiind scurtă, efectele posibil a fi induse la nivelul
faunei se vor înscrie în gama unor disturbări temporare, fără efecte remanente,
condiţiile de mediu din acest punct de vedere revenind la starea iniţială (acolo unde
este cazul) de îndată ce lucrările vor înceta.
b). pe timpul perioadei de activitate pe domeniul schiabil
Sursele de zgomote ce vor funcţiona pe amplasament coincid în fapt ca şi
diversitate cu cele din situaţia actuală, fiind vorba doar de o extindere. Astfel, acestea
sunt reprezentate de:
• instalaţiile de transport schiori (motoarele de antrenare a cablului)
• agregatele de pompare a apei necesare înzăpezirii
• agregatele de înzăpezire (tunurile cu elice şi lănciile)
52

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
• agregatele de producere a aerului comprimat necesar înzăpezirii
(compresor)
• mici surse din cadrul atelierelor de întreţinere a scaunelor aferente celor
două instalaţii de transport propuse
• maşinile de preparat pârtiile (ratrack-uri)
O parte dintre acestea se vor amplasa însă în interiorul construcţiilor (motoare de
acţionare, pompe, compresor), fiind astfel posibile măsuri tipice de reducere şi
estompare a zgomotelor şi vibraţiilor (fonoizolaţii la nivelul închiderilor, covoare de
cauciuc sau ale sisteme de amortizare a vibraţiilor).
Astfel, perioada va fi caracterizată prin eventuale zgomote de intensitate redusă
dar constantă, localizare punctuală (în apropierea clădirilor), însă pentru o perioadă
îndelungată.
De menţionat este însă nivelul de zgomot existent deja în zonă datorat unor
activităţi similare, Poiana Braşov reprezentând un centru de tradiţie în ceea ce priveşte
practicarea sporturilor de iarnă, pe domeniul schiabil funcţionând deja instalaţii de
transport pe cablu şi chiar unele agregate de preparat zăpada.
Din acest motiv, se poate considera deja creat un echilibru din punct de vedere al
presiunii zgomotelor vis a vis de prezenţa faunei.
Cuantificare / estimare
a). pe timpul derulării lucrărilor de construcţii:
Principala dificultate în realizarea unei estimări concrete a zgomotului produs în
această etapă constă în lipsa unor informaţii concrete asupra mijloacelor de producţie
ce se vor utiliza (componenţa parcului auto, utilaje etc.).
Acest lucru nu se poate obţine în faza curentă de evaluare deoarece proiectul nu
este încă în stadiul de a avea toate detaliile de proiectare executate şi mai ales planul
de finanţare pe care se va opera (acesta din urmă având însemnătate majoră asupra
parcului de utilaje folosite - număr, ore funcţionare - depinzând de ritmul de lucru
asigurat).
Ca şi aprecieri generale însă, se pot face o sumă de considerente în parte bazate
pe metodologii consacrate, pe literatura de specialitate sau pe experienţa altor studii
similare.
Astfel, în primul rând redăm mediile obişnuite prevăzute de literatura de
specialitate pentru nivelul de zgomot al utilajelor folosite general în construcţia unor
asemenea obiective:
UTILAJ
autocamioane / basculante
autobetoniere
încărcătoare frontale
buldozere
excavatoare
compactoare
generatoare mobile de energie electrică
ciocane pneumatice
motoferăstrae
NIVEL DE ZGOMOT GENERAT
70-90dB
75-95dB
75-85dB
80-90dB
80-90dB
75dB
75-85dB
85-95dB
95-110dB
53

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În plus, se pot preciza nivele de zgomot asociate cu diferite categorii de lucrări:
• operaţiuni de defrişare şi transport masă lemnoasă: 75-110dB
• manipulare materiale: 75-85dB
• dislocare pământ: 73-75dB
• derocare prin explozie: 90dB
În ceea ce privesc operaţiunile de derocare prin explozie, deşi în actuala fază de
proiectare nu sunt cunoscute detalii concrete asupra metodei, proiectantul face
precizarea că doar o parte a zilei, cel mult 10%, este alocată efectiv declanşării de
explozii cu urmări semnificative asupra nivelului de zgomot (restul timpului fiind dedicat
pregătirilor).
Ord. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi
evaluarea hărţilor strategice de zgomot, specifică următoarea relaţie pentru estimarea
zgomotului provenit în acest caz:
L p = L w - 10 x log(r 2 ) - 8
unde:
L p - nivelul de zgomot
L w - puterea acustică
r - distanţa faţă de sursa de zgomot
În aceste condiţii vom avea următoarele valori pentru nivelul de zgomot înregistrat
pe măsură ce receptorul se îndepărtează de sursă:
UTILAJ
NIVEL DE ZGOMOT
DISTANŢA [m]
GENERAT 10 25 50 100 200 500
autocamioane / basculante 70-90dB 52dB 44dB 38dB 32dB 26dB 18dB
autobetoniere 75-95dB 57dB 49dB 43dB 37dB 31dB 23dB
încărcătoare frontale 75-85dB 52dB 44dB 38dB 32dB 26dB 18dB
buldozere 80-90dB 57dB 49dB 43dB 37dB 31dB 23dB
excavatoare 80-90dB 57dB 49dB 43dB 37dB 31dB 23dB
compactoare 75dB 47dB 39dB 33dB 27dB 21dB 13dB
generatoare mobile de energie electrică 75-85dB 52dB 44dB 38dB 32dB 26dB 18dB
ciocane pneumatice 85-95dB 62dB 54dB 48dB 42dB 36dB 28dB
motoferăstrae 95-110dB 75dB 67dB 61dB 55dB 48dB 41dB
Întotdeauna nivelul zgomotului variază puternic depinzând mult de mediul de
propagare (condiţiile locale - obstacole). Cu cât receptorul este mai îndepărtat de sursa
de zgomot, cu atât intervin mai mulţi factori care schimbă modul de propagare al
acestuia (caracteristicle vântului; gradul de absorbtie al aerului depinzând de presiune,
temperatură, UR; topografia locală; tipul de vegetaţie etc.).
HG 493/2006 stipulează cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Limita specificată de acest
normativ pentru expunerea la zgomot este de 87dB. În scopul atenuării efectelor
datorate surselor care nu se pot încadra în această limită (la distanţă mică), se impune
dotarea cu echipamente de protecţie corespunzătoare
muncitori
antifonate).
Legat de tranzitarea mijloacelor de producţie prin staţiunea Poiana Braşov, limita
impusă prin STAS 10144/1-80 este de maxim 65dB. Ca şi măsuri pentru respectarea
pentru
(căşti
54

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
acestei prescripţii se vor prevedea viteze adecvate de deplasare (astfel încât motoarele
să fie menţinute pe cât posibil mai puţin turate şi stabilirea unui grafic de transport care
să asigure o cât mai bună eşalonare a acestor tranzitări.
Legat de vibraţii, acestea sunt generate în general de utilajele cu masă mare şi
reglementarea specifică este asigurată prin SR 12025/2-94 „Acustica în construcţii:
Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri” unde sunt stabilite limitele
admisibile pentru locuinţe şi clădiri socio-culturale şi pentru ocupanţii acestora. Ca şi
măsuri de diminuare a acestui impact sunt valabile aceleaşi ca şi în cazul zgomotelor.
Zgomotul asociat disconfortului general, pe o durată de 24 ore - L zsn (L den ), conform
recomandărilor Directivei 2002/49/EC transpusă prin HG 391/2005 privind evaluarea şi
gestionarea zgomotului ambiental, se face după formula:
L den = 10 x log
cu td+te+tn=24ore:
td × 10
L / 10
( L + 5) /10
( L + 10) /10
zi
+ te × 10
• td = 12ore (funcţionarea în timpul zilei)
• te = [2-4ore] (funcţionarea în timpul serii)
seara
24
+ tn × 10
• tn = 8ore (funcţionarea în timpul nopţii)
În situaţia proiectului discutat, singura perioadă în care se vor efectua lucrări fiind
ziua, formula devine:
L den = 10 x log
L
10 zi
2
Astfel, disconfortul general datorat acestor surse de zgomot, corespunzător
distanţelor faţă de surse, va fi:
/10
noapte
UTILAJ
DISTANŢA [m]
10 25 50 100 200 500
autocamioane / basculante 49dB 41dB 35dB 29dB 23dB 15dB
autobetoniere 54dB 46dB 40dB 34dB 28dB 20dB
încărcătoare frontale 49dB 41dB 35dB 29dB 23dB 15dB
buldozere 54dB 46dB 40dB 34dB 28dB 20dB
excavatoare 54dB 46dB 40dB 34dB 28dB 20dB
compactoare 44dB 36dB 30dB 24dB 18dB 10dB
generatoare mobile de energie electrică 49dB 41dB 35dB 29dB 23dB 15dB
ciocane pneumatice 59dB 51dB 45dB 39dB 33dB 25dB
motoferăstrae 71dB 64dB 58dB 51dB 45dB 38dB
Cu mici excepţii (cabana Postăvarul), cele mai apropiate spaţii de cazare din
Poiana Braşov, relativ la suprafaţa pârtiilor unde se va lucra, sunt plasate în general la
peste 500m distanţă în aval, nivelul de disconfort provocat de zgomot fiind substanţial
redus aşa cum se observă din valorile de mai sus. Cele mai mari influenţe cauzate de
aceste zgomote asupra staţiunii vor fi cele prilejuite de traficul de aprovizionare cu
materiale şi de debarasare a deşeurilor.
55

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Măsuri suplimentare recomandate pentru reducerea zgomotelor / vibraţiilor:
• pentru activităţile desfăşurate la distanţă mică (de către personalul angrenat
în lucrările de construire), se impune dotarea cu echipamente de protecţie
• pentru reducerea zgomotului cauzat de traficul prilejuit, se recomandă
rularea cu viteze adecvate (motoarele să fie menţinute pe cât posibil mai
puţin turate), precum şi stabilirea unui grafic de transport care să asigure o
cât mai bună eşalonare a acestor tranzitări; evitarea transporturilor în
suprasarcină
etc.). antifonate (căşti corespunzătoare
• pentru lucrările de construire propriu-zise, este recomandabilă reducerea
pe cât posibil a întregii durate de realizare a lucrărilor, astfel încât să nu fie
induse dezechilibre semnificative în punctele de intervenţie în ceea ce
priveşte retragerea faunei sensibile
b). pe timpul exploatării ulterioare a obiectivului
Sursele generatoare de zgomot şi vibraţii din perioada de exploatare a domeniului
schiabil vor fi constituite din:
• cele două instalaţii noi de transport pe cablu propuse (telescaun 6 locuri
Ruia şi telescaun 4 locuri Lupului)
• agregatele de înzăpezire (tunurile cu elice şi lănciile)
• agregatele de pompare a apei din cadrul sistemului de alimentare a lacului
şi a celui de distribuţia a apei necesare preparării zăpezii artificiale
• maşinile de bătătorit pârtia (ratrack-uri)
În ceea ce priveşte nivelul zgomotului la sursă în fiecare caz în parte, în
documentaţia proiectului propus au fost regăsite următoarele informaţii:
SURSE ZGOMOT
pompe alimentare lac
pompe refulare spre agregatele de înzăpezire
tun cu elice şi agregate hibride
lăncii de zăpadă
maşini bătătorit zăpada
NIVEL ZGOMOT LA SURSĂ
20dB
20-50dB
75dB
75dB
75dB
Modul de propagare a zgomotului în cazul agregatelor de înzăpezire este redat
grafic mai jos, fiind preluat din studiul de fezabilitate ca atare.
56

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
LANCIE de ZĂPADĂ
57

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
TUN de ZĂPADĂ + Hibrid
58

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Măsuri prevăzute pentru reducerea efectelor zgomotelor şi vibraţiilor
Toate pompele de mai sus se montează în spaţii închise. Clădirea staţiei de
pompare de lângă lac, pe lângă faptul ca este închisă, adaposteste şi activităţi umane
pentru întreţinerea, supravegherea şi repararea curenta a intregului proces de
producere a zăpezii artificiale, motiv pentru care se va şi izola, atât termic cât şi acustic.
Prin izolarea acustica, valorile nivelului de zgomot propagat în exterior se vor diminua
până spre valori nule.
La achiziţia instalaţiilor de transport pe cablu şi a agregatelor de înzăpezire se va
ţine cont de caracteristice de emisie ale zgomotelor şi vibraţiilor (deja sunt de altfel
vizate tunuri de zăpadă silenţioase).
Măsuri suplimentare recomandate
În scopul limitării vibraţiilor la sursă, echipamentele (pompe, compresoare etc.) vor
fi prevăzute cu amortizoare de vibraţii (material cauciucat) la contactul cu fundaţia sau
radierul conform instrucţiunilor tehnice P 121-89 pentru proiectarea şi executarea
măsurilor de protecţie acustică şi antivibraţii la clădiri industriale şi normativului
C125/2005 privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a
tratamentelor acustice în clădiri.
Se va evita pe cât posibil circulaţia mijloacelor auto şi funcţionarea utilajelor în
suprasarcină cu turarea maximă a motoarelor.
Zgomot şi vibraţii - evaluarea impactului
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
probabilitate de apariţie consecinţe întindere spaţială sensibilitate scor specific scor specific impact rezidual
ACŢIUNE
IMPACT
PUNCTAJ
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
perioada de construire
utilajele specifice lucrărilor de terasamente + transporturi emisii de zgomot 3 2 1 1 -12 -10
exploziile din cadrul lucrărilor de derocare
şi vibraţii 3 1 1 1 -9 -9
perioada de exploatare
instalaţiile de transport schiori (motoarele de antrenare a
cablului)
3 0 1 1 -6 -6
agregatele de pompare a apei necesare înzăpezirii 3 0 1 1 -6 -2
emisii de zgomot
agregatele de înzăpezire (tunurile cu elice şi lănciile) 3 0 1 1 -6 -4
şi vibraţii
agregatele de producere a aerului comprimat necesar
3 0 1 1 -6 -2
înzăpezirii (compresor)
maşinile de preparat pârtiile (ratrack-uri)
3 1 1 1 -6 -6
59

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1.9.2. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică
Nu este cazul
TABELUL Nr. 1.3: Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate
Tipul
poluării
zgomot /
vibraţii
Sursa de
poluare
utilaje
construcţii
pompe
alimentare lac
pompe refulare
spre agregatele
de înzăpezire
tun cu elice +
agregate
hibride
lăncii de
zăpadă
maşini bătătorit
zăpada
Nr. surse
de
poluare
2
3
53+16
243
5
Poluare
maximă
permisă (limita
maximă admisă
pentru om şi
mediu)
Poluare
de fond
65dB(A); Cz60,
la limita incintei
(STAS
trafic
10009/88)
forestier şi
50dB pt receptori
turistic
sensibili
cu 10dB mai
scăzut noaptea
Pe zona
obiectivului
44-57dB pt
traseul de
transport
70-110dB în
locurile de
intervenţie la
construcţie
max. 64dB la
25m distanţă
20-50dB la
sursă (interior
clădiri)
Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere
Pe zone de
protecţie / restricţie
aferente
obiectivului,
conform legislaţiei
în vigoare
Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone
protejate cu luarea în considerare a poluării de fond
Fără măsuri de Cu implementarea măsurilor de
eliminare/reducere eliminare / reducere a poluării
a poluării

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele
Per ansamblu au fost luate în considerare mai multe variante în ceea ce priveşte
atingerea obiectivelor proiectului propus, variante de realizare care însumate se pot
formula sub aspectul a două alternative generale.
În urma unei analize multicriteriale a acestor variante atât într-o fază de
prefezabilitate cât şi în faza de fezabilitate, s-a ajuns la configurarea alternativei cele
mai echilibrate sub aspectul optimizării costurilor şi beneficiilor atât financiare cât şi
tehnice, de mediu etc.
Astfel, criteriile de optimizare cele mai importante utilizate în această analiză au
fost (fără o ordonare după importanţă neapărat):
- analiza financiară
- problematica tehnică
- aspecte legate de asigurarea resursei de teren şi a acceselor
- reducerea pe cât posibil a timpilor de implementare
- costuri şi consideraţii legate de protecţia mediului
- costuri şi consideraţii legate de aspectele sociale (sănătatea şi confortul
populaţiei posibil afectată de proiect etc.)
Această analiză nu a fost doar una multicriterială ci şi una pluridisciplinară,
implicând activ nu doar factorii de decizie în ceea priveşte asigurarea resursei
financiare pentru acest proiect, ci pe toţi cei care au contribuit la proiectarea obiectivului
şi alţi factori locali interesaţi (autorităţile publice locale; - proprietarii şi administratorii
terenurilor vizate; structurile silvice care administrează fondul forestier din întreaga
zonă; proiectanţii de specialitate; evaluatorul de mediu etc.).
Integrarea consideraţiilor legate de impactul asupra mediului a contribuit în mare
măsură la luarea deciziei finale de selectare a alternativei propuse.
În afară de alternativa detaliată în prezentul studiu, s-a mai examinat o alternativă
ce implica următoarele aspecte principale:
• intervenţii pe o suprafaţă mai mare din aria protejată (cca 1,2ha din
rezervaţie) faţă de 0,6ha în alternativa finală propusă
• suprafaţa de cca. 0,6ha care nu se mai ocupă este o rarişte de molid cu
zâmbru (Pinus cembra) - habitat ce nu are corespondent în nomenclatorul
Natura 2000
Avantajul alternativei propuse este că s-a diminuat cu cca. 50% suprafaţa ocupată
în rezervaţie fiind ocolită totodată o arie cu arbori valoroşi (cca. 15 exemplare zâmbru).
1.11. Informaţii despre documentele / reglementările existente privind planificarea /
amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului
• documentaţie de urbanism faza PUZ pentru întreaga zonă Poiana Braşov
aflată în curs de aprobare (ce cuprinde integral şi obiectivele propuse prin
proiectul de reabilitare şi dezvoltare a domeniului schiabil)
• Certificat Urbanism nr. 2152 / 09.07.2009 emis de către Primăria
municipiului Braşov
61

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
2 . P R O C E S E T E H N O L O G I C E
2.1. Procese tehnologice de producţie:
Descrierea proceselor tehnologice este oportună şi relevantă din punct de vedere
al aspectelor de protecţie a mediului atât pentru faza de execuţie a lucrărilor de
investiţie propuse, cât şi după darea în folosinţă a obiectivului.
În ceea ce priveşte faza de execuţie a lucrărilor de construcţie, tehnologiile
sunt specifice fiecărui obiect de realizat în parte, caracterizarea categoriilor de lucrări în
fiecare caz în parte fiind redată mai jos.
A. Etapa de construcţie
Lucrările de construcţie necesare a fi realizate pentru a pune în operă întreg
proiectul propus se redau sintetic mai jos:
Obiectul I: Reabilitare domeniu schiabil
Lucrări propuse pentru reabilitarea pârtiilor existente:
Lucrările proiectate în domeniul schiabil existent se refera la extinderi, corecturi în
plan, în profil în lung si profile transversale etc. Aceste lucrări se realizează prin:
defrisări pe o singură parte sau bilaterale si scoaterea masei lemnoase din
amplasamentul lucrărilor
scoaterea cioatelor inclusiv evacuarea din amplasament a acestora
îndepărtarea si depozitarea stratului de pământ vegetal necesar la consolidarea
si înierbarea pârtiei după modelare
reabilitare drenurilor existente si execuţia unor drenuri noi având ca scop
asanarea zonei schiabile existente, inclusiv pe zonele extinse, combaterea
eroziunii solului si acolo unde se preteaza, captarea apei din acestor drenuri
pentru alimentarea lacului de acumulare proiectat
corecţii în plan, în profil în lung si transversal a pârtiilor (coborârilor) A, B, C, D -
existente, descrise anterior. În urma acestor corectări se vor genera miscări de
terasamente (volume de terasamente dislocate prin săpături sau necesar de
umpluturi pe alte zone, inclusiv transportul acestor volume de terasamente între
zonele de săpătura si umplutura, în conformitate cu ceea ce se numeste
„compensarea terasamentelor”). Când aceste compensări nu se pot face într-o
zona de pe aceeasi pârtie sau pe una relativ apropiată, fără lungimi de transport
semnificative, generându-se asa-numitele „excese” sau „necesare” de pământ, se
va transporta pământul în exces în cea mai apropiata zona cu necesar de
pământ. Printr-o sortare corespunzătoare a pământului rezultat din săpături, se
poate obţine si pământ vegetal necesar pentru înierbarea pârtiilor. Soluţiile
proiectate pentru amenajarea în profil în lung şi transversal al pârtiilor se vor
corela - prin faza de detalii de execuţie - cu cantităţile de pământuri rezultate din
săpături şi umpluturi în aşa fel încât cantităţile de săpătura şi umplutura să se
compenseze pe distanţe de transport cât mai mici posibil, fără a implica altfel de
transport decât cel cu utilajele specifice de la realizarea terasamentelor
(buldozere, excavatoare, încărcătoare frontale). Obţinerea pământului vegetal
necesar înierbării pârtiilor după modelarea finala, se va face din amplasament,
prin sortarea pământului pretabil pentru înierbare. La cantităţile de pământ
necesare remodelarii pârtiilor se va ţine cont şi de surplusul de pământ rezultat
din realizarea lacului de acumulare din Poiana Ruia.
62

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
consolidări ale terasamentelor în urma săpăturilor necesare extinderii în debleu
sau a umpluturilor necesare extinderii în rambleu. Soluţiile proiectate se refera la
consolidări ale taluzurilor, funcţie de pantă acestora; aceste soluţii pot fi
consolidări prin:
• înierbare pe pământ vegetal, inclusiv cu brazde de pământ înierbat
• cleonaje din nuiele sau elemente din beton
• ziduri de sprijin din piatră brută rezultată în urma derocărilor
• ziduri de sprijin din gabioane umplute cu piatră mai mica rezultată din derocări
• consolidări cu pământuri armate cu materiale geocompozite, cu parament
(faţa văzută), înierbată.
• lucrări pentru protecţia schiorilor si snowbord-istilor constănd din: garduri de
protecţie, indicatoare de orientare, plăci si panouri avertizoare si de informare
etc.
Lucrări propuse pentru construirea pârtiilor noi:
Aceleasi lucrări enumerate la extinderile pârtiilor existente sunt necesare si la
amenajarea unor pârtii noi. Diferenţa dintre pârtiile existente si cele noi o face faptul că
de data aceasta suntem într-un teren virgin iar volumul de lucrări de orice categorie, pe
unitatea de suprafaţa, sunt mult mai mari si mai greu de executat.
Realizarea lucrărilor descrise mai sus impune executarea unor cantităţi de lucrări
de terasamente, pe totalul pârtiilor (existente şi legături noi), după cum urmează:
PÂRTIA SĂPĂTURI (mc) UMPLUTURI (mc)
CONSOLIDĂRI - cleonaje, ziduri de sprijin,
consolidări cu piatră brută - (mp)
Lupului 28800 30800 3500
Sulinar 11500 10800 3700
Subteleferic 9900 10500 2800
Drumu Roşu 32600 24400 3250
Total 82800 76500 13250
Drenaje de suprafaţă, drenajul pârtiilor
Soluţiile au fost astfel alese pentru a avea efectul minim posibil asupra scurgerii de
suprafaţă şi a şanţurilor existente.
La proiectare s-a avut grija ca în imediata apropiere a zonei proiectate, adaptările
pistei să nu afecteze apele stătătoare sau curgătoare, izvoarele şi respectiv zonele
umede / mlăştinoase la vedere.
Prin trasarea adaptată la teren a pistelor şi drumurilor, proiectarea traseelor pe
porţiuni preponderent uscate şi evitarea deversării directe în ape existente, distribuţia
apei de pe piste pe diferite zone de drenare parţiale, amplasarea multor evacuări
transversale, a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă în drenuri subterane,
disiparea debitelor maxime şi o repartizare a apelor de suprafaţă din zona proiectului în
porţiuni împădurite mari cu vegetaţie densă şi rezistentă la eroziune, au un efect
cumulat nesemnificativ asupra situaţiei hidrologice existente.
63

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Aplicarea tuturor măsurile alese pentru construcţia pârtiilor se va face pe
tronsoane, pentru ca suprafeţele noi de terasament să fie asigurate cât mai repede prin
lucrări de recultivare şi înierbare.
Drenarea pârtiilor. Şanţuri transversale de scurgere.
Şanţurile se vor executa pe lăţimea versantului, la suprafaţă, cu panta de maxim
5%, lăţimea de aprox. 80cm şi adâncimea de 30-50cm şi asigurate împotriva eroziunii.
Pe versanţii cu pante mai accentuate, la evacuarea apei din şanţuri se vor
amenaja puţuri absorbante, unde apa de suprafaţă rezultată în urma ploilor abundente
va fi captată şi disipată pentru a se evita eroziunea solului. Nu se va capta direct apa de
suprafaţă în puţurile absorbante.
Schiţă cu şanţuri de
scurgere transversale cu
puţ absorbant
Şanţurile se vor executa la suprafaţă cu panta de maxim 5%, o lăţimea de aprox.
80cm şi adâncimea de cca. 50cm, asigurate contra eroziunii şi se varsă fiecare într-un
puţ absorbant pietruit (cca. 2x1m la o adâncime a puţului de cca. 1m). Prin aceste puţuri
apele de suprafaţă se vor infiltra parţial respectiv vor fi deviate controlat în caz de
umplere în sistemul natural de şanţuri sau dispersat pe suprafaţă. Amplasarea exactă a
şanţurilor transversale de scurgere va fi stabilită la faţa locului de către conducerea
şantierului pe parcursul derulării lucrărilor, în funcţie de situaţia din teren.
64

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Drenarea drumurilor schiabile
În zona drumurilor schiabile se realizează o înclinaţie a terenului de 3-5% spre
exterior şi instalarea suplimentară a unor şanţuri de evacuare la distanţe de 60-80m,
care deversează controlat apa de suprafaţă spre teren stabil contra eroziunii aflat în jos
de drumul schiabil.
Tratarea traversărilor zonelor ce pot genera torenţi
Se va evita pe cât posibil traversarea unor şanţuri mici care, în cazul ploilor
abundente, pot genera debite mari. Traversarile inevitabile se vor face pe saltele de
piatră brută. Şanţurile cu o adâncime de 50-70cm se vor realiza cu lungimi între 3m şi
5m, pentru a nu cauza stricăciuni maşinilor de preparat pârtiile în cazul unui strat mic de
zăpadă. În decursul realizării stratului de bază de zăpadă artificială aceste şanţuri vor fi
astupate astfel că, pe timpul iernii, nu se vor observa.
Conductele se vor monta dedesubtul albiilor la o adâncime corespunzătoare
(minim 2m) pe un strat protector de beton. Cablurile se vor monta în tuburi de protecţie.
Conceptul de recultivare şi înierbare
Ca şi metodă de înierbare este propusă însămânţarea manuală, în zonele mai
abrupte şi expuse, respectiv în combinaţie cu acoperire cu ierburi perene pe suprafeţele
taluzurilor. Însămânţarea se va efectua preferabil imediat după realizarea
tersamanetelor în condiţii de vreme umedă. Favorabil ar fi vara, cel târziu până la finele
lunii august.
Asigurarea pârtiilor
Asigurarea pârtiilor se realizează prin plase de siguranţă şi de restricţionare.
Numeroasele margini de pârtii împădurite nu vor fi în mod special asigurate altfel decât
cum se obişnuieşte în cazul folosirii pârtiei doar de publicul spectator (cu rol mai
degraba de limitare a accesului în zona respectiva).
Succint, aceste plase sunt de două tipuri, respectiv:
• Plase de siguranţă de tip A
Sunt plase fixe, (amplasate definitiv într-un amplasament stabil), cu înălţime
constantă de 4,00m şi se fixeaza la marginea pârtiei pe stâlpi metalici în forma de „L”
întors cu talpa L-ului spre pârtie, stâlpi pe fundaţii din beton.
Aceste plase au urmatorele caracteristici principale:
- mărimea ochiurilor de 50x50mm
- diametrul sârmei de min. 5mm
- culoarea plaselor este roşie
- stâlpi de oţel (oţel S235 J0 conform EN10025), poziţionaţi la max. 6,00m în cazul
gardului rectiliniu şi la 4,00m în cazul gardului în curbă
- gardul se montează sub un unghi de 80-85° faţă de perpendiculara de pe linia
partiei, înclinaţi spre exteriorul pârtiei
65

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
• Plase de siguranţă B
Pe lângă dispozitivele (plasele) fixe de protecţie a pârtiilor împotriva riscului de
cădere în cazul taluzurilor abrupte, sunt proiectate şi plase de restricţionare mobile
(plase de siguranţă B), folosite în zonele de acces la noile teleferice precum şi de
protecţie în zonele de intersectare ale pârtiilor. Aceste construcţii sub formă de garduri
se pot amplasa doar pe timpul iernii, iar înălţimea stalpilor este de cca 2,50 m. Stâlpii
sunt fabricaţi din policarbonat şi vor fi amplasati la distanţă 1,50m până la 2,00m şi au
diametru de 3,5cm. Plasele de siguranţă montate pe aceşti stâlpi vor avea dimensiunea
ochiurilor de 50x50mm.
Obiectul II: Amenajare lac de acumulare şi înzăpezire
Lacul de acumulare va fi construit din pământurile excavate, prin compensare de
volume şi va fi izolat cu folie de PE, acoperită cu pâslă şi un strat filtrant. În piesele
desenate ale proiectului propus sunt redate detalii de execuţie pentru etanşarea atât a
fundului lacului cât şi a taluzurilor digului lacului de acumulare.
La baza lacului se va monta o reţea de drenuri pentru a preveni o infiltrare
ascensională a apei, reţea alcătuită din 5 conducte DN200mm.
Lucrările necesare a fi executate sunt:
• lucrări de terasamente
• lucrări specifice de izolare a lacului (straturi de pietriş de fiferite
dimensiuni; membrane geotextil şi PEHD
• punere în operă a betoanelor
• pozare utilităţi
Obiectul III: Instalaţii noi de transport pe cablu
Lucrările necesare realizării celor două instalaţii de transport pe cablu nou
proiectate (6CLD Ruia şi 4CLF Lupului), sunt lucrări liniare cu următoarele componente:
• lucrări de terasamente şi punere în operă a betoanelor
• lucrări de construcţii - montaj (pentru stâlpii metalici, construcţia staţiilor)
Betoanele se transporta din Braşov iar turnarea efectiva se face cu staţii sau relee
de staţii de pompare staţionare, cu posibilitate de refulare (pentru o pompa), de până la
120 m pe verticala şi 300 m pe orizontala, amplasate în zona Drumului Roşu.
Montarea stâlpilor metalici se face cu utilaje pretabile pentru fiecare amplasament
în parte, respectiv: macarale auto sau staţionare, utilaje de ridicat gen „bică” sau, în
ultimă instanţă, cu elicopterul
66

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Dat fiind că mai multe obiecte de realizat în cadrul proiectului comportă aceleaşi
tipuri de lucrări, descrierea acestora din urmă se realizează mai jos pe următoarea
schemă:
1. defrişări şi eliberare teren
2. lucrări de terasamente
3. punere în operă a betoanelor şi mortarelor
4. operaţiuni de împuşcare prilejuite de lucrările de derocare propuse
1. Defrişarea masei lemnoase şi eliberarea terenului
Exploatarea masei lemnoase de pe amplasamentul viitoarelor pârtii se va realiza
numai după punerea în valoare, autorizarea lucrărilor de exploatare şi predareaprimirea
spre exploatare în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Tehnologia utilizată va fi „sortimente” sau „multiplii de sortimente”.
Operaţiile şi fazele principale sunt:
• doborât
• curăţat de crăci şi secţionat
• colectarea cu mijloace mecanizate -TAF (colectarea cuprinde fazele de
adunat, scos-apropiat până în platforma primară)
• secţionare în platforma primară la lungime de transport
• transportul masei lemnoase
Doborârea arborilor se va realiza cu ferăstraie mecanice, iar la stabilirea direcţiei
de doborâre se va acorda o mare atenţie evitării producerii de rupturi sau zdreliri la
arborii din jur ce nu vor fi exploataţi.
Curăţarea de crăci şi secţionarea se va face de asemenea mecanizat şi se vor
obţine sortimente sau multipii de sortimente, pentru evitarea degradării solului şi a
arborilor limitrofi căilor de scos-apropiat.
Colectarea materialului lemnos rezultat din defrişare se va realiza în principal pe
căile existente (Drumul Roşu şi Drumul Albastru) unde se vor lua măsuri de potecţie a
arborilor limitrofi ce nu vor fi exploataţi, prin montarea de ţăruşi şi lungoane după caz
acolo unde este necesar. Se va realiza cu mijloace mecanizate cu utilaje specializate
(tractoare articulate forestiere sau tractoare forestiere).
Nu este necesară amplasarea unor căi suplimentare de colectare a materialului
lemnos faţă de cele existente.
În platforma primară lemnul se va secţiona la lungimi de transport cu ferăstrăul
mecanic şi se va încărca în mijloace auto specializate (autotrenuri forestiere).
Scoaterea cioatelor se va realiza mecanizat prin dizlocarea acestora cu utilajele
de colectare sau cu utilajele terasiere utilizate la modelarea pârtiilor. Resturile rezultate
vor fi transportate în platforma primară şi se pot valorifica sub formă de lemn de foc.
Nivelarea terenului se va realiza cu ocazia execuţiei operaţiilor de modelare a
suprafeţelor viitoarelor pârtii de ski, cu utilaje terasiere.
67

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
2. Lucrări de terasamente
Execuţia lucrărilor de terasamente urmăreşte etapele:
• trasarea lucrărilor - constă în determinarea, materializarea şi reperarea
elementelor caracteristice care definesc amplasamentul
• lucrări pregătitoare - constau în defrişări, curăţirea terenului de frunze,
crengi, iarbă şi buruieni, decopertarea şi depozitarea pământului vegetal
şi a pământului mocirlos în afara locaţiei în vederea folosirii acestuia la
lucrări pentru refacerea pârtiilor, îndepărtarea obstacolelor mici,
scoaterea cioatelor şi rădăcinilor etc.
• săpături
• umpluturi
• consolidări (cleonaje, zidărie de sprijin şi consolidări cu piatră brută)
Procesul tehnologic de execuţie a terasamentelor de pământ se compune din
următoarele operaţiuni de bază:
• săparea pământului mecanizat sau manual
• încărcarea în mijlocul de transport
• transportul pământului cu roaba sau cu autovehicule
• împrăştierea pământului în umplutură în straturi şi nivelare
• compactarea pământului
• finisarea terasamentelor
• împrăştierea şi nivelarea platformelor
3. Punere în operă a betoanelor şi mortarelor
Cofrajele se pot confecţiona din lemn, produse pe bază de lemn, metal sau din
alte materiale, iar susţinerile din lemn.
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
• trasarea poziţiei cofrajelor
• asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor
• verificarea şi corectarea poziţiei panourilor
• încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor
Betoanele şi mortarele vor fi aprovizionate gata preparate de la diverşi furnizori.
Turnarea betonului în fundaţii se face pe tronsoane. Betonul trebuie să fie pus în
operă în maximum 10 minute de la aducere.
Înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3m în cazul
elementelor cu lăţime de maxim 1,0m şi 1,5m în celelalte cazuri. Dacă nu se poate
respecta această înălţime de cădere, se vor folosi jgheaburi, furtune sau tuburi.
Betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale de maximum 50cm
grosime, turnarea stratului următor de beton se face după compactarea stratului
anterior şi înainte de începerea prizei betonului turnat (maximum 2h pentru cimenturile
cu adaos şi 1,5h pentru cimenturile fără adaos).
68

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4. Operaţiuni de împuşcare prilejuite de lucrările de derocare propuse
Pentru toate operaţiunile de împuşcare necesare lucrărilor de derocare pe
domeniul schiabil se va apela la o societate specializată, autorizată în acest domeniu,
care va avea obligaţia de a respecta toate procedurile şi normele legale specifice aflate
în vigoare. Proiectul de reabilitare a domeniului schiabil nu conţine aşadar nici un fel de
detalii legate de metodele de împuşcare şi explozivii utilizaţi, acestea nefăcând obiectul
acestui proiect. Cu toate acestea, în baza literaturii de specialitate (Col. ing. H. VALERIE -
Optimizarea sistemelor de intervenţie care conţin materiale explozive; Ed. M.A.I., 2006)
şi experienţei unor studii cu implicaţii similare, prezentăm mai jos succint nişte aprecieri
generale referitoare la acest proces.
Derocarea prin lucrări de împuşcare constituie cel mai uzitat mod de lucru pentru
extragerea rocilor tari în cariere, acest procedeu fiind pe cale de a se generaliza şi în
construcţii pentru executarea de săpături, taluzări şi chiar demolări.
Pentru executarea lucrărilor de împuşcare la suprafaţă s-au elaborat mai multe
procedee de împuşcare precum:
- împuşcarea cu găuri de mină
- împuşcarea cu găuri de sondă
- împuşcarea cu galerii cu încărcături concentrate sau încărcături alungite
sau variante ale acestora.
Alegerea procedeului de împuşcare adecvat condiţiilor concrete de lucru se face
în baza unor cerinţe, impuse de necesitatea realizării unor indicatori tehnico-economici
corespunzători, în condiţiile asigurării unui grad de securitate sporit la efectuarea
lucrărilor de împuşcare.
Principalele cerinţe care determină alegerea tehnologiei de împuşcare sunt:
• utilizarea procedeului de împuşcare care să asigure derocarea în condiţiile
realizării unei mase miniere fără blocuri supragabarit, la o granulaţie care să
satisfacă necesităţile procesului tehnologic;
• folosirea unor materiale explozive în concordanţă cu proprietăţile fizicomecanice
ale rocilor;
• utilizarea unor materiale explozive şi mijloace de iniţiere care să permită
efectuarea lucrărilor de împuşcare în condiţii de siguranţă;
• asigurarea protecţiei utilajelor şi personalului faţă de unda aeriană de şoc, a
bucăţilor de rocă aruncate în timpul exploziei, precum şi a obiectivelor
construite în zonă, faţă de acţiunea seismică a exploziei.
La proiectarea tehnologiei de împuşcare trebuie să se aibă în vedere atât condiţiile
geologico-miniere în care se vor desfăşura lucrările de derocare, cât şi aspectele de
eficienţă economică şi de securitate a muncii la operaţiile cu materiale explozive.
Realizarea acestor deziderate presupune cunoaşterea domeniului de aplicare a
procedeelor de împuşcare, alegerea judicioasă a materialelor explozive şi stabilirea
exactă a parametrilor de amplasare a încărcăturilor.
Evident, desfăşurarea lucrărilor în condiţii de securitate necesită cunoaşterea atât
a influenţei exploziilor asupra mediului înconjurător (undă seismică, undă de şoc
aeriană, gaze nocive rezultate în urma descompunerii substanţelor explozive,
aruncarea bucăţilor de rocă), precum şi a influenţei unor factori externi asupra
materialelor explozive şi mijloacelor de iniţiere folosite.
69

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Procedee de împuşcare
În funcţie de natura rocilor dislocate, de morfologia terenului, tehnica de lucru
avută la dispoziţie, precum şi de elementele geometrice ale fronturilor de lucru,
derocarea cu ajutorul explozivilor se face în mod obişnuit prin amplasarea acestora în
găuri de mină, găuri de sondă şi galerii. Ocazional, se mai practică şi derocarea cu
explozivi amplasaţi în crăpăturile existente în masiv sau în spatele unor blocuri de rocă
existente pe taluzuri ori berme.
Dintre acestea, cea mai frecventă metodă utilizată în cazul unor lucrări precum
cele propuse în cazul domeniului schiabil este cea de împuşcare cu găuri de mină.
Metoda cu găuri de sondă este mai mult aplicabilă în cazuri precum extragerea
rocilor în cariere, săparea tranşeelor şi a drumurilor de acces în cariere, executarea
platformelor, precum şi a unor împuşcări speciale cum sunt împuşcările dirijate,
împuşcările subacvatice etc.
Procedeul de împuşcare cu galerii, ca urmarea a gradului scăzut de securitate la
efectuarea lucrărilor cu materiale explozive, are o arie de aplicabilitate din ce în ce mai
redusă, folosindu-se în special în cariere pentru formarea treptelor de lucru, săparea
tranşeelor, retezarea vârfurilor şi împuşcarea treptelor cu înălţime mare.
Împuşcarea cu găuri de mină.
Procedeul de împuşcare cu găuri de mină se utilizează pentru derocarea în cazul
treptelor mici, corectarea fronturilor de lucru, spargerea blocurilor supragabarit,
extragerea blocurilor cu forme geometrice regulate, executarea şanţurilor prin lucrări de
perforare - împuşcare, construcţii de drumuri etc.
Diametrul găurilor de mină este condiţionat de diametrul încărcăturilor de exploziv,
acceptându-se totuşi că diametrul unei găuri de mină poate fi de maximum 75mm.
În general, încărcăturile explozive sunt constituite din explozivi încartuşaţi, în
ultima perioadă utilizându-se şi amestecuri simple explozive sau fitil detonant.
Modul de amplasare a găurilor de mină, precum şi înclinarea acestora, se
stabileşte în funcţie de configuraţia terenului şi destinaţia lucrărilor de împuşcare. În
cazul lucrărilor de derocare în cariere cu trepte având înălţimea mică, găurile de mină
pot fi perforate atât orizontal cât şi vertical, amplasarea lor pe verticală fiind cea mai
uzitată. Pentru corectarea taluzurilor şi a bermelor de lucru, găurile de mină se
amplasează în funcţie de condiţiile concrete din teren. În cazul extragerii unor blocuri cu
forme regulate, găurile se perforează paralel între ele şi cu feţele care se detaşează.
Amplasarea găurilor de mină la extragerea treptelor de lucru cu înălţime mică:
a - găuri orizontale; b - găuri verticale
după Col. ing. H. VALERIE
70

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Spargerea blocurilor supragabarit
Blocurile supragabarit pot fi sparte cu ajutorul explozivilor, prin încărcături aplicate
sau introduse în găuri de mină. Pentru reducerea consumului specific de exploziv şi a
distanţei de împrăştiere a materialului (de importanţă din punct de vedere al protecţiei
aerului, solului şi vegetaţiei din vecinătate) este recomandabilă utilizarea încărcăturilor
cumulative.
Un astfel de procedeu ce asigură reducerea consumului specific de exploziv şi a
distanţei de împrăştiere a bucăţilor de rocă este utilizarea împuşcării cu găuri de mină şi
exploziv rezistent la apă sau fitil detonant, încărcătura burându-se cu apă. În perioadele
cu temperaturi sub 0°C, în apă se adaugă 5-10% NaCl sau KCl.
Împuşcarea blocurilor supragabarit cu încărcături în găuri de mină:
1 - buraj; 2- exploziv; 3 - fitil detonant
după Col. ing. H. VALERIE
Alegerea materialelor explozive adecvate anumitor condiţii de utilizare trebuie
făcută astfel încât să se asigure corelarea caracteristicilor intrinseci ale acestora cu o
serie de factori cum ar fi: condiţiile geologicominiere şi climatice, caracteristicile fizicomecanice
ale rocilor care se împuşcă, procedeul de derocare utilizat, eficienţa
economică şi nu în ultimul rând gradul de securitate.
Domeniul de utilizare a explozivilor este limitat şi în funcţie de caracteristicile
fizico-mecanice ale rocilor împuşcate. Energia necesară pentru sfărâmarea rocii este în
relaţie directă cu unele mărimi mecanice cum ar fi: rezistenţa la compresiune şi
tracţiune a rocii, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poisson şi viteza de propagare a
sunetului în rocă.
Astfel, explozivii posibili a fi utilizaţi în situaţia propusă fac parte din categoria
generală a amestecurilor (compoziţii) explozive civile.
Explozivii civili sau industriali sunt utilizaţi în general la excavaţia mineralelor, a
cărbunelui în mine, cariere, lucrări de construcţie a drumurilor şi căilor ferate,
amenajărilor hidrotehnice, diverselor fundaţii, explorări şi exploatări petroliere,
ambutisarea sau placarea metalelor etc. În toate aceste utilizări multiple şi diverse este
vorba de obţinerea unui efect mecanic determinat pentru o distrugere dorită şi limitată şi
aceasta cu cele mai mici cheltuieli.
71

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Cele mai cunoscute şi utilizate astfel de amestecuri explozive sunt:
Dinamitele ce conţin în general un amestec de nitroglicerină, azotat de amoniu,
clorură de sodiu, alte ingrediente (nitroceluloză, azot) corespunzătoare
condiţiilor de utilizare. Pe măsură ce proporţia de nitroglicerină scade
şi cea de azotat de amoniu creşte, se ajunge la amestecurile pe bază
de azotat de amoniu. În fabricarea, transportul, depozitarea şi
întrebuinţarea dinamitelor trebuie să se ţină seama de acţiunea nocivă
a nitroglicerinei şi nitroglicolului asupra organismului uman. În
reglementările americane şi franceze concentraţia maximă admisibilă
în aer este de 2mg/m 3 .
Explozivii azotaţi (nitraţi, tip N) - Azotatul de amoniu este un produs cu largă
întrebuinţare în industria îngrăşămintelor chimice. În stare perfect pură
el nu detună într-un incendiu, dar adăugarea de peste 0,2% substanţe
combustibile conduce la apariţia caracterului exploziv. Supus unei
amorsări puternice, cu o confinare corespunzătoare, detună uşor.
Explozivii nitraţi au densităţi mici şi viteze de detonaţie ridicate. În
compoziţia generală a unui asemenea exploziv pot intra: azotat de
amoniu, trotil, pentrită, aluminiu, stearat de calciu, făină de lemn.
Compoziţiile pe bază de această sare de amoniu prezintă o serie de
avantaje, cum ar fi gazeificarea totală a produşilor de reacţie care
sunt, aproape în totalitate, produşi de combustie completă, putere
relativ ridicată, securitate mare în exploatare datorită insensibilităţii la
şocuri şi frecări, inflamabilitate relativ redusă (de aceea se numesc
explozivi de siguranţă).
Amestecurile tip ANFO - caracteristic pentru ele este faptul că reprezintă un
amestec între azotatul de amoniu şi un combustibil lichid (hidrocarburi)
sub 10%. Manifestă o higroscopicitate mare şi necesită pentru iniţiere
sigură un cartuş de dinamită sau de exploziv secundar (sensibilitate la
amorsă deosebit de redusă). Cel mai utilizat carburant este motorina.
Explozivii „fierţi” şi gelurile - aceste amestecuri sunt pe bază de azotat de amoniu
care conţine 10-15% apă, procent care nu afectează performanţele
explozive. Explozivii fierţi şi gelurile pot să conţină pentru cel mai tipic
caz: apă; azotat de amoniu; azotat de sodiu; azotat de calciu;
aluminiu; trotil sau alt exploziv secundar; gelifiant; stabilizator; glicol,
glicerină etc.
72

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Procesul tehnologic de utilizare a sistemelor explozive
Executarea lucrărilor de împuşcare se face pe baza unui proiect tehnic de
împuşcare, avizat conform normelor legale în vigoare, în care sunt precizate: descrierea
obiectivului de împuşcat şi amplasamentul acestuia, condiţiile locale care intervin în
executarea lucrărilor, fazele tehnologice de realizare a acestora, rezultatele estimate,
mijloacele tehnice şi măsurile organizatorice pentru protecţia personalului care
efectuează lucrările, a mediului înconjurător şi populaţiei învecinate, modul de asigurare
tehnico-materială şi normele de tehnica securităţii şi protecţia muncii.
Lucrările de împuşcare au la bază o serie de etape obligatorii, cu rol de pregătire,
proiectare şi realizare:
• Pregătirea întocmirii proiectului tehnic de împuşcare:
- analiza caracteristicilor obiectivului şi a amplasamentului acestuia
- analiza condiţiilor locale
- stabilirea elementelor de interes pentru realizarea proiectului tehnic de
împuşcare
• Întocmirea proiectului tehnic de împuşcare:
- stabilirea modului de executare a lucrării
- proiectarea parametrilor energiei exploziei şi a încărcăturilor de exploziv
- estimarea efectelor exploziilor asupra obiectivului de împuşcat şi a
obiectivelor învecinate
- stabilirea celor mai eficiente măsuri de siguranţă şi mijloace tehnice pentru
protecţia obiectivelor învecinate şi mediului înconjurător la efectele
exploziilor
- stabilirea modului de asigurare tehnico-materială
- stabilirea normelor de tehnica securităţii şi protecţia muncii specifice, ce vor fi
aplicate
- avizarea conform normelor legale în vigoare
• Executarea propriu-zisă a lucrărilor de împuşcare:
- pregătirea obiectivului pentru împuşcare
- îndepărtarea tuturor elementelor care pot conduce la împiedicarea
desfăşurării lucrărilor de împuşcare conform proiectului
- perforarea găurilor de mine
- realizarea şi introducerea încărcăturilor explozive
- realizarea sistemului de iniţiere
- verificarea reţelei de împuşcare
- instalarea mijloacelor de protecţie a mediului înconjurător şi a obiectivelor din
vecinătate
- executarea împuşcării
- înregistrarea efectelor manifestate pe timpul lucrărilor de împuşcare
- verificarea şi evaluarea rezultatelor
73

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
B. Etapa de funcţionare
Activităţile desfăşurate pe timpul etapei de funcţionare se centrează pe
operaţiunile de preparare a pârtiilor, precum şi pe întreţinerea suprafeţelor aferente pe
timp de vară.
• în extrasezon, pe lângă activităţile aferente asigurării rezervei de apă în lac
pentru necesarul de înzăpezire din sezonul următor, se vor efectua după
necesităţi mici lucrări de întreţinere a suprafaţelor pârtiilor precum şi lucrări
de mentenanţă la instalaţiile de transport pe cablu etc.
• în sezonul de schi, lucrările de bază sunt cele aferente preparării zăpezii
artificiale şi distribuirea ei pe suprafaţa domeniului schiabil, precum şi
lucrările de tasare a acesteia cu maşinile de amenajat („ratrack”)
Extrasezon:
Modul de asigurare a rezervelor de apă în lac este tratat în detaliu în capitolul
dedicat evaluării impactului asupra factorului de mediu „apă”.
După topirea zăpezii, pe întreaga suprafaţă a domeniului schiabil se efectuează
lucrări de verificare a stării de calitate şi, acolo unde se impune, anumite lucrări
specifice de curăţare şi întreţinere (curăţare de pietre şi variate resturi, împrăştierea
muşuroaielor - eventual în zonele de la bază, supraînsămânţarea cu iarbă a unor
porţiuni dezvelite peste iarnă etc.).
Lucrările de mentenanţă periodice efectuate la instalaţiile de transport pe cablu şi
la infrastructura de utilităţi nu vor implica intervenţii cu utilaje grele (decât în
eventualitatea unor defecţiuni grave, atipice), sau tehnici ce ar presupune apariţia unor
poluări ale mediului. În timp, în situaţia în care aceste lucrări vor impune refaceri ale
acoperirilor de protecţie (strat de vopsea) în cazul anumitor componente metalice, se
vor prevedea proceduri care să reducă la maxim riscul de impurificare al solului cu
substanţe chimice (scurgeri accidentale de vopsea etc.).
Sezon:
înzăpezirea pârtiilor
Suprafeţele ce urmează a fi înzăpezite sunt redate sintetic mai jos:
pârtia Drumul Roşu
pârtia Subteleferic (doar înzăpezire pe lăţimi reduse)
pârtia Sulinar
pârtia Lupului (inclusiv ocolitoarele uşoare)
pârtia Kanzel (doar drumul de la TC Capra Neagră)
legăturile de pârtii ale 6 CLD Ruia
pârtia de legătură Drumul Rolu - Lupului
pârtia liftului Bradul
pârtia liftului Stadion
13,6ha
11,4ha
10,5ha
13,8ha
0,5ha
5,5ha
2,8ha
deja se înzăpezeşte
1,9ha
Totalul ariilor de înzăpezit după reabilitare este de 60,00ha
74

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru înzăpezire se propun combinaţii de agregate de produs zăpadă, astfel:
• tunuri de zăpada cu elice (parţial fixe pe turn) pentru segmente de pârtie
foarte late cu posibilităţi bune de conectare la instalaţia de hidranţi
(segmente de pârtii deasupra staţiei superioare a telegondolei Postăvarul
Expres spre staţia superioara a telecabinei Kanzel, segmentul superior al
pârtiei Subteleferic-Ruia, pârtia Sulinar, zona Doamnei şi sub lacul de
acumulare - zona Zidul Mare etc).
• lăncii pentru toate segmentele de pârtii, deoarece o manipulare pe
numeroasele pârtii abrupte a tunurilor în timpul scurt al înzăpezirii de bază
este foarte anevoioasă şi consumatoare de timp.
În esenţă, pentru ambele aceste tipuri de agregate, procedeul implică pulverizarea
apei într-un curent de aer direcţionat astfel încât dispersia zăpezii produse să fie
asigurată uniform pe suprafaţa aferentă fiecărui agregat. Pentru acest lucru, întreaga
reţea este deservită de reţele de alimentare cu apă şi cu aer comprimat.
Numărul total de astfel de agregate propuse pentru întreaga suprafaţă de
înzăpezit este de 243 lăncii, 53 tunuri cu elice şi 16 aparate hibride.
Instalaţiile de înzăpezire vor asigura acoperirea ariilor importante (prioritare) în
max. 70 ore. Toate pârtiile prevăzute a fi înzăpezite artificial vor fi acoperite în 100 ore.
Prioritare sunt considerate pârtiile Drumul Roşu şi Sulinar.
prepararea pârtiilor
Pentru prepararea pârtiilor trebuie plecat de la premisa, că pentru fiecare 15ha de
arie de pârtie este necesar o masina de amenajat zăpada. Este recomandabil să existe
o masina de rezervă în cazul avarierii unei dintre ele. În aceste condiţii, pentru domeniul
schiabil reabilitat, necesarul de masini de preparat pârtia va fi de 5.
În condiţiile unui teren mai abrupt si folosind inclusiv zăpadă artificială, masinile de
preparare trebuie să aiba o putere de cca. 300CP. Din motivul că unele pârtii sunt
abrupte, două sau trei din masini trebuie echipate cu trolii. Ţinând cont că pantele
pârtiilor variază destul de mult, propunerea este de achiziţionare a 2 masini cu putere
de 200CP pentru zonele mai netede si 3 de 300CP pentru zonele abrupte; aceaste
masini se vor putea achizitiona în timp, pe măsura extinderii si reabilitării domeniului
schiabil.
2.2. Activităţi de dezafectare
Eventuala dezafectare a instalaţiilor şi amenajărilor propuse prin proiectul analizat
se vor face numai în urma realizării unui proiect tehnic în acest sens şi a unei evaluări
de mediu corespunzătoare. Nu este prevăzut un astfel de moment deocamdată, dat
fiind că asemenea obiective sunt concepute pentru a funcţiona de ordinul a zeci de ani.
75

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
3 . D E Ş E U R I
3.1. Cadrul legislativ
Regimul deşeurilor este reglementat în principal prin Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 78 / 16.06.2000 modificată şi completată succesiv prin următoarele acte
normative: L 426/2001; HG 128/2002; Norme Tehnice din 2002; Normativ Tehnic din
2002; HG 123/2003; Normativ Tehnic din 2003; Norme Metodologice din 2004;
O751/2204; O 951/2007.
În CAPITOLUL III din OUG 78/2000: Obligaţii în domeniul gestionării deşeurilor,
SECŢIUNEA 1: Obligaţiile producătorilor de deşeuri, se precizează:
“Art. 19
(1) Deţinătorii/producătorii de deşeuri au obligaţia:
a) să predea deşeurile, pe bază de contract, unor colectori sau unor operatori care
desfăşoară operaţiuni cuprinse în anexa nr. II A ori nr. II B sau să asigure
valorificarea ori eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii;
b) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să
asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina
deţinătorilor/producătorilor de deşeuri;
c) să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi
instalaţiile pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum
şi la documentele care se referă la deşeuri;
d) să prevadă şi să realizeze măsurile care trebuie să fie luate după încheierea
activităţilor şi închiderea amplasamentelor;
e) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase
cu deşeuri nepericuloase;
f) să separe deşeurile, în vederea valorificării sau eliminării acestora.
(2) Producătorii de produse şi cei care efectuează activităţi care generează deşeuri sunt
obligaţi:
a) să adopte, încă de la faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi
tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii
deşeurilor;
b) să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate
din activităţile existente;
c) să nu introducă pe piaţă produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora
ca deşeuri, în condiţiile respectării prevederilor art. 5;
d) să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activităţile specifice, astfel încât să se
reducă la minimum posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii;
e) să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru a preveni deteriorarea şi
transformarea acestora în deşeuri;
f) să valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice în totalitate, dacă
este posibil din punct de vedere tehnic şi economic.
Art. 19 1
Producătorii de deşeuri sunt obligaţi să implementeze prevederile Planului naţional de
gestionare a deşeurilor, ale planurilor regionale de gestionare a deşeurilor şi ale planurilor
judeţene de gestionare a deşeurilor.”
76

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Un alt act de mare importanţă pe linia gestiunii deşeurilor este Hotărârea
Guvernului României nr. 856 / 2002 „privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase”, modificată şi
completată succesiv prin Procedura din 2004 (transport deşeuri), O95/2005 (criterii de
depozitare) şi HG 210/2007 (transpunere aquis comunitar). În aceast act normativ se
regăseşte clasificarea deşeurilor pe toate ramurile economice în care se produc,
fiecărei grupe şi subgrupe corespunzându-i un cod unic de urmărire.
Fireşte, dată fiind importanţa mare a acestui sector - al managementului deşeurilor
- şi lista normativelor care reglementează aceste activităţi este destul de lungă, aici
amintind doar acelea mai importante:
• Hotărârea Guvernului nr. 173 / 13.03.2000 pentru reglementarea regimului special privind
gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari modificată şi completată
prin HG 291/2005 şi HG 210/2007
• Legea 465 / 30.07.2001 pentru aprobarea OUG 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale
reciclabile
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale
reciclabile, modificată şi completată succesiv de: OUG 61/2003; L 431/2005; Decizia 1/2005; L
138/2006; L 27/2007
• Hotărârea de Guvern nr. 1057 / 18.10.2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin
substanţe periculoase
• Legea 122 / 18.03.2002 pentru aprobarea OUG 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor
periculoase
• Hotărârea Guvernului nr. 441 / 16.05.2002 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu Rectificare din
2002
• Hotărârea de Guvern nr. 1159 / 02.10.2003 pentru modificarea HG 662/2001 privind gestionarea
uleiurilor uzate
• Hotărârea de Guvern nr. 166 / 12.09.2004 pentru dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor
de ambalaje PET post consum, în vederea reciclării; modificată şi completată succesiv de Norme
Metodologice din 2004 şi HG 989/2005
• Ordinul MAPAM nr. 2 / 05.01.2004 pentru procedura de reglementare şi control al transportului de
deşeuri pe teritoriul României
• Hotărârea de Guvern nr. 170 / 12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate modificată şi
completată de Norma din 2004
• Hotărârea de Guvern nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje modificată şi completată prin HG 1872/2006
• Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje
• Ordinul 95/2005 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri şi procedurile pentru
a se regăsi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă
de depozit de deşeuri
• Hotărârea de Guvern nr. 235 / 07.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
etc.
77

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
3.2. Gestiunea deşeurilor în cazul reabilitării domeniului schiabil Poiana Braşov
Deşeurile ce vor apărea cu ocazia desfăşurării lucrărilor de amenajare a
domeniului schiabil şi de exploatare a sa ulterioară se clasifică în două categorii de
bază, după perioada de apariţie lor:
• deşeuri din etapa de construire:
o menajere - provenite de la personalul care va efectua efectiv lucrările
de construire
o tehnologice - provenite din lucrările efective de construcţie
• deşeuri din etapa de exploatare:
o menajere
o tehnologice - provenite din activităţile specifice de producţie
A. Deşeurile din perioada de realizare a obiectivului:
A.1. Deşeuri menajere din perioada de construire
Aceste deşeuri vor fi inerent generate de personalul care va efectua lucrările de
construcţie efective prevăzute de proiect.
Ca orice deşeuri din această categorie, vor avea o natură eterogenă şi sunt astfel
clasificate conform listei din HG 856/2002 „privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase” modificată şi
completată succesiv de o serie de alte normative:
Grupa 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv
fracţiuni colectate separat:
din 20 01
fracţiuni colectate separat
20 01 01 hârtie şi carton
20 01 02 sticlă
20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătarii şi cantine
20 01 11 textile (lavete, cârpe etc.)
20 01 39 materiale plastice (ex: PETuri, pungi etc.)
20 01 99 alte fracţii, nespecificate
În ceea ce priveşte o estimare a cantităţilor acestor deşeuri, relaţia cu care se află
cantitatea produsă este:
N × Ip
Vd =
1000 = tone/zi
conform SR 13400/1998
în care:
Vd = volumul / masa deşeurilor produse, (t/zi)
N = numărul de persoane producătoare de deşeuri
Ip = indicele de producere a deşeurilor, (0,6Kg/pers/zi)
În actuala fază de proiectare nefiind cunoscute elemente referitoare la numărul
personalului ce va realiza lucrările, vom considera în baza unor experienţe similare o
valoare de cca. 50.
La acest număr al personalului angrenat în construirea obiectivelor, corespunde
un volum estimat de deşeuri menajere generate de:
78

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
50 × 0,6
V d = = 0,03t/zi = max. 1,0t/lună
1000
Colectarea acestor deşeuri menajere se va face în mod selectiv (cel puţin în 3
categorii), depozitarea temporară fiind realizată la locul producerii, ulterior fiind
transportate în staţiune unde vor urma fluxul normal de colectare al deşeurilor.
Se va prevedea încheierea unui contract cu o astfel de societate, fiind stabilit
astfel ritmul de eliminare dar şi alte obligaţii specifice pentru beneficiar. Acest lucru va
cădea fireşte în seama constructorului desemnat în urma desfăşurării etapei de licitaţie.
Se va menţine evidenţa acestor deşeuri în baza HG 856/2002 şi respectiv a HG
621/2005 pentru gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
A.2. Deşeuri tehnologice din perioada de construire
Ca şi încadrare tipologică, acestea sunt din gama deşeurilor inerte sau periculoase
după caz. Se vor produce în mod curent sau accidental prin activităţile de construire
prilejuite de lucrările propuse.
În funcţie de gradul de periculozitate, aceste deşeuri se clasifică astfel:
• deşeuri inerte şi nepericuloase
• deşeuri toxice şi periculoase
Deşeuri tehnologice inerte şi nepericuloase
Conform listei din HG 856/2002, aceste deşeuri vor fi din categoriile:
Grupa 16 - deşeuri nespecificate în altă parte:
16 01 03 anvelope scoase din uz
Anvelopele uzate se vor colecta numai la sediul societăţii desemnate ca şi
constructor (sau în spaţiu propiru special destinat şi amenajat), pe platformă betonată şi
pentru eliminarea acestora se va încheia un contract cu o societate autorizată de profil
(cu transport la o fabrică de ciment pentru distrugere prin coincinerare). Se va ţine o
evidenţa acestor deşeuri confrom HG 856/2002.
Grupa 17 - deşeuri din construcţii şi demolări:
17 01 01 beton
17 01 02 cărămizi
17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele cu conţinut de substanţe
periculoase
17 02 01 lemn
17 02 03 materiale plastice
17 04 05 fier şi otel
17 04 11 cabluri, altele decât cele cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase
17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele cu conţinut de substanţe periculoase
17 05 08 resturi de balast, altele decât cele cu conţinut de substanţe periculoase
17 06 04 materiale izolante, altele decât cele cu conţinut de azbest sau substanţe periculoase
17 08 02 materiale de construcţie pe baza de gips, altele decât cele contaminate cu substanţe periculoase
17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele eu conţinut de mercur, de PCB
sau alte substanţe periculoase
79

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Aşa cum s-a arătat anterior, la prezentarea bilanţurilor de materiale, prin metoda
propusă de compensare a volumelor de pământuri rezultate din săpături cu cele
necesare pentru umpluturi, lucrarea va fi astfel executată fără a se genera deşeuri de
această natură (modelarea pârtiilor permiţând uşor această procedură de compensare
totală).
În ceea ce privesc alte grupe de deşeuri posibil să apară cu ocazia lucrărilor de
construcţii (amestecuri de beton, piatră, pământ, cărămizi etc.; materiale plastice sau
izolatoare), acestea se vor elimina ca şi deşeuri industriale inerte cu respectarea
prevederilor legale specifice şi menţinerea evidenţelor conform HG 856/2002. Modul
uzual de debarasare pentru aceste tipuri de deşeuri este transportul spre un depozit de
deşeuri industriale inerte.
Deşeuri metalice se vor colecta şi depozita temporar de asemenea fie numai în
cadrul unei eventuale suprafeţe destinate organizării de şantier, fie la sediul
constructorului, numai pe platformă betonată (prevăzută cu colectarea apelor pluviale
scurse de pe ea) pentru a împiedica poluarea solului cu oxizi de fier proveniţi din
spălarea acestor deşeuri de către apele pluviale.
Grupa 16 - Deşeuri nespecificate în altă parte:
16 01 17 metale feroase
Eliminarea se va face doar în baza unui contract cu o societate autorizată
specializată, ţinându-se strict evidenţa acestor deşeuri confrom HG 856/2002 şi OUG
16/2001 (modif. şi compl.).
Deşeuri tehnologice toxice şi periculoase
În esenţă, aceste deşeuri vor putea fi reprezentate de:
- deşeuri de baterii uzate (datorită conţinutului de acid sulfuric şi de metale
grele)
- deşeuri de uleiuri uzate de la utilajele de lucru
- deşeuri de combustibili pentru uzul utilajelor
- deşeuri de vopsea, grund, diluant etc. - de la lucrările de protecţie
anticorozivă a acelor elemente constructive pentru care nu se poate evita
efectuarea protecţiei in situ
În cadrul clasificării din HG 856/2002, aceste deşeuri apar astfel:
Grupa 08 - deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea straturilor
de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor,
cleiurilor şi cernelurilor tipografice:
08 01 11* deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut ele solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
Grupa 13 - Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi:
13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere uşor biodegradabile
13 07 01* ulei combustibil şi combustibil diesel
13 07 02* benzina
13 07 03* alţi combustibili (inclusiv amestecuri)
80

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Grupa 16 - deşeuri nespecificate în altă parte:
16 06 01* baterii cu plumb
16 06 02* baterii cu Ni-Cd
16 06 03* baterii cu conţinut de mercur
16 06 04 baterii alcaline cu excepţia celor cu conţinut de mercur
16 06 05 alte baterii şi acumulatori
Teoretic, din datele actual furnizate de proiectant, aceste deşeuri nu vor apărea cu
regularitate din activitatea de cosntrucţie, din contră, se prevăd doar cu titlu accidental
deoarece nu se prevăd lucrări de reparaţii sau întreţineri curente asupra parcului de
utilaje la faţa locului, ci doar în unităţi special amenajate, autorizate.
Cu toate acestea, în situaţiile neprevăzute (incidente, defecţiuni ce împideică
deplasarea utilajelor etc.), se prevăd mai jos modalităţile legale de eliminare a acestor
eventuale deşeuri astfel încât să nu apară situaţii cu impact negativ asupra factorilor de
mediu.
Aşadar, în scopul reducerii la minim a unui eventual impact asupra mediului
produs prin gestiunea acestor tipuri de deşeuri, colectarea şi eliminarea lor se va face
astfel:
Deşeurile de baterii uzate se vor colecta şi depozita provizoriu în spaţiu închis şi
asigurat prevăzut cu platformă betonată şi containere metalice pentru stocare astfel
încât să fie împiedicate scurgerile de acizi şi eventuala poluare a solului.
Ca şi principiu, se va evita efectuarea oricăror operaţii de întreţienere sau reparaţii
asupra utilajelor pe amplasamentul lucrărilor propuse, acestea trebuind realizate în
ateliere de reparaţii conforme, în bazele de producţie ale executantului.
În situaţii excepţionale, când nu se pot evita unele lucrări de reparaţii, se va ţine o
evidenţă clară conform HG nr. 1057/2001 şi se vor elimina în baza unui contract
încheiat cu o societate autorizată de specialitate, existând societăţi pe piaţă care
colectează aceste deşeuri în vederea reciclării.
Deşeurile de uleiuri uzate sau de combustibili neconformi se vor colecta în
recipienţi metalici etanşi stocaţi în cadrul unui depozit de produse petroliere uzate
închis, asigurat şi prevăzut cu platformă betonată cu şanţuri de gardă pentru colectarea
eventualelor scurgeri şi separator de produse petroliere dacă acesta răspunde în
sistemul de canalizare sau başă colectoare etanţă dacă este izolat.
Evidenţa acestor tipuri de deşeuri se va ţine în baza prevederilor HG 235/2007
privind gestionarea uleiurilor uzate. Eliminarea se va face în baza unui contract încheiat
cu o societate autorizată de specialitate.
Există două aspecte de subliniat în ceea ce priveşte gestiunea acestor substanţe
toxice şi periculoase (nu doar a deşeurilor provenite din utilizarea lor):
- natura periculoasă pentru mediu şi sănătatea umană
- riscul unui impact asupra calităţii solului
Din aceste raţiuni se impune un regim strict de utilizare a acestor substanţe şi a
deşeurilor provenite din utilizarea lor.
81

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Ca şi măsuri de scădere a riscului pentru acest posibil impact, se pot enumera:
• întreţinerea corespunzătoare a parcului de utilaje ce va deservi lucrarea
(inspecţii periodice, reparaţii curente). Este recomandabil ca în caietul de
sarcini aferent licitaţiei prin care se va selecta constructorul să fie solicitate
condiţii restrictive în ceea ce priveşte dotarea acestuia sub aspectul calităţii
(utilaje moderne, cu risc scăzut de poluare prin defecţiuni)
• lucările de întreţinere să nu fie executate pe cât posibil pe domeniul schiabil
sau în imediata vecinătate ci în ateliere specializate, cu păstrarea
documentelor doveditoare în acest sens
• aprovizionarea cu vopsea, grund etc. necesare executării eventualelor
operaţii de protecţie anticorozivă la elementele pentru care nu se poate
evita acest lucru la faţa locului se recomandă a fi realizată eşalonat,
coroborat cu un necesar de lucrări pe termen scurt, pentru evitarea stocării
unor cantităţi mai mari de aceste substanţe (pentru scăderea riscului unor
poluări). Depozitarea acestor substanţe se va face numai în spaţiul special
amenajat în cadrul organizării de şantier, fiind zilnic livrate la punctele unde
sunt necesare şi doar în cantităţile de aplicat aferente zile respective.
• prin contractul încheiat cu constructorul desemnat se va solicta expres
prevederea unei soluţii de colectare, stocare temporară şi eliminare a
ambalajelor de deşeuri periculoase (fiind cunoscut că nu toţi producătorii de
asemnea substanţe acceptă returnarea acestor ambalaje - astfel se
recomandă selectarea unor furnizori care acceptă returnarea ambalajelor)
B. Deşeurile din perioada de exploatare a obiectivului:
B.1. Deşeuri menajere din perioada de exploatare
Aceste deşeuri vor fi generate de personalul angajat permanent pentru operarea şi
întreţinerea instalaţiilor de transport pe cablu, a sistemul de înzăpezire şi pregătire a
pârtiilor. Ca şi deşeurile menajere din etapa de construcţie, vor avea o natură
eterogenă, fiind clasificate conform listei din HG 856/2002 astfel:
Grupa 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv
fracţiuni colectate separat:
din 20 01
fracţiuni colectate separat
20 01 01 hârtie şi carton
20 01 02 sticlă
20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătarii şi cantine
20 01 11 textile (lavete, cârpe etc.)
20 01 39 materiale plastice (ex: PETuri, pungi etc.)
20 01 99 alte fracţii, nespecificate
82

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În ceea ce priveşte o estimare a cantităţilor acestor deşeuri, relaţia cu care se află
cantitatea produsă este:
N × Ip
Vd =
1000 = tone/zi , conform SR 13400/1998
în care:
Vd = volumul / masa deşeurilor produse, (t/zi)
N = numărul de persoane producătoare de deşeuri
Ip = indicele de producere a deşeurilor
Ip=0,6Kg/pers/zi pentru angajaţi şi 0,3kg/zi pentru persoanele aflate în
tranzit (schiorii)
De asemenea, în actuala fază de proiectare nefiind cunoscut numărul personalului
deservent, vom considera în baza unor experienţe similare o valoare de cca. 50.
În studiul de fezabilitate se face o estimare a numărului de schiori la cca. 4900/zi.
Aceste valori vor conduce la următoarele volume de deşeuri menajere estimate a
fi produse pe amplasament în sezon:
V d =
( 50 × 0,6) + (4900x0,3)
1000
= 1,5t/zi = cca. 45t/lună = cca. 135t/sezon
Colectarea acestor deşeuri menajere se va face în mod selectiv (cel puţin în 3
categorii), depozitarea temporară fiind realizată la staţiile telescaunelor şi la staţia de
pompare de la lac, ulterior urmând fluxul normal de colectare al deşeurilor, în baza unui
contract cu o societate specializată, fiind stabilit ritmul de eliminare dar şi alte obligaţii
specifice pentru beneficiar.
Se va menţine evidenţa acestor deşeuri în baza HG 856/2002 şi respectiv a HG
621/2005 pentru gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
B.2. Deşeuri tehnologice din perioada de exploatare
Singurele deşeuri tehnologice ce vor rezulta din activitatea curentă pe domeniul
schiabil vor fi cauzate de operaţiunile de mentenanţă a instalaţiilor de transport pe
cablu, a sistemului de înzăpezire şi a maşinilor de bătătorit zăpada (ratrack-urile).
majoritatea lucrărilor se vor executa în cadrul atelierului de întreţinere prevăzut la staţia
inferioară a telescaunului Ruia, la interior, pe platformă betonată. Colectarea deşeuriloe
se va realiza astel în această locaţie. Ca şi tipologie a deşeurilor, acestea fac parte din
grupele deja menţionate la etapa de construcţie (metale - piese de schimb, uleiuri
uzate, acumulatori etc.), nefiind cazul altor grupe.
83

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Deşeurile de uleiuri uzate se vor colecta în recipienţi metalici etanşi stocaţi în
cadrul unui depozit de produse petroliere uzate închis, asigurat şi prevăzut cu platformă
betonată cu şanţuri de gardă pentru colectarea eventualelor scurgeri şi separator de
produse petroliere dacă acesta răspunde în sistemul de canalizare sau başă colectoare
etanşă dacă este izolat. Evidenţa acestor tipuri de deşeuri se va ţine în baza
prevederilor HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Eliminarea se va face în
baza unui contract încheiat cu o societate autorizată de specialitate.
Deşeuri metalice se vor colecta şi depozita temporar numai pe platformă betonată
(prevăzută cu colectarea apelor pluviale scurse de pe ea) pentru a împiedica poluarea
solului cu oxizi de fier proveniţi din spălarea acestor deşeuri de către apele pluviale.
Eliminarea de pe amplasament se va face doar în baza unui contract cu o societate
autorizată specializată, ţinându-se strict evidenţa acestor deşeuri confrom HG 856/2002
şi OUG 16/2001 (modif. şi compl.).
Gestiunea deşeurilor - evaluarea impactului
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
probabilitate de apariţie consecinţe întindere spaţială sensibilitate scor specific scor specific impact rezidual
ACŢIUNE
perioada de construire
lucrări de amenajare a domeniului schiabil
(terasamente, construcţii-montaj)
activităţi ale personalului ce efectuează lucrările
de amenajare
perioada de exploatare
activităţi ale personalului ce deserveşte instalaţiile
propuse pe domeniul schiabil
activităţi ale turiştilor din zonă
IMPACT
- deşeuri tehnologice
conf. tab 3.1.
- deşeuri menajere
conf. tab 3.1.
- deşeuri menajere
conf. tab 3.1.
PUNCTAJ
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
2 1 1 1 -6 -3
3 1 1 1 -9 -2
3 1 1 1 -6 -2
3 1 1 1 -6 -2
84

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
TABELUL Nr. 3.1: Managementul deşeurilor
Denumirea deşeului
*)
Cantitatea
prevăzută a fi
generată
• perioada de construire
- deşeuri menajere
- deşeuri de anvelorpe
scoase din uz
- deşeuri din construcţii
şi demolări (pământ,
resturi de balast, beton
etc.)
- deşeuri metalice (fier
vechi)
0,03t/zi =
1,0t/lună
echiv. 12t/an
Starea fizică (Solid-S,
Lichid-L, Semisolid-SS)
S
Codul deşeului
*)
20 01 01
20 01 02
20 01 08
20 01 11
20 01 39
20 01 99
Codul privind principala
proprietate periculoasă
**)
- -
Managementul deşeurilor - cantitatea
Codul clasificării
prevăzută a fi generată - (t/an)
statistice
rămasă în
***) valorificată eliminată
stoc
12,0t/an
(se vor colecta separat
materialele refolosibile: hârtie,
plastic etc.)
n/a S 16 01 03 - - n/a - -
n/a
S, SS
17 01 01
17 01 02
17 01 03
17 01 07
17 02 01
17 02 02
17 02 03
17 04 02
17 04 05
17 04 11
17 05 04
17 05 08
17 06 04
17 08 02
17 09 04
- - n/a n/a -
n/a S 16 01 17 - - n/a - -
-
85

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Denumirea deşeului
*)
Cantitatea
prevăzută a fi
generată
Starea fizică (Solid-S,
Lichid-L, Semisolid-SS)
- deşeuri de baterii uzate n/a S
- deşeuri uleioase +
combustibili lichizi
n/a
SS, L
Codul deşeului
*)
16 06 01*
16 06 02*
16 06 03*
16 06 04*
16 06 05*
13 02 07*
13 07 01*
13 07 02*
13 07 03*
Codul privind principala
proprietate periculoasă
**)
Managementul deşeurilor - cantitatea
Codul clasificării
prevăzută a fi generată - (t/an)
statistice
***)
rămasă în
valorificată eliminată
stoc
n/a - -
n/a - -
- deşeuri de vopsea,
n/a SS, L 08 01 11* n/a
grund
• perioada de exploatare
20 01 01
20 01 02
540t/an
1,5t/zi =
20 01 08
(se vor colecta separat
- deşeuri menajere 45,0t/lună
S
20 01 11
materialele refolosibile: hârtie,
echiv. 540t/an
20 01 39
plastic etc.)
20 01 99
- deşeuri de ulei uzat n/a L 13 02 07* n/a - -
- piese metalice uzate n/a S 16 01 17 - - n/a - -
*) în conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa
gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
**) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001
***) la data apariţiei legislaţiei care reglementează clasificarea statistică
86

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4 . I M P A C T U L P O T E N Ţ I A L , I N C L U S I V C E L T R A N S F R O N T I E R Ă , A S U P R A
C O M P O N E N T E L O R M E D I U L U I Ş I M Ă S U R I D E R E D U C E R E A A C E S T O R A :
Acest capitol este destinat identificării, descrierii şi analizei tuturor formelor de
impact potenţial semnificativ datorat atât perioadei de construcţie, cât şi perioadei de
funcţionare a proiectului.
Întreaga evaluare a ţinut cont de de criteriile recomandate metodologic pentru
cuantificarea amplorii prognozate a impactului avându-se în vedere efectele asupra
mediului:
• directe şi indirecte
• pe termen scurt şi lung
• reversibile sau ireversibile
• izolate, interactive şi cumulative
• pozitive sau negative
Au fost de asemenea analizate măsurile de prevenire, reducere sau eliminare a
oricărui impact negativ deja prevăzute de proiect şi (acolo unde s-a considerat necesar)
propuse măsuri suplimentare astfel încât impactul rezidual să fie cât mai redus.
Toate acestea sunt fireşte analizate pentru fiecare componentă de mediu (apă,
aer, sol, biodiversitate etc.), în conformitate cu normativul de conţinut al unui asemenea
studiu.
Efectele interactive apar atunci când un factor de mediu poate suferi schimbări
calitative (pozitive sau negative) atât în mod direct sub acţiunea unei presiuni externe
cât şi indirect, consituindu-se în receptorul unor modificări induse prin intermediu altui
factor de mediu (cale) - ex: poluarea solului din cauza traficului poate interveni în mod
direct prin scurgeri de produse petroliere dar şi indirect prin sedimentarea unor noxe
eliminate de trafic în aerul atmosferic. În general, receptorii cei mai susceptibili a fi
afectaţi în acest mod interactiv sunt biodiversitatea şi sănătatea populaţiei.
Efectele cumulative pot să apară:
• fie în situaţia în care un factor de mediu se constituie în receptorul unui
aceluiaşi tip de poluant / presiune cauzate de activităţi diferite din cadrul
aceluiaşi proiect (ex. sănătatea populaţiei = receptor al zgomotelor
provenite din surse diferite)
• fie în cazul unor suprapuneri ale unor presiuni similare induse prin
implementarea a 2 sau mai multor proiecte în zone învecinate (parte dintrun
areal comun) (ex: efecte cumulate ale traficului asupra calităţii aerului;
exploatarea în comun a unei surse de apă cu debit limitat, utilizarea
comună a unui curs de apă pentru deversarea apelor uzate etc.)
Importanţa acestor efecte cumulative apare atunci când se constată că, deşi
analizate individual, activităţi diferite nu se dovedesc a cauza un impact semnificativ,
analizate cumulativ arată că pot genera un impact semnificativ asupra unor factori de
mediu sau de alt interes.
87

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Aplicând principiul precauţiei, în analiza impactului s-a ţinut cont în general de
situaţiile cele mai puţin favorabile din punct de vedere al calităţii factorilor de mediu
(activităţi desfăşurate simultan, situaţii accidentale diferite suprapuse etc.).
Rezultatele evaluării redate în prezentul studiu prezintă doar acele situaţii în care
s-a estimat posibilitatea apariţiei unui impact (pozitiv sau negativ), cazurile de
neutralitate fiind eliminate după o primă etapă de analiză.
Pentru depistarea situaţiilor în care ar fi posibilă apariţia unui impact de tip
interactiv, a fost mai întâi realizată matricea sursă-cale-receptor. Au fost astfel
identificate posibilele CĂI de transmitere a eventualelor efecte (pozitive sau negative)
produse de către activităţile/acţiunile generate de implementarea proiectului (SURSE)
spre RECEPTORII specifici prezenţi în zonă.
Au fost considerate următoarele interacţiuni posibile:
• interacţiunea obişnuită dintre unii factori de mediu
• interacţiunea dintre aceşti factori de mediu şi alţi factori de interes protectiv
88

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
CALE - RECEPTOR
pentru alţi factori de interes protectiv
R
SOL / SUBSOL
E
C
ARII NATURALE
PROTEJATE
C
APE SUBTERANE
A
E
L
AER ATMOSFERIC
PEISAJUL
P
E
T
BIODIVERSITATE
SĂNĂTATEA UMANĂ
O
ACŢIUNI DIRECTE
R
CALE - RECEPTOR
interacţiunea între factorii de mediu
ACŢIUNI DIRECTE
R
E
C
SOL / SUBSOL
SOL / SUBSOL
C
A
APE SUBTERANE
APE SUBTERANE
E
L
AER ATMOSFERIC
AER ATMOSFERIC
P
E
T
BIODIVERSITATE
BIODIVERSITATE
O
R
89

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Metoda de estimare a impactului posibil a fi produs de punerea în practică a
prevederilor planului analizat, are la bază conceptul matricei Leopold, pentru fiecare
criteriu considerat fiind atribuit un punctaj relativ cu valori situate între 1 şi 5.
Scorul final obţinut de fiecare impact este rezultatul unei compuneri a acestor
punctaje ţinându-se cont de modul în care anumite criterii de evaluare au valoare de
ponderare pentru altele.
Mai jos se redă schematic modul de atribuire a punctajelor pentru criteriile
considerate în evaluarea impactului.
E v a l u a r e a i m p a c t u l u i - c r i t e r i i , p u n c t a j e
PUNCTAJ
5
PROBABILITATEA
APARIŢIEI [P]
apariţie continuuă
sau în majoritatea
timpului
4 apariţie regulată
3 apariţie periodică
2
1
apariţie puţin
probabilă
apariţie rară sau
deloc
CONSECINŢE PROBABILE [C]
impact major legat de principalele
aspecte globale de mediu (ex:
schimbări climatice, dezvoltare
durabilă, conservarea biodiversităţii)
impact major asupra unor factori de
mediu cheie (calitatea aerului,
calitatea apei, resurse naturale,
specii ameninţate)
impact moderat legat de principalele
aspecte globale de mediu (ex:
schimbări climatice, dezvoltare
durabilă, conservarea biodiversităţii)
impact moderat asupra unor factori
de mediu cheie (calitatea aerului,
calitatea apei, resurse naturale,
specii ameninţate)
impact minor asupra factorilor de
mediu locali
ÎNTINDERE
SPAŢIALĂ [S]
internaţional
naţional
regional
zonal
local
SENSIBILITATE [Sb]
- reacţie extrem de puternică pro sau contra a
publicului
- susţinere/reticenţă probabilă din partea
autorităţilor
- mediatizare puternică
- implicaţii majore asupra reuşitei/nereuşitei
proiectului/planului
- reacţie importantă pro sau contra a publicului
- susţinere/reticenţă posibilă din partea
autorităţilor
- mediatizare posibilă
- implicaţii asupra reuşitei/nereuşitei
proiectului/planului
- reacţie posibilă pro sau contra din partea unei
categorii a publicului
- implicare posibilă din partea autorităţilor
- mediatizare probabilă
- implicaţii asupra reuşitei/nereuşitei
proiectului/planului
- reacţie puţin probabilă pro sau contra din
partea publicului
- implicare puţin probabilă din partea
autorităţilor
- implicaţii asupra reuşitei/nereuşitei unor
componente ale proiectului/planului
fără interes din partea
- publicului
- a autorităţilor
- a masmediei
Irelevant pentru succesul proiectului/planului
Scorul acordat fiecărui impact se obţine ca rezultat al relaţiei P x (C+S+Sb), unde:
P = punctaj acordat pentru criteriul probabilitatea apariţiei impactului
C = punctaj acordat pentru criteriul consecinţe în cazul apariţiei impactului
S = punctaj acordat pentru criteriul întinderea spaţială a impactului
Sb = punctaj acordat pentru criteriul sensibilitate vis a vis de factorii de
interes
90

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
E v a l u a r e a i m p a c t u l u i - s e m n i f i c a ţ i e
SCOR CATEGORIE IMPACT SEMNIFICAŢIE IMPACT
< 3
fără impact cuantificabil;
impact nesemnificativ
[3-14] impact slab
[15-24] impact mediu
[25-39] impact important
> 39 impact puternic
prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa nu are
capacitatea de alterare a calităţii unui factor de mediu
prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa
alterează slab calitatea unui factor de mediu
prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa
alterează mediu calitatea unui factor de mediu
prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa
alterează substanţial calitatea unui factor de mediu
induce schimbări definitive sau cel puţin pe o perioadă
îndelungată (posibil zeci de ani) asupra unor factori de mediu
sau de interes protectiv consideraţi
Fiecare scor obţinut este marcat cu „+” sau „-” în funcţie de tipul de impact punctat
(pozitiv sau negativ).
După analizarea fiecărui factor de mediu în parte sub aspectul impactului posibil a
apărea, se corectează scorurile obţinute considerând măsurile propuse (de proiectant şi
de evaluator), impactul rezidual fiind prezentat sintetic pe fiecare factor de mediu în
cadrul unei matrici finale de evaluare a impactului implementării proiectului asupra
mediului.
Impactul rezidual este definit ca acel impact care apare la implementarea unui
proiect după ce au fost luate toate măsurile de posibile de evitare sau reducere pentru
fiecare activitate propusă.
Singura cale de contrabalansare a acestui impact o reprezintă aplicarea unor
măsuri compensatorii (unde este cazul) solicitate obişnuit de către autorităţile
competente în baza legilsaţiei specifice în vigoare.
91

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.1. Apa:
4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului:
În alcătuirea resurselor hidrografice ale zonei Poiana Braşov intră apele subterane
şi cele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de pâraie cu caracter pluvial şi pluvionival.
În această zonă altitudinală, (unde sunt mai dese şisturile, calcarele,
conglomeratele, gresiile etc.) stratul acvifer se află la adâncime, motiv pentru care nici
nu este exploatat.
Nivelul hidrostatic al pânzei freatice se găseşte la adâncimi ce depăşesc 20-25m
sau chiar mai mult, neexistând surse de suprafaţă sau subterane care să alimenteze o
eventuală pânză freatică.
Hidrogeologia
Din acest punct de vedere, Masivului Postăvarul, prin structura sa şi altitudinea
ridicată, prin dimensiunea relativ redusă a bazinelor hidrografice, nu favorizează
existenţa unor acvifere importante. Se semnalează prezenţa unor slabe acvifere locale
cantonate în talvegul unor paleovăi îngropate, precum şi mici izvoare, alimentate de
scurgerea apelor meteorice prin fisuraţia deschisă din apropierea suprafeţei. Astfel,
hidrogeologic zona analizată se caracterizează ca fiind una cu reţele acvifere locale
cantonate în roci fisurate.
În sondajele geotehnice executate în zona staţiunii, s-a întâlnit apă doar în cel
săpat în zona dintre pârâul Sticlăriei şi casele existente pe partea dreaptă a drumului, în
sensul de mers către Râşnov. Aici este o zonă cu exces de umiditate, pe alocuri solul
mustind de apă. Nivelul apei s-a stabilizat la adâncimea de -0,50m (de la cota terenului
natural). În sondajele executate pe versanţi nu s-a întâlnit apă. În zona adiacentă
pârâului, nivelul apei freatice este în strânsă legătură cu cantitatea de precipitaţii,
respectiv cu izvoarele care se găsesc aici.
Calitatea generală a apelor provenite din subsol este una foarte bună, acestea
venind în general din zona înaltă a masivului, fără influenţe ale unor activităţi
poluatoare.
Ape de suprafaţă
Pe versantul general sud-estic al Masivului Postăvarul, acestea sunt reprezentate
doar de unele pâraie cu debite inconstante datorită alimentării pluviale. Apele acestora
sunt tributare râului Timiş prin intermediul văilor Calului, Vămii şi Lungă.
Apele de pe versantul general nord-vestic al masivului sunt colectate de cursul de
suprafaţă al Ghimbăşelului. Acestea colectează totodată şi pârâul Timiş, la nord de
Braşov la cca. 10km.
Strict în zona cercetată, considerând expoziţia generală nord-vestică a domeniului
schiabil, se pot menţiona doar două cursuri de apă cu caracter permanent mai
importante:
• pârâul Valea Cheii (Cheişoara) care îşi are originea în zona Poienii de Sus
având o parte din bazinul de recepţie suprapus cu zona de interes
• pârâul Valea Sticlăriei care drenează Poiana de Jos a cărui bazin de
recepţie însă nu se interesectează cu zona studiată
92

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Acestea două confluează în aval de zona Cabanei Aviatorilor (la sud-vest de
Poiana Braşov), cursul de apă rezultat purtând numele de Valea Dracului şi curgând în
continuare spre vest. Înainte de confluenţă, Valea Sticlăriei mai colectează şi apele pr.
Valea Sosoaica ce îşi trage apele din zona împădurită dintre Poiana de Jos şi cea de
Sus.
Primind ca afluent de stânga pe Valea Groapa Lungă, Valea Dracului devine
Valea Poienii păstrându-şi însă direcţia generală de curgere spre vest, spre Râşnov.
Ulterior, Valea Poienii se varsă în Pârâul Cheii (care vine dinspre est), fiind afluent
de dreapta al acestui curs de apă. Din acest punct, cursul format poartă numele de
Pârâul Mic (sau Valea Râşnoavei) care după ce confluează cu Pârâul Mare (ce vine din
stânga, SV) dă naştere Ghimbăşelului.
Ghimbăşelul traversează apoi localitatea Râşnov, Cristian, zona Stupini şi după ce
se uneşte şi cu Bârsa (la NNV de Bod) se varsă în Olt ca afluent de stânga al acestuia,
în amonte de Feldioara.
Mai jos se prezintă unele date hidrografice şi hidrometrice disponibile doar pentru
cursurile mai importante de apă:
H i d r o g r a f i e , h i d r o l o g i e - c u r s u r i d e a p ă d i n z o n ă
NR.
CRT.
CURS DE APĂ SECŢIUNE DE CALCUL L [km] F [Km 2 ] H m [m]
1 Poiana am. confl.pr. Cheii 9 27 1013
2 Pârâul Mic am. confl. Ghimbăşel 12 67 979
3 Ghimbăşel am. confl. Pr. Mic 17 50 1195
Din analize făcute în timp se mai arată că scurgerea medie lunară minimă se
realizează în perioada de iarnă (luna ianuarie), iar scurgerea medie lunară maximă se
produce în perioada lunilor aprilie-august când se scurge cca. 55-60% din totalul
scurgerii anuale.
Scurgerea maximă de apă - calculate în regim natural de scurgere, valorile de mai
jos reprezintă debitele maxime cu probabilităţile de 1%, 2%, 5% în mc/sec.
H i d r o g r a f i e , h i d r o l o g i e - s c u r g e r e a m a x i m ă
NR.
Q max P% [mc/sec]
CURS DE APĂ SECŢIUNE DE CALCUL F [Km
CRT.
] H m [m]
1% 2% 5%
2 Pârâul Mic am. confl. Ghimbăşel 67 979 143 115 81
3 Ghimbăşel am. confl. Pr. Mic 50 1195 120 97 68
Scurgerea minimă de apă - cu debitele medii lunare minime (Q m.l.m ) în mc/sec cu
probabilitate de 80%, 90%, 95%:
H i d r o g r a f i e , h i d r o l o g i e - s c u r g e r e a m i n i m ă
NR.
Q m.l.m. P% [mc/sec]
CURS DE APĂ SECŢIUNE DE CALCUL F [Km
CRT.
] H m [m]
80% 90% 95%
2 Pârâul Mic am. confl. Ghimbăşel 67 979 0,272 0,218 0,170
3 Ghimbăşel am. confl. Pr. Mic 50 1195 0,245 0,186 0,161
93

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
B3
B2
B1
94

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Scopul identificării reţelei de scurgere de suprafaţă din zonă fiind reliefarea
posibilelor puncte în care ar fi resimţite eventuale influenţe de natură fizică sau chimică
datorate lucrărilor propuse, sistematizarea acestei reţele s-a făcut urmărind prioritar
bazinele de recepţie, respectiv zonele drenate (a se vedea şi schiţa alăturată).
Astfel, pentru domeniul schiabil, situaţia actuală a colectării scurgerilor este
următoarea:
• (B1) sectorul de pârtii situat între staţiile superioare ale ambelor telecabine
şi staţia superioară a telegonodlei - fosta cabană Cristianul este drenat spre
V-SV de un curs de apă nepermanent (Valea Seacă) ce se varsă în final în
Valea Poienii ca afluent de stânga
• (B2) sectorul de pârtii aval de fosta cabană Cristianul (pârtia Lupului), zona
de sub telescaunul propus de 6 locuri Ruia şi partia Ruia - Subteleferic este
drenată de o serie de văi nepermanente afluente de stânga direct Văii
Poienii (cazul Groapa Lungă) sau Cheişoarei (cazul Groapa Lupului sau
Prăpastia Lupului) - direcţia generală de scurgere spre V, respectiv N-NV
• (B3) sectorul situat în aval de staţia superioară a telegondolei şi
aliniamentul dintre staţia inferioară a acesteia şi baza pârtiei Bradul, unde
se cuprind pârtiile Ruia - Subteleferic şi Sulinar, este drenat printr-o serie de
mici vâlcele direct de Cheişoara (în zona lacului Mioriţa)
Ca şi caracteristică comună importantă pentru toate acestei văi se subliniază
scurgerea nepermanentă datorată pe de o parte regimului de alimentare nivo-pluvial şi
pe de altă parte substratului permeabil tipic întregului masiv
Lacul de agrement Poiana (de la complexul Mioriţa) este în fapt un lac de baraj
semi-natural (pământ) format pe cursul Văii Cheia (Cheişoara), debitul de deversare
fiind controlat printr-un călugăr. În acest lac se colectează apele provenite din precipitaţii
din majoritatea suprafeţei staţiunii Poiana de Sus. Lacul este prevăzut cu stăvilar de
golire pentru curăţire periodică, evacuarea depunerilor, igienizare. Conturul lacului este
amenajat cu ziduri de sprijin din beton armat prefabricat, în prezent executându-se noi
amenajări urbanistice în zonă.
Cu toate că nu prezintă importanţă pentru zona studiată, se menţionează şi
cursurile de apă de suprafaţă formate în partea estică a Masivului Postăvarul (existente
sub forma unor pâraie cu debite inconstante datorită alimentării pluviale) care se varsă
prin intermediul văilor Calului, Vămii şi Lungă în râul Timiş, fiind în final tributare de
asemenea râului Ghimbăşel.
95

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.1.2. Alimentarea cu apă:
A. Necesarul de apă
Perioada de construire
• apă pentru consum menajer:
În actuala fază de proiectare nefiind cunoscute elemente referitoare la numărul
personalului ce va realiza lucrările, vom considera în baza unor experienţe similare o
valoare de cca. 50.
Conform STAS - SR 1343-1/2006 „Alimentări cu apă, determinarea cantităţilor de
apă potabilă pentru localităţi urbane şi rurale”, norma de consum considerată va fi de
35l/persoană/zi. Astfel, debitul mediu necesar pentru consumul menajer, pentru un
număr de 50 de lucrători, ar fi de cca. 1,75mc/zi.
În situaţia analizată însă nu se poate aplica valoarea prevăzută din STAS
deoarece nu sunt prevăzute grupuri sanitare pentru aceşti angajaţi, singura categorie
de apă utilizată fiind cea potabilă care însă va fi aprovizionată la locul de servire a
mesei (tip vagon) prin dozatoare.
• apă pentru consum tehnologic
În faza de construire a obiectivelor propuse, tehnologiile aplicate nu necesită
utilizarea apei (betoanele şi mortarele vor fi aduse gata preparate şi puse doar în operă
local).
Perioada de exploatare
• apă pentru consum menajer:
Proiectul nu prevede amenajarea unor grupuri sanitare, fiind prevăzute doar
toalete de tip ecologic la staţiile celor 2 telescaune propuse şi la staţia de pompare
aferentă lacului.
În aceste condiţii, nici în această situaţie nu sunt aplicabile prevederile STAS-ului
amintit, singura utilizare a apei fiind cea în scop potabil, aprovizionarea fiind realizată
prin dozatoare specifice.
• apă pentru consum tehnologic
Singura utilizare a apei în scop tehnologic va fi aceea de preparare a zăpezii
artificiale cu ajutorul agregatelor specifice (tunuri, lăncii).
Aşa cum s-a arătat detaliat deja în capitolul dedicat Situaţiei propuse, necesarul
de apă pentru operaţiunile de înzăpezire este de 145000mc/an.
B. Asigurarea resurselor de apă
Pentru proiectul analizat există eliberate 2 avize de gospodărire a apelor astfel:
• aviz nr. 215 / 24.02.2010 emis de ABA Olt, SGA Braşov pentru
„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov” (aviz care
nu includea şi lacul de acumulare însă)
• aviz nr. 322 / 03.09.2010 emis de ABA Olt, SGA Braşov pentru
„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov - Lac de
acumulare Ruia” alimentare cu apă şi evacuare ape uzate
96

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
De asemenea, la eliberarea avizului nr. 322 / 03.09.2010 menţionat mai sus, s-a
ţinut cont de:
• aviz nr. 49 / 25.06.2010 emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor - Comisia
centrală de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în
exploatare a barajelor pentru „Lac de acumulare Ruia”
• consultaţie tehnică hidrologică nr. 2255 / 30.04.2010 emisă de SGA Braşov
- Staţia hidrologică
• aviz nr. B7013 / 16.08.2010 emis de Compania Apa Braşov pentru
realizarea branşamentului la reţeaua publică a lacului de acumulare Ruia
Perioada de construire
• apă pentru consum menajer - singura categorie de apă utilizată fiind cea
potabilă, aceasta va fi aprovizionată la locul de servire a mesei (tip vagon)
prin dozatoare
• apă pentru consum tehnologic - nu este cazul
Perioada de exploatare
• apă pentru consum menajer - singura categorie de apă utilizată fiind cea
potabilă, aceasta va fi aprovizionată la nivelul staţiilor telescaunelor şi la
staţia de pompare aferentă lacului prin dozatoare
• apă pentru consum tehnologic (apa pentru înzăpezire - se detaliază în cele
ce urmează)
Zona de amplasare a lacului de acumulare propus în Poiana Ruia, în scopul
asigurării resursei de apă necesară pentru înzăpezirea pârtiilor
97

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Disponibil de apă pentru înzăpezire:
Pentru o înzăpezire eficientă, proiectul prevede amenajarea unui lac de acumulare
în Poiana Ruia. Criteriile cele mai importante care determină această localizare ţin de
asigurarea resursei de teren, de posibilitatea de colectare a apelor, de posibilităţile de
pompare a apei spre instalaţiile de înzăpezire şi nu în ultimul rând de asigurarea
accesului utilajelor (situarea în apropiere de drumul existent - Drumul Roşu).
Soluţiile de alimentare a acestui lac propuse de proiectant pentru asigurarea
necesarului de 145000mc/an şi avizate de ABA Olt - SGA Braşov sunt:
1. Colectarea apei provenite din topirea stratului de zăpadă şi din scurgerea apelor
din precipitaţii de pe versanţi prin amenajarea unor drenuri în zona de sud a
lacului (amonte, drenuri existente pe pârtia Sulinar, 2 drenuri propuse pe pârtia
Ruia):
• apa provenită din zăpada topită şi din scurgerea precipitaţiilor pe un sector
din pârtia Sulinar, colectată prin drenurile existente, se descarcă
actualmente liber în zonă
• în plus, între pârtia Sulinar şi Ruia, în amonte de Poiana Ruia, există 2
puţuri forate ce alimentează cele două rezervoare din „casa verde” şi care
se descarcă la ora actuală într-un bazin colector pentru ape drenate realizat
din beton armat (de aici erau alimentate câteva lăncii de zăpadă în aval pe
pârtia Sulinar)
• sistemul de drenaj propus, având 3 ramuri drenuri Dn 250mm, dispuse în
spic, vor colecta apa într-o cameră de captare bicompartimentată
(4,40x3x2,50m), amplasată la cota 1505,59m din care apa decantată va fi
ondusă gravitaţional în camera de alimentare lac, printr-o conductă PVC
Dn200mm, L=55m.
2. Captarea apei din izvoare existente pe latura NV a lacului (amonte de Prăpastia
Lupului), la limita nordică a Drumului Roşu:
• se va realiza o cameră de captare bicompartimentată cu capacitatea de
12mc, amplasată la cota 1281m (la limita Drumului Roşu, amonte de
Prăpastia Lupului), de unde printr-o conductă PEHD Dn 90mm, L 1790m, va
fi pompată în rezervorul staţiei de pompare a lacului (cota 1474m), prin
intermediul a încă unei staţii de pompare (cota 1528,40m), astfel încât
diferenţa totală de pompare va fi de 193m.
3. Branşament la reţeaua publică de apă:
• această posibilitate de alimentare a lacului de acumulare se prevede pentru
cazurile de ierni sărace în zăpadă, când nu se poate asigura un nivel
corespunzător al apei în lac sau pentru cazurile când se execută lucrări de
întreţinere si recondiţionare a lacului pe timp de vară si trebuie să se asigure
umplerea lacului la un nivel corespunzător
• se va realiza într-un cămin bicompartimentat amplasat la cota 1055m în
apropierea staţiei inferioare a telecabinei Kanzel, de unde prin intermediul
unei staţii de pompare apa va fi refulată în rezervorul staţiei de pompare a
lacului (cota 1474m) prin intermediul unei conducte PEHD Dn 200mm, L
1260m, diferenţă de pompare 424m
98

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Aşadar, modul de asigurare a necesarului de apă pentru alimentarea lacului
(145000mc/an) este:
SURSĂ DEBIT ASIGURAT SOLUŢIE AVIZATĂ
1. apa provenită din topirea stratului de zăpadă şi din
scurgerea apelor din precipitaţii de pe versanţii din
zona de sud a lacului (amenajări existente şi noi
propuse)
2. izvoare existente pe latura NV a lacului (amonte
de Prăpastia Lupului, în vecinătatea Drumului Roşu)
3. branşament la reţeaua publică de apă Poiana
Braşov
TOTAL
112377mc/an*
32623mc/an
145000mc/an
- aviz nr. 322 / 03.09.2010
emis de ABA Olt, SGA Braşov
- aviz nr. 322 / 03.09.2010
emis de ABA Olt, SGA Braşov
- aviz nr. B7013 / 16.08.2010
emis de Compania Apa Braşov
- aviz nr. 322 / 03.09.2010
emis de ABA Olt, SGA Braşov
* - conform consultaţie tehnică hidrologică nr. 2255 / 30.04.2010 emisă de SGA Braşov - Staţia hidrologică
TABELUL Nr. 4.1.1: Bilanţul consumului de apă
Proces
tehnologic
Sursa de apă (furnizor)
Consum total
de apă
(coloanele
4,10,11)
Total
Apa prelevată din sursă
Consum menajer
Apă subterană
Consum industrial
Pt.
compensare
a pierderilor
în sist. cu
circuit închis
Apă de suprafaţă
Apă
subterană
Apă de
suprafaţă
Recirculată /
reutilizată
Apă de la propriul obiectiv
industrial
Apă de la alte obiective
Comentarii
asigurarea
resurselor de
apă în scopul
alimentării
lacului de
acumulare pt.
înzăpezire
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. topire strat zăpadă +
scurgere ape din precipitaţii
de pe versanţii din zona de
sud a lacului (amenajări
existente şi noi propuse)
2. izvoare existente pe
latura NV a lacului (amonte
de Prăpastia Lupului)
3. branşament la reţeaua
publică de apă Poiana Bv.
112377mc/an
32623mc/an
112377
mc/an
32623
mc/an
-
-
112377
mc/an
32623
mc/an*
- - - - - -
- - - - - -
TOTAL
145000mc/an
* - necesarul de alimentare cu apă al Poienii Braşov este asigurat din surse subterane situate la Măgurele
99

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Parte din sistemul existent de alimentare cu apă a
obiectivelor din partea superioară a masivului -
izvorul de la cota 1281mdMN (izvor amenajat,
cameră captare, supraplin) - una din sursele propuse
pentru alimentarea lacului de acumulare Poiana Ruia
Sistemul existent de alimentare cu apă a lănciilor de
înzăpezire de pe pârtia Sulinar - „casa albastră”
(rezervoare cu decantare ce colectează apa
provenită din drenurile existente şi din puţurile forate
în amonte între pârtia Sulinar şi pârtia Ruia) - o altă
sursă propusă pentru alimentarea lacului de
acumulare Poiana Ruia
obiectivelor din partea superioară a masivului -
100

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.1.3. Managementul apelor uzate:
Perioada de construire
• ape uzate menajere - pe perioada desfăşurării lucrărilor de reabilitare,
acestea fiind prevăzute pe o suprafaţă întinsă, metoda cea mai ergonomică
ce a fost aleasă de proiectant a fost aceea a prevederii unor toalete
ecologice mobile, nefiind astfel cazul unor ape uzate menajere
• ape tehnologice uzate - pe perioada construirii obiectivelor nefiind necesară
apă cu utilizare tehnologică, nu este nici cazul apariţiei unor ape
tehnologice uzate
Perioada de exploatare
• ape uzate menajere:
Pentru toate construcţiile propuse de proiect şi prevăzute cu grupuri sanitare s-a
adoptat soluţia toaletelor ecologie pentru managementul apeloir uzate. Este evitată
astfel deversarea necontrolată a a pelor uzate menajere, deversări cu influenţe negative
asupra calităţii apelor, peisajului etc.
Proiectul aminteşte că între staţia superioară a Telegondolei Postăvarul Expres şi
Poiana Braşov există o canalizare menajeră DN100 din PVC, construită odată cu
telegondola, în 2006, cu emisar în staţia de epurare din Poiana Braşov (actual
substituită de un colector al apelor uzate cu emisar în zona oraşului Râşnov). Cu toate
acestea nu este prevăzută o racordare la acest colector, ci s-a ales metoda toaletelor
ecologice din raţiuni necunoscute evaluatorului.
• ape tehnologice uzate:
Singurele categorii de astfel de ape tehnologice ar putea fi considerate:
- apa rezultată din topirea zăpezii artificiale
După topirea zăpezii artificiale, o parte din apă se evaporă cantitatea depinzând
de condiţiile meteorologice, iar cea mai mai mare parte trece în formă lichidă infiltrânduse
în sol sau scurgându-se pe versant. O parte din apa rezultată din topirea zăpezii de
pe versanţii din amonte de amplasamentul lacului de acumulare este colectată prin
drenuri şi alimentează lacul. Apa rezultată din topirea zăpezii de pe versanţii din aval de
lac, reintră în circuitul natural fie prin infiltratii în sol, fie prin scurgere pe versanti, fie prin
evaporare.
- apele provenite din deversările controlate ale lacului (pe preaplin)
Din punct de vedere chimic aceste ape fiind inactive, eventuale efecte negative ar
putea fi doar de ordin fizic (eroziuni) sau biologic (modificarea regimului hidrologic al
zonei de descărcare).
Deversarea viiturii şi a preaplinului din lac vor fi unite în zona staţiei de pompare.
Din acest cămin cu vane, va fi condusă în direcţia staţiei inferioare a instalatiei 6CLD
Ruia, prin intermediul unei conducte PVC DN250 şi deversată liber în terenul carstic la
vest de Drumul Roşu. Pe conducta DN250 - la o creştere a nivelului apei cu 10cm - se
poate descarcă un debit de 40 l/s, conform rezultatului calculului hidraulic prezentat de
proiectant.
101

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Zona de descărcare a viiturii şi a preaplinului din lacul de acumulare propus în Poiana
Ruia - în zona staţiei inferioare a telescaunului 6CLD nou propus
Golirea de urgenţă a lacului de acumulare se realizează cu ajutorul unei conducte
de evacuare DN250 montată pe fundul lacului (la cota 1482m - peste nivelul staţiei de
pompare), unde se află o vană cu cursor pentru deschiderea golirii de urgenţă.
Conducta de golire este o conductă multifuncţională prin echiparea ei cu vane şi
supape de sens funcţie de scopul propus, respectiv:
- conductă de golire de fund (de urgenţă) a lacului
- conducta pentru înzăpezire (apa pt. înzăpezire), în zona Drumul Roşu şi pârtia
Lupului
- conductă de refulare spre lac a apei captate în zona staţiei inferioare a instalaţiei
6CLD Ruia, (la baza virogii existente din jurul cotei 1330m)
Înainte de descărcare în emisar (viroaga amintită mai sus), se va construi un
disipator de energie care va permite golirea de urgenţă fără a produce eroziuni în rigolă.
În cazul conductei de golire de urgenţă DN250 rezultă conform calculaţiei
proiectantului, un volum de apă descărcată de 50000m 3 care poate fi deversat în
decursul a 3 zile (72ore).
Volumului considerat îi corespunde atingerea unui nivel al apei considerat sigur (în
cazul retenţiei maxime coborâte cu cca. 5,00m, până la nivelul terenului natural, nivel
sub care lacul este construit în săpătură), într-un interval de 72 de ore (3 zile).
O golire completă a lacului de acumulare prin conducta de golire de urgenţă este
posibilă în decursul a 175 ore.
Prin montarea unei vane cu cursor în staţia de pompare, debitul maxim pe aceasta
conductă poate fi reglat după cerinţă. De exemplu în cazul unei scurgeri minore, care
nu periclitează stabilitatea construcţiei digului, nu are sens o golire de urgenţă în cel mai
scurt timp.
102

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.1.4. Prognozarea impactului:
Oficiul de Evaluări Tehnologice al SUA a identificat 33 de surse de poluare pentru
apele subterane, clasificate în 6 grupe.
Mai jos se analizează în ce măsură activităţile pe care le implică implementarea
proiectului, pot să se constituie în astfel de surse de poluare:
Surse potenţiale de poluare a apelor subterane cf. O.E.T. SUA
1. pierderi din lucrări destinate evacuării sau depozitării unor substanţe în
mediul subteran (exfiltraţii din rezervoare sau din canale de irigaţii care
folosesc ape uzate, infiltraţii din puţurile de injecţie, injectarea în subteran
a unor deşeuri radioactive etc);
2. pierderi accidentale din depozite sau bazine realizate pentru stocarea,
tratarea sau depozitarea unor materiale sau substanţe cu potenţial
poluant (depozite de deşeuri lipsite de colectoare ale precipitaţiilor,
depozite rezultate din industria minieră, rezervoare supra sau subterane
de stocare a unor substanţe toxice etc);
3. pierderi din instalaţii sau mijloace de transport a unor substanţe (conducte
pentru transportul produselor petroliere, a gazelor sau a apelor uzate);
4. surse indirecte de poluare precum irigaţiile, fertilizanţi, pesticide şi
ierbicide, reziduurile din zootehnie, apele din precipitaţiile care cad în
mediul urban etc);
5. pierderi din lucrări care favorizează descărcarea apelor în subteran
(forajele de alimentare cu apă, gaze, ape geotermale, neechipate sau
incorect echipate, excavaţiile pentru fundaţii sau din carierele de
exploatare);
6. surse naturale de poluare activate datorită unor activităţi umane care
modifică interacţiunea dintre apele de suprafaţă şi subterane (pompări din
acvifere, lacuri de acumulare, tuneluri pentru metrou, excavaţii sau
decopertări care deteriorează sau înlătură stratele impermeabile de
deasupra acviferelor).
RISC GENERAL
Dezvoltarea şi reabilitarea
domeniului schiabil în Poiana
Braşov
nu este cazul
nu este cazul
nu este cazul
nu este cazul
risc minor
prin eventuale pierderi de produse
petroliere de la utilajele folosite la
lucrările de amenajare a noilor pârtii
nu este cazul
MINOR; TEMPORAR
A. Perioada de construire a obiectivului
Perioada de construire a unor obiective este caracterizată în general de
disturbarea unor factori de mediu, prin modificări mai mult sau mai puţin semnificative,
de regulă cu efect temporar asupra acestora.
În situaţia de faţă, posibile influenţe negative asupra calităţii apelor în perioada de
construire sunt generate de eventuale infiltraţii de produse petroliere provenite din
scurgeri necontrolate de la utilajele folosite pentru amenajarea viitoarelor pârtii de schi
şi instalaţiilor aferente sau la amenajarea lacului de acumulare.
103

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
B. Perioada de exploatare a sistemului
În perioada de exploatare a domeniului schiabil, singura posibilitatea de apariţie a
unui impact asupra apei este modificarea bilanţului hidric al zonei prin captările realizate
ale izvoarelor existente.
Calitatea acestor ape nefiind afectată însă, se poate discuta mai mult pe tema
asigurării satisfacerii altor necesităţi în zonă precum:
a). alţi utilizatori ai acestor surse de apă - cabana Postăvarul şi restul amenajărilor
turistice sau de altă natură din Masivul Postăvarul care actualmente utilizază ca
şi sursă de apă acest sistem
b). vegetaţia din aval (prin extragerea unor debite de apă care reprezintă o cotă
parte din resursa hidrică avută la dispoziţie)
c). fauna care poate utiliza în aval apele acestor izvoare (în zona Prăpastia
Lupului) pentru adăpare
a). impactul asupra altor folosinţe de apă din zonă:
Conform avizului nr. 322 / 03.09.2010 emis de ABA Olt, SGA Braşov pentru
„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov - Lac de acumulare
Ruia” alimentare cu apă şi evacuare ape uzate, „obiectivul se încadrează în schema
directoare şi de management a bazinului hidrografic Olt şi nu influenţează negativ
regimul de scurgere al apelor subterane şi de suprafaţă şi nici alte obiective existente
sau care urmează a se executa în zonă”.
Evaluatorul nu a avut la dispoziţie date concrete despre necesarul de apă al altor
folosinţe din zonă (amenajările turistice sau de altă natură din Masivul Postăvarul),
acestea nefăcând obiectul proiectului analizat.
Datele regăsite în studiul de fezabilitate primit de la proiectant indică un mod de
calcul al asigurării resurselor de apă pentru alimentarea lacului care a ţinut cont de o
cotă de cca. 50% din debitele înregistrate la aceste surse (izvoarele existente), în
scopul asigurării necesităţilor şi pentru aceste folosinţe actuale.
Acest fapt, coroborat cu menţiunea expresă din avizul GA (SGA fiind depozitarul
informaţiilor legate de toate aceste obiective), ne indică lipsa unui impact asupra
acestor folosinţe existente din Masivul Postăvarul.
b). impactul asupra vegetaţiei din aval:
Condiţiile de substrat tipice Masivului Postăvarul se caracterizează printr-un grad
ridicat de permeabilitate, lipsa generală a unor resurse de apă freatică (obişnuit există
doar rezerve locale).
Acest lucru este relevat expres şi de către studiile geotehnice executate pentru
amenajarea lacului de acumulare de către Neolitos SRL Braşov (2007) şi Geosond
Bucureşti (2009):
„Mici scurgeri de apă către baza versanţilor şi slabe acvifere, pot apărea numai în straturile
(lentilele) de grohotiş existente de regulă la baza deluviilor, precum şi pe fisuraţia deschisă care
afectează rocile stâncoase la partea lor superioară. Direcţii de scurgere preferenţiale ale apei
subterane se pot întâlni de asemenea pe talvegul văilor îngropate, paleorelieful erodat al rocilor
din fundament având căderi şi denivelări importante.”
104

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Cunoscând aceste aspecte, cu ocazia documentării pe teren a prezentului studiu,
s-a urmărit prioritar şi modul în care eventualele schimbări induse în echilibrele hidrice
existente în zona vizată ar putea provoca influenţe negative asupra vegetaţiei din aval
în sensul afectării resurselor de apă actual utilizate de aceasta.
În acest caz factorul de mediu „apa” poate fi considerat de fapt calea spre realul
receptor al unui eventual impact, în speţă vegetaţia.
În urma estimărilor vizuale realizate pe teren (morfologie, conformaţia reliefului
local etc.), coroborate cu măsurători pe planuri (suprafeţe bazine de recepţie, direcţii de
scurgere etc.), cu informaţii asupra vegetaţiei forestiere obţinute atât din amenajamentul
silvic cât şi din parcurgerea terenului, se apreciază că riscul de a induce o atare
influenţă negativă asupra vegetaţiei din aval este unul minor din câteva considerente
principale:
- principala resursă de apă pentru vegetaţie în acestă zonă (caracteristic de altfel
întregului masiv) o reprezintă apa provenită din precipitaţii (rădăcinilile arborilor
fiind obişnuit plasate în orizontul nesaturat de apă din sol, exploatând rezerva de
apă provenită din precipitaţiile infiltrate - corespunzător bilanţului hidric din sol)
- bazinul de recepţie al precipitaţiilor ce asigură resursa de apă pentru vegetaţia
din aval de izvoare este mult mai mare ca suprafaţă (având versanţi la o cotă
mult mai ridicată decât zona izvoarelor, iar deschiderea văii asigurând o resursă
de recepţie suficientă)
- izvoarele luate în discuţie (actualmente deja utilizate pentru alimentarea
obiectivelor din Masivul Postăvarul) nu sunt generatoare ale unor cursuri de apă
permanente în aval (urmărind firul apei în zona Prăpastia Lupului, acesta dispare
după o distanţă în patul permeabil, cursul fiind unul nepermanent pe acest
sector)
Analiza realizată are însă limitări fireşti în această fază de proiectare şi evaluare
datorate lipsei unei resurse de timp de ordinul a câtorva sezoane de vegetaţie pentru
măsurători legate de gradul de utilizare al resurselor de apă la nivelul ecosistemelor
vizate; lipsei unor înregistrări de debite pe o perioadă mai mare de timp în condiţiile
existenţei mai multor folosinţe în zonă; a unor studii hidrogeologice detaliate etc.
Concluziile preliminare indicând însă premise pozitive, în sensul neafectării
vegetaţiei prin prelevarea debitelor propuse, recomandarea evaluatorului este de a se
promova soluţia condiţionat de o atentă monitorizare a sectorului pe două planuri:
• menţinerea unei înregistrări a debitelor naturale la sursă, a celor prelevate
atât pentru lac cât şi pentru folosinţele deja existente (pentru a se putea
face o corelaţie cu evoluţia vegetaţiei)
• monitorizarea evoluţiei vegetaţiei în aval de zonele de captare a debitelor
propuse după criterii specifice
Apreciem că metoda satisface exigenţele de evaluare permiţând depistarea în
timp util a unor eventuale schimbări survenite în starea vegetaţiei în scopul evitării unor
pagube la nivelul ecosistemelor vizate.
105

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Modul de reglare, în cazul în care va fi cazul, a echilibrului în zonă este acela de a
reduce debitele captate. Într-o asemenea eventualitate, fie diferenţa faţă de necesarul
de apă pentru înzăpezire se va asigura din reţeaua publică Poiana Braşov, fie se va
reduce proporţional suprafaţa de înzăpezit.
Recomandări detaliate asupra procedurii de monitorizare vor fi prezentate la
capitolul dedicat Monitorizării din prezentul studiu.
În ceea ce priveşte zona pârtiei Sulinar şi pârtiei Ruia (sectorul amonte de lac
unde se propune drenajul suplimentar), realizarea acestui sistem nu va fi de natură a
schimba echilibrul local actual din punct de vedere al vegetaţiei din cauza topografiei
terenului (bazinul de recepţie a scurgerilor utilizate de vegetaţia din aval fiind mult mai
mare decât cel vizat de drenajul propus şi debitul prelevat suplimentar faţă de cel actual
fiind destul de redus).
c). impactul asupra faunei:
Discutând strict zona de captare a izvoarelor de la cota 1281m (sursa 2 avizată)
(amonte de zona Prăpastia Lupului), dată fiind imediata vecinătate a Drumului Roşu
(iarna utilizat ca pârtie, vara asigurând întreg traficul spre partea superioară a
masivului), se constată că nu există condiţii de utilizare a apei pentru adăpare de către
animale, acestea neutilizând obişnuit asemenea zone puternic tranzitate de om.
În ceea ce priveşte sectorul din aval, cu toate că prezintă un grad de izolare ce ar
favoriza tranzitul faunei de talie mai mare, resursa de apă este oricum insuficientă pe
perioada verii dat fiind că apele izvoarelor sunt complet absorbite în patul văii, cursul
fiind unul nepermanent.
Cu ocazia documentării studiului în teren, atât în sezonul rece cât şi în timpul verii
nu au fost observate urme care să indice locuri de adăpare în zona discutată.
În general retragerea faunei de talie mare din perimetrul domeniului schiabil a avut
loc cu mult timp în urmă (din cauza presiunii antropice), existând doar trasee de tranzit.
4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului:
În cadrul proiectului au fost prevăzute unele măsuri de reducere / evitare a acestor
efecte negative, precum:
• utilajele trebuie să fie în stare tehnică corespunzătoare pentru evitarea
producerii de scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi
• nu se vor spăla utilaje în apa izvoarelor existente
• la execuţia lucrărilor de săpături se va evita efectuarea de lucrări pe timp
ploios, astfel încât să fie evitat la maxim transportul eventualelor pierderi
accidentale de produse petroliere în aval atunci când frontul de lucru se
situează în zona unor asemenea izvoare
106

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Măsuri suplimentare de reducere a impactului propuse prin prezentul studiu:
• evitarea depozitărilor temporare de pământ sau material excavat în zone cu
risc crescut de a fi transportate de scurgerile torenţiale
• interzicerea staţionării în imediata vecinătate a izvoarelor a utilajelor pe
perioadele în care acestea nu desfăşoară activitate
• interzicerea executării reparaţiilor sau întreţinerilor utilajelor în vecinătatea
acestor izvoare (aceste operaţii se vor efectua doar în ateliere specializate cu
excepţii fireşti dictate de situaţii de urgenţă etc.)
• protejarea zonelor de lucru în situaţia în care sunt necesare operaţiuni de
protecţie in situu prin grunduire, vopsire (tăvi de colectare a eventualelor
scurgeri de surplus la vopsire etc.); depozitarea temporară a vopselei doar în
spaţiul special destinat şi amenajat şi interzicerea formării de stocuri pe teren
mai ales în vecinătatea izvoarelor
• prin autorizaţia de gospodărire a apelor se va impune în mod firesc limitarea
debitelor prelevate din izvoare astfel încât să fie satisfăcute şi restul
folosinţelor din zonă inclusiv necesităţile biodiversităţii
Factorul de mediu apă - estimarea impactului
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
probabilitate de apariţie consecinţe întindere spaţială sensibilitate scor specific scor specific impact rezidual
ACŢIUNE
perioada de construire
eventuale infiltraţii de produse petroliere
provenite din scurgeri necontrolate de la
utilajele folosite pentru amenajarea viitoarelor
pârtii de schi şi instalaţiilor aferente sau la
amenajarea lacului de acumulare
perioada de exploatare
captarea unor debite suplimentare din
izvoarele existente şi din apele de infiltraţie
provenite din precipitaţii
IMPACT
- poluare chimică a apelor
de infiltraţie sau a
izvoarelor cu produse
petroliere
PUNCTAJ
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
1 1 1 1 -3 -2
- alte folosinţe ale acestor
resurse
1 0 1 1 -2 -2
- asupra vegetaţiei din aval
(aprovizionare cu apă)
2 1 1 2 -8* -8*
- asupra faunei (adăpare) 2 1 1 1 -6* -6*
* - acest impact fiind unul de tip interactiv, în matricea finală de estimare a impactului punctajul va fi
poziţionat la factorul de mediu biodiversitate susceptibil a fi afectat prin intermediul resurselor de apă
107

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale:
Din punct de vedere climatic, zona analizată face parte din tipul continentalmoderat,
dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. La nivel zonal, climatul acestei
regiuni este influenţat şi de advecţiile maselor de aer rece (polare), precum şi de cele
calde (componentă sudică).
Dar, sub influenţa reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului
general şi o etajare categorică a fenomenelor climatice:
• etajul climatic depresionar - manifestat în zona Râşnov
• etajul climatic premontan - corespunzător altitudinilor de cca. 800m
• etajul climatic montan - ce caracterizează relieful muntos
Principalele caracteristici climatice ale zonei sunt:
• regim termic moderat, ferit de excese termice
• inversiunile de temperatură au frecvenţă redusă
• perioade de toamnă târzie
• regim eolian moderat
• regim pluviometric oscilant
• perioadă lungă a stratului anual de zăpadă
Provinicia climatică după Köppen: Dfck
• climat boreal (D)
• precipitaţii suficiente în tot timpul anului (f)
• temperaturile medii depăşesc 10°C cel puţin 3 luni şi 7°C cel puţin 4 luni
Parametrii macroclimatici din zonă:
(date staţia meteo Braşov şi Geografia României vol. I - Geografia Fizică)
Regimul termic:
C l i m a - t e m p e r a t u r i m e d i i l u n a r e ş i m e d i a a n u a l ă
luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual
t [°C] -5,1 -4,4 -1,0 -4,4 +9,4 +12,7 +14,5 +14,2 +10,6 +6,2 +1,1 -3,1 +5,0
• amplitudinea anuală a temperaturii: 19,6°C
• temperatura maximă absolută: 31,7°C
• temperatura minimă absolută: -33,8°C
• media temperaturilor în sezonul de vegetaţie (IV-IX): 10,9°C
• data medie a primului îngheţ: 15.X
• data medie a ultimului îngheţ: 18.V
• temperatura medie anuală (+5,0°C) asigură un grad de favorabilitate ridicat
pentru speciile principale: molid, brad, fag
108

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Regimul pluviometric:
Precipitaţii atmosferice - medii lunare şi media anuală:
C l i m a - p r e c i p i t a ţ i i a t m o s f e r i c e
luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual
precip [mm] 51,7 46,6 56,4 73,0 98,5 133,8 126,9 102,8 80,7 69,3 50,4 54,9 945
• primăvara: 171mm
• vara: 462mm
• toamna: 150mm
• iarna: 162mm
• în sezonul de vegetaţie (IV-IX): 510mm
• numărul mediu anual al zilelor cu strat de zăpadă: 80-95 zile
• precipitaţii medii anuale: cca. 950mm
• repartiţia teritorială a precipitaţiilor este neuniformă (sub influenţa reliefului):
>1000m altitudine precipitaţiile sunt mai bogate, putând ajunge la 1200mm
• precipitaţii maxime: iunie - iulie
• precipitaţii minime: iarna
• precipitaţiile din perioada de vegetaţie (IV-IX) = >1/2 din precipitaţiile anuale
Evapotranspiraţia potenţială - medii lunare şi media anuală
C l i m a - e v a p o t r a n s p i r a ţ i a
luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual
ETP [mm] 0 0 0 19 41 52 62 53 36 17 3 0 283
Umiditatea relativă a aerului:
C l i m a - u m i d i t a t e a r e l a t i v ă
TRIMESTRUL UMIDITATEA RELATIVĂ [%]
I 84
II 79
III 81
IV 84
anual 82
Raportul dintre precipitaţii şi evapotranspiraţie
C l i m a - r a p o r t p r e c i p i t a ţ i i - e v a p o t r a n s p i r a ţ i e
luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual
precip [mm] 51,7 46,6 56,4 73,0 98,5 133,8 126,9 102,8 80,7 69,3 50,4 54,9 945
ETP [mm] 0 0 0 19 41 52 62 53 36 17 3 0 283
PP / ETP > 1 > 1 > 1 3,84 2,40 2,57 2,05 1,94 2,24 4,08 16,80 > 1 3,34
109

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
PP
ETP
• corelaţia deplină între regimul termic şi cel pluviometric în sezonul de
vegetaţie favorizează dezvoltarea speciilor iubitoare de umiditate şi de o
anumită cantitate de căldură (în special molid dar şi brad, fag)
• evapotranspiraţia potenţială medie anuală este mult mai mică decât
precipitaţiile medii anuale, solul fiind bine aprovizionat cu apă
med.
lunare
pot.
med .
> 1 pentru toate lunile anului → zonă corespunzătoare pentru vegetaţia
• nu există deficit de apă în sol
forestieră
• există un excedent de apă în sol cu vârf în perioada martie - iunie (maxim
în martie când începe topirea zăpezii)
Indicele de ariditate Martonne:
P
12 p
I a
= ; I t
= , unde:
T +10 t + 10
P, p - precipitaţii medii anuale şi lunare (mm)
T, t - temperaturi medii anuale şi lunare (°C)
C l i m a - i n d i c e d e a r i d i t a t e M a r t o n n e
luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual
ind. Martonne 126,6 99,8 75,2 60,8 60,9 70,7 62,1 50,9 47,0 51,3 54,5 95,5 63,0
• indicele de ariditate 63,0 reflectă caracterul moderat spre continental al
climatului zonei studiate.
Regimul eolian:
C l i m a - r e g i m u l e o l i a n
DIRECŢIE FRECVENŢA MEDIE [%] VITEZA MEDIE [m/s]
N 6,9 2,0
NE 10,3 2,4
E 7,9 2,3
SE 5,0 2,4
S 11,1 2,2
SV 16,6 2,2
V 12,2 2,2
NV 6,0 2,3
calm 24,0
110

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
calm
25
20
N
NE
Roza vânturilor (viteze, frecvenţe)
în zona Poiana Braşov
15
10
NV
5
0
E
V
SE
frecvenţa medie [%]
SV
S
viteza medie [m/s]
• frecvenţa cea mai mare o au vânturile care bat din sectorul vestic, sudvestic
şi nord, nord-estic (datorită şi poziţiei lanţului muntos)
• vitezele cele mai mari: martie - mai; asociate cu zăpezi umede pot genera
rupturi asupra vegetaţiei forestiere
Factori limitativi ai vegetaţiei forestiere:
C l i m a - f a c t o r i l i m i t a t i v i a i v e g e t a ţ i e i f o r e s t i e r e
SPECIE FACTOR LIMITATIV EFECT
fag
temperatura medie anuală
altitudinea (mare)
arborete de clasă de producţie mijlocie şi
inferioară
molid - arborete de clasă de producţie superioară
• valorile temperaturii scad cu altitudinea: 0,5-0,6°C la 100m
• din cauza diferenţei de altitudine apare un decalaj de 20-30 zile între
diferitele faze fenologice
• climatul este unul favorabil dezvoltării molidului şi bradului
• specii secundare cu rezultate bune: larice, paltin, frasin
Favorabilitatea factorilor climatici determinanţi:
C l i m a - f a v o r a b i l i t a t e a f a c t o r i l o r c l i m a t i c i d e t e r m i n a n ţ i
Factori ecologici
determinanţi
temperatura medie
anuală [°C]
precipitaţii medii
anuale [mm]
durata perioadei de
vegetaţie [luni]
umiditatea atmosf.
relativă [%]
Ridicată şi
f. ridicată
Molid Brad Fag
Mijlocie
Scăzută şi
f. scăzută
Ridicată şi
f. ridicată
4-7 - - 6,0-8,0
Mijlocie
4,0-5,0
9,0-10,0
Scăzută şi
f. scăzută
Ridicată şi
f. ridicată
- 6-9
Mijlocie
4-6
9-10
Scăzută şi
f. scăzută
800-1200 700-800 - 800-1000 - - 700-1200 - -
4-6 3-4 - 5-7
70-80 - - 70-78
4-5
7-8
60-70
78-85
- 5-7 4-5 -
- 70-80 - -
-
111

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
• precipitaţiile medii anuale şi temperaturile medii anuale indică o
favorabilitate ridicată şi mijlocie pentru speciile principale existente (molid,
brad, fag)
• în general factorii climatici determinanţi indică o favorabilitate ridicată pentru
molid şi mijlocie pentru fag
Calitatea aerului în Poiana Braşov
De-a lungul anilor, judeţul Braşov cu preponderenţă municipiul Braşov şi
împrejurimile au cunoscut o dezvoltare industrială remarcabilă. Ca urmare, poluarea a
devenit o realitate (în special cea atmosferică). Totuşi datorită morfologiei reliefului,
zona analizată (Poiana Braşov) nu face parte din arealele poluate. Se poate considera
zona Poiana Braşov ca bucurându-se în continuare de un aer neviciat, datele regăsite
în sistemul de monitorizare al calităţii aerului la nivelul municipiului Braşov nefind
relevante în această situaţie, deşi la ora actuală şi la nivelul municipiului se observă o
reală îmbunătăţire a situaţiei faţă de trecut (conf. buletin APM Braşov). O sursă de
poluare a aerului în zonă este totuşi reprezentată de traficul auto care devine din ce în
ce mai intens.
112

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi:
Ca surse de poluare a aerului în cazul executării lucrărilor de amenajare a
domeniului schiabil, se identifică:
A. Perioada de construcţie
utilajele de producţie care se vor folosi în executarea lucrărilor
(autocamioane, buldozere, excavatoare etc.)
anumite lucrări specifice ce se vor executa şi care implică inerente emisii de
praf (săpături, derocări, manevrări de materiale de construcţii etc.)
Poluanţii mai importanţi preconizaţi a fi emişi cu ocazia desfăşurării tuturor acestor
activităţi, se redau sintetic sub forma unei matrici, cu o figurare generală a unui impact
brut pentru fiecare poluant (intensitate x efect → gradare a impactului):
SURSE
POLUANŢI
particule NO x SO x CO COV
funcţionarea utilajelor x x x x x
lucrări de construcţie specifice
xx
- derocări, săpături / umpluturi xx x
În scopul realizării unei estimări cantitative a emisiilor de poluanţi în aer, se va
prezenta o situaţie asociată specificului activităţii şi a mijloacelor de producţie utilizate.
Din punct de vedere al mobilităţii surselor de emisie, acestea se pot împărţi în
cazul de faţă astfel:
surse de poluare staţionare (care pot fi dirijate şi nedirijate)
surse de poluare mobile
surse de poluare staţionare
a). dirijate
În cazul de faţă nu se identifică astfel de surse de emisii, nefiind prevăzute
instalaţii de ardere a combustibililor fosili sau staţii de preparare a betoanelor etc.
b). nedirijate
Aici se încadrează în primul rând feluritele depozitări provizorii de materii prime
împreună cu activităţile de manevrare a acestora. Aceste depozite provizorii vor fi
executate pe întreg domeniul schiabil, acolo unde se vor executa lucrări de
terasamente.
Astfel, ca şi poluanţi tipici se vor regăsi în primul rând particulele fie antrenate de
vânt de pe depozitele de pământ, balast, nisip, piatră spartă etc., fie datorate manevrării
acestor materiale cu utilajele specifice (încărcări / descărcări).
Tot în această categorie a surselor staţionare nedirijate se consideră ca intrând şi
anumite lucrări de construcţie ce se vor executa (excavări - săpături, derocări,
funcţionarea unor utilaje într-un spaţiu relativ constant pe o perioadă de timp mai mare
etc.).
Ca şi poluanţi vom avea cu predilecţie particule dar şi SO x , NO x , CO, COV etc.
113

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În faza curentă de proiectare, investiţia este departe de a prezenta liste de cantităţi
la detaliu pe lucrări (cu materii prime, materiale, volume calculate de excavat, umpluturi
etc.). Cu toate acestea, în scopul formării cel puţin a unei imagini aproximative asupra
intensităţii unui eventual impact asupra factorului de mediu aer atmosferic şi asupra
vegetaţiei, vom încerca totuşi o estimare cantitativă grosieră în baza datelor existente şi
a experienţei unor studii similare.
Conform datelor primite de la proiectant, în sinteză, volumele de terasamente ce
vor fi executate sunt:
PÂRTIA
SĂPĂTURĂ
[mc]
UMPLUTURĂ
[mc]
DEROCĂRI
[mc]
extindere pârtii existente inclusiv consolidări 122187 120015 31660
pârtii existente fără extinderi 69321 69321 4523
pârtii noi (legături între pârtiile existente, extinse sau nu) 82800 76500 6784
lac de acumulare Ruia 73100 58800 2261
TOTAL 347408 324636 45228
Volumele de mai sus au fost diminuate de către proiectant (pentru fiecare pârtie),
cu stratul de pământ vegetal (în grosime de 10cm, sortat), pentru înierbarea unei
suprafeţe estimată la cca. 45ha (adică 45000mc).
Aşadar, totalul volumului de pământ şi piatră de manevrat se aproximează la:
717272mc* + 45000mc = 762272mc
* - cu toate că volumele rezultate din săpătură şi derocări se vor utiliza compensatoriu la umpluturi
(la profilarea pârtiilor), au fost aici cumulate deoarece de interes este volumul total de material
manevrat cu ocazia lucrărilor, în toate fazele tehnologice
În ceea ce privesc manevrările acestui volum total de material, din această
operaţiune vor rezulta cu predilecţie particule, depunderea prafului fiind de imortanţă
pentru vegetaţie, nefiind chimic activ.
Conform metodologiei americane AP-42, factorul de emisie al particulelor în
situaţia unor astfel de şantiere este de 2,69t/ha/lună.
Considerând că pentru biocenozele învecinate este important sezonul de
vegetaţie în ceea ce priveşte acest eventual impact prin depunerea de particule, s-a
considerat o perioadă de lucru de cca. 5luni/an maxim.
Lungimea totală a pârtiilor de schi rezultată ca urmare a reabilitării şi extinderii
(inclusiv noile legăturile dintre pârtii), este de aproximativ 21100m (21,1km).
Suprafaţa totală de intervenţie fiind de cca. 60ha, emisiile estimate de particule
aferente manevrării acestor volume pe amplasamentul domeniului schiabil sunt redate
mai jos:
60ha x 2,69t/ha/lună = 161,4t/lună x 5luni = 807 t/sezon vegetaţie
114

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Considerând o bandă laterală de 20m (perimetral în zonele cu vegetaţie
forestieră), pe care presupunem că se vor simţi la maxim aceste eventuale efecte ale
depunerilor de praf, va rezulta următoarea situaţie, la nivelul duratei sezonului de
vegetaţie:
suprafaţă zonă
depunere [ha]
emisie praf
[t/sezon veg.]
depunere praf
[t/ha/sezon veg.]
depunere praf
[g/mp/zi]
144 807 5,6 3,73
Depunerea de praf se va realiza fireşte atât pe suprafaţa frontului de lucru (pe
suprafaţa pârtiilor), cât şi pe benzile laterale (cca. 20m lăţime) în interiorul pădurii din
vecinătate. În plus, calculul de mai sus are ca sens matematic estimarea volumului total
de praf depus cu ocazia desfăşurării lucrărilor de terasamente, per total perioadă de
construcţie. Valoarea se interpretează informativ, neputând fi realizată o modelare
corespunzătoare fără detaliile de proiectare pentru fiecare sector de pârtie în parte.
Corespunzător metodologiei americane AP-42, concentraţiile de particule în imisie
în cazul unor astfel de lucrări respectă în linii mari următoarea distribuţie:
la o distanţă de 20m scad la 50% din valorile iniţiale
la 50m ajung la 75%
Mai precis, depunerea acestor particule variază direct cu dimensiuea lor, fiind
aceptată următoarea schemă:
Ø > 100µ: sub 10m distanţă laterală / concentrică
Ø 20 - 100µ: între 10m şi 100m distanţă laterală / concentrică
Ø < 20µ: trec de limita celor 100m distanţă laterală / concentrică
Distribuţia pulberilor totale pe grupe de dimensiuni şi pe distanţe de împrăştiere în
cazul manevrării materialelor de construcţie şi a celor excavate este în general
următoarea:
Densitatea pulberilor [g/cm 3 ] Fracţia 0..20µ Fracţia 20..60µ Fracţia 60..100µ Fracţia >100µ
2,5 - 3,2 20% 35% 25% 20%
total pulberi depuse [t/ha/sez.veg.]
depunere praf [t/ha/sezon vegetaţie]
5,6 1,12 3,36 1,12
distanţa maximă la care se depun > 100m 10-100m < 10m
Distanţa medie de operare faţă de pădure în cazul săpăturilor şi manevrelor de
materiale este între 1-40m (în funcţie de condiţiile morfologice de teren pe sectoare). Cu
alte cuvinte, se poate considera distribuţia de mai sus, respectiv majoritatea pulberilor
emise afectând vegetaţia (deşi cca. 20-25% din cantităţile emise se vor depune pe
suprafeţele de intervenţie ale pârtiilor modelate).
Cantitatea maximă totală de pulberi de 5,6t/ha/sezon (3,73g/mp/zi) este
nesemnificativă în raport cu măsura în care asemenea fenomene ar putea afecta
respiraţia plantelor. În plus, acest fenomen este puternic influenţat şi de condiţiile
meteorologice locale şi de moment (vânt, precipitaţii), în special precipitaţiile având un
efect benefic, curăţând aparatul foliar de astfel de depuneri, evitând astfel un eventual
efect de acumulare.
115

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Emisii datorate utilizării explozibililor:
Pentru toate operaţiunile de împuşcare necesare lucrărilor de derocare pe
domeniul schiabil se va apela la o societate specializată, autorizată în acest domeniu,
care va avea obligaţia de a respecta toate procedurile şi normele legale specifice aflate
în vigoare.
Proiectul de reabilitare a domeniului schiabil nu conţine aşadar nici un fel de detalii
legate de metodele de împuşcare şi explozivii utilizaţi, acestea nefăcând obiectul
acestui proiect. Din acest motiv, în această fază de evaluare, nu este posibilă realizarea
unor estimări cantitative ale emisiilor rezultate în umra operaţiunilor de împuşcare.
Cu toate acestea, în baza literaturii de specialitate (Col. ing. H. VALERIE -
Optimizarea sistemelor de intervenţie care conţin materiale explozive; Ed. M.A.I., 2006),
a experienţei unor studii cu implicaţii similare şi a metodologiei europene CORINAIR,
prezentăm mai jos succint unele aprecieri generale sub aspect calitativ asupra acestor
emisii.
Cel mai probabil a fi utilizat în cazul studiat este procedeul de împuşcare cu găuri
de mină ce se utilizează pentru derocarea în cazul treptelor mici, corectarea fronturilor
de lucru, spargerea blocurilor supragabarit, extragerea blocurilor cu forme geometrice
regulate, executarea şanţurilor prin lucrări de perforare-împuşcare, construcţii de
drumuri etc.
În general în asemenea cazuri, încărcăturile explozive sunt constituite din explozivi
încartuşaţi, în ultima perioadă utilizându-se şi amestecuri simple explozive sau fitil
detonant. Astfel, explozivii posibili a fi utilizaţi în situaţia propusă fac parte din categoria
generală a amestecurilor (compoziţii) explozive civile, cele mai cunoscute şi utilizate
astfel de amestecuri fiind:
COMPOZIŢII EXPLOZIVE
dinamitele
explozivii azotaţi (nitraţi, tip N)
amestecurile tip ANFO
explozivii „fierţi” şi gelurile
CONŢINUT GENERAL
- nitroglicerină
- azotat de amoniu
- clorură de sodiu
- nitroceluloză
- azot
- azotat de amoniu
- trotil
- pentrită
- aluminiu
- stearat de calciu
- făină de lemn
- azotatul de amoniu
- un combustibil lichid (hidrocarburi - obişnuit motorina)
- apă
- azotat de amoniu
- azotat de sodiu
- azotat de calciu
- aluminiu
- trotil sau alt exploziv secundar
- gelifiant
- stabilizator
- glicol
- glicerină
116

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Sub aspect calitativ, principalele emisii cauzate de împuşcarea rocilor în
asemenea situaţie sunt cele de pulberi sedimentabile (PM10) şi cele cauzate de
utilizarea azotului sau a diverşilor săi compuşi (emisii generale de oxizi de azot).
Limitele maxim admise de legislaţia naţională în imisie pentru aceşti indicatori sunt
specificaţi în Ord. 592/2002:
Dioxid de azot şi oxizi de azot - ORD. 592/2002 - imisie
limită orară pt. protecţia
sănătăţii umane
limită anuală pt. protecţia
sănătăţii umane
limită anuală pt. protecţia
vegetaţiei
200µg/mc NO2 40µg/mc NO2 30µg/mc NOx
Pulberi în suspensie (PM 10) - ORD. 592/2002 - imisie
limită zilnică pt. protecţia
sănătăţii umane
limită anuală pt. protecţia sănătăţii umane
50µg/mc
20µg/mc
Dacă estimarea emisiilor de pulberi cauzate de operaţiunile de derocare a fost
realizată mai sus, în actuala fază de prezentare a proiectului nu este posibilă o estimare
similară pentru emisiile de oxizi de azot. În acest sens, recomandarea se îndreaptă spre
solicitarea unui punct de vedere a autorităţii de mediu asupra metodologiei de
împuşcare la momentul când aceste date vor fi cunoscute precis şi în detaliu
(societatea autorizată prestatoare având obligaţia întocmirii unui proiect separat pentru
aceste operaţiuni).
surse de poluare mobile
În această categorie intră cuprinse următoarele:
- utilajele specifice care vor deservi lucrările de construcţie (buldozer,
excavator, compactor etc.) şi
- mijloacele de transport utilizate pentru aprovizionarea cu materii prime
sau pentru manevrarea volumelor de săpătură (autocamioane)
Poluanţi caracteristici: PM 10 , SO x , NO x , CO, COV
- emisii datorate utilajelor în şantier:
În scopul estimării emisiilor provenite de la aceste surse de poluare mobile
reprezentate de mijloacele de producţie, este necesar în primul rând să fie prezentat
consumul de carburanţi în legătură cu tipul de mijloacele de producţie şi distanţele /
orele de funcţionare implicate.
Desigur, acest lucru nu se poate realiza pertinent fără detaliile de execuţie,
necunoscând nimic concret despre parcul de utilaje respectiv - lucru subliniat şi de
proiectant la solicitarea acestor informaţii.
În această situaţie se poate considera că aceste emisii ar fi uniform repartizate pe
perioada unui sezon de vegetaţie (de interes pentru protecţia ecosistemelor învecinate).
Neavând date despre parcul de utilaje, nu putem cunoaşte consumurile de combustibil
asociate pentru a calcula cantităţile de poluanţi astfel emise.
117

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Ca reper însă, în baza experienţei unor proiecte relativ similare, vom considera
acest consum mediu orar pe utilaje de cca. 30l/h, precum şi o valoare maximă empiric
aproximată de cca. 1200h/sezon (10h/zi x 24zile/lună x 5luni) pentru durata lucrărilor.
Similar, vom considera un parc mediu alcătuit din utilaje curent folosite la lucrări de
terasamente (excavator, buldozer etc.).
- emisii datorate activităţii de transport:
Emisiile datorate manevrării volumelor de pământ şi piatră rezultate din săpături şi
derocări au fost deja estimate mai sus (volumele se vor compensa local la umpluturi,
nefiind necesare transporturi).
În ceea ce privesc emisiile datorate transportului aferent materialelor de
construcţie (în principal betoane şi mortare, agregate de balastieră dar şi elemente
necesare utilităţilor şi componente ale telescaunelor), estimarea acestora se va realiza
în baza unei distanţe medii de transport în perimetrul apropiat (de interes pentru
biodiversitatea din zonă) şi luând în calcul volumele de materiale prezentate în studiul
de fezabilitate.
CATEGORII MATERII PRIME, MATERIALE
pietriş cu diferite granulaţii (08/30;30/70mm)
betoane, mortare
alte structuri (agregate de preparat zăpada; componente telescaune +
staţii; pompe deservire lac, diferite conducte, cabluri electrice etc.)
Total materiale de transportat (estimare)
CANTITĂŢI
cca. 20000t
cca. 5000t
cca. 2000t
27000 t
Distanţa medie de transport (din zona staţiunii Poiana Braşov până în zona Poienii
Ruia), de-a lungul Drumului Roşu, este de cca. 3km.
Pe sectorul Poiana Braşov - Braşov (sau altă locaţie de amplasare a staţiei de
betoane sau a unor depozite de materiale), putem considera că transporturile nu mai
ridică probleme deosebite prin faptul că drumul este modernizat.
distanţă medie de
transportat [km]
volume de
transportat [t]
mijloc de transport -
capacităţi
nr. mediu de
curse
tot km
2x3,0=6,0 27000 t autobasculante 25t 1080 6480
Utilizând factorii de emisie prevăzuţi de metodologia europeană CORINAIR, vom
avea următorul nivel de emisii medii sezoniere corespunzătoare acestui scenariu
orientativ empiric aproximat - în cazul funcţionării variatelor utilaje în şantier şi a
mijloacelor de transport:
POLUANT
consum combustibil regim funcţionare consum total combustibil
[l/h] [l/100km] [h/sezon] [km/sezon] [l] [kg]*
FUNCŢIONARE UTILAJE ŞANTIER 30 - 1200 - 36000 30060
ACTIVITATE TRANSPORT - 30 - 6480 1944 1623
TOTAL SURSE MOBILE 37944 l 31683kg
* - densitatea considerată este de 835kg/mc
118

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
POLUANT
FACTOR EMISIE
[g/kg
consum*]
utilaje
EMISIE [Kg/sezon]
total surse
transport
mobile
utilaje
EMISIE [g/s]
transport
total surse
mobile
PM 10 0,86 25,9 1,4 27,2 0,001995 0,000107 0,002102
NO x 32,99 991,7 53,5 1045,2 0,076518 0,004132 0,080650
CO 6,73 202,3 10,9 213,2 0,015610 0,000843 0,016453
CO 2 3,14 94,4 5,1 99,5 0,007283 0,000393 0,007676
SO 2 * 21,0 1,1 22,1 0,001620 0,000085 0,001705
* - conform metodologiei CORINAIR, acest indicator se calculează în funcţie de conţinutul de sulf în
combustibilul utilizat după formula:
[SO2]=2 x k x FC;
unde
k = conţinutul de sulf din combustibil (pt. motorină 0,00035kgS/kg motorină);
FC = consum combustibil [kg] - densitatea motorinei fiind de 835kg/mc
Se observă că în cazul pulberilor cel puţin, conform metodologie deja descrise,
emisia din acest sector este neglajibilă fiind considerată total nesemnificativă în raport
cu rezistenţa vegetaţiei:
→ utilaje în şantier: 0,18kg/ha/sezon = 0,00012g/mp/zi
→ transport: 0,008kg/ha/sezon - sub marja de calcul
→ total surse mobile: cca. 0,18kg/ha/sezon = cca. 0,00012g/mp/zi
În ceea ce priveşte un eventual impact al oxizilor de carbon, situaţia se evaluează
mai jos:
„…într-un arboret proporţia de dioxid de carbon (CO 2) variază între 0,05% în apropierea solului, şi
0,02% în coronament, unde concentraţia lui scade mult sub cea normală (0,0365%) datorită
asmiaţiei clorofiliene de către frunze a circa 4 tone an -1 ha -1 carbon, care reprezintă în medie
aproape jumătate din substanţa uscată acumulată de arboret pe an şi pe hectar, obţinută din
aproximativ 18 milioane m 3 de aer, ceea ce înseamna că pentru producerea unei tone de fitomasă
se consumă din aer 1,9t dioxid de carbon şi se eliberează, în schimb, 1,3t oxigen, arboretele
devenind astfel adevărate întreprinderi ecologice pentru producţia de oxigen.” (Leahu, I. Amenajarea
pădurilor, 2001, pg. 189).
Considerând acestă valoare pentru utilizarea carbonului de către arboret şi valorile
estimate mai sus (cumulând conţinutul de carbon fireşte), rezultă o suprafaţă de pădure
ce fixează (utilizează de fapt) aceste noxe de sub 1ha - infim.
Aşadar, cel puţin în ceea ce privesc aceşti compuşi ai carbonului emişi cu prilejul
traficului, efectul asupra vegetaţiei este nesemnificativ în zonă.
În cadrul matricei de evaluare, vom considera totuşi cu o notă negativă acest efect
al traficului asupra vegetaţiei prin faptul că benzile din vecinătatea amplasamentului vor
fi desigur mai afectate de depunerile de praf şi totodată din cauza efectelor eventualilor
oxizi de sulf asupra vegetaţiei (riscul maxim merge până la provocarea de necroze ale
ţesutului vegetal). Nivelul total de emisie al oxizilor de azot nu considerăm să ridice
probleme deosebite, situându-se încă în intervalul în care sunt utilizaţi de plante. Toate
acestea însă depind bineînţeles şi de condiţiile de vânt.
119

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Fauna nu va avea de suferit din cauza traficului suplimentar indus de aceste
lucrări din două considerente:
- din punct de vedere al zgomotului, deja este stabilit în zonă un echilibru prin
activitatea turiştilor pe pârtii
- am arătat că nivelul emisiilor nu prezintă relevanţă din punct de vedere al
intensităţii; în plus calitatea aerului de fond în zonă este fireşte foarte bună dată
fiind amplasarea în zonă montană (nu este cazul unor suprapuneri ale unor
activităţi cu eventuale efecte negative semnificative asupra calităţii aerului)
B. Perioada de funcţionare
surse fixe de poluare
Nu este cazul. Pe perioada de funcţionare nu sunt prevăzute instalaţii fixe care să
cauzeze emisii atmosferice.
Spaţiile de comandă ale telescaunelor se vor încălzii electric.
surse mobile de poluare
Singurele surse mobile de emisie notabile pe perioada desfăşurării activităţii pe
viitor vor fi reprezentate de maşinile de bătătorit zăpada (ratrack).
Proiectul prevede achiziţia în timp a unui număr de 5 asemenea utilaje cu puteri
de 200CP şi 300CP.
Consumul mediu de motorină al acestor utilaje este de cca. 34000 l/an = 28390kg
(5buc x 17l/h x 4h/zi = 340l/h x 100zile/an).
Utilizând factorii de emisie CORINAIR prezentaţi mai sus, emisiile aferente acestor
utilaje vor fi:
POLUANT
FACTOR EMISIE CONSUM
EMISIE
[g/kg consum] [kg/an] [Kg/an] [g/s]
PM 10 0,86 24,4 0,002826
NO x 32,99 936,6 0,108401
CO 6,73 28390 191,1 0,022114
CO 2 3,14 89,1 0,010318
SO 2 *
19,9 0,002303
* - conform metodologiei CORINAIR, acest indicator se calculează în funcţie de conţinutul de sulf în
combustibilul utilizat după formula:
[SO2]=2 x k x FC;
unde
k = conţinutul de sulf din combustibil (pt. motorină 0,00035kgS/kg motorină);
FC = consum combustibil [kg] - densitatea motorinei fiind de 835kg/mc
Se observă că valorile obţinute sunt nesemnicative în raport cu rezistenţa
vegetaţiei, neavând nici capacitatea de a influenţa semnificativ calitatea aerului în zonă.
120

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Cracterizarea poluanţilor generaţi
- pulberi sedimentabile / în suspensie
„Praful” ca şi poluant general (în speţă particulele sedimentabile cu predilecţie), cu
toate că nu este chimic activ, are o influenţă negativă asupra vegetaţiei prin depunerea
pe suprafaţa foliară, cu efect în îngreunarea schimburilor cu mediul (respiraţia etc.). Din
acest punct de vedere, există o relaţie invers proporţională între dimensiunea particulelor
depuse şi intensitatea efectului negativ (prin obturare pori etc.). Bineînţeles, cantitatea de
praf în schimb e direct proporţională cu creşterea efectelor negative. Din păcate, legislaţia
noastră nu prevede limite maxime pentru particule în ceea ce priveşte protecţia
ecosistemelor ci doar pentru protecţia sănătăţii umane (limită zilnică de 50µg/mc PM 10 şi
limită anuală de 20µ/mc PM 10 ).
- CO
La temperatură ambientală este un gaz incolor, inodor, insipid ce se formează
antropic în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili, prevenind însă şi din
traficul auto.
La concentraţii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă nu are efecte asupra
plantelor, animalelor sau mediului în general, Ord. 592/2002 prevăzând în consecinţă
limite doar pentru sănătatea umană (10µg/mc). La concentraţii de cca. 100mg/mc
devine letal prin reducerea capacităţii sângelui de a transporta oxigenul.
- CO 2
Până la un prag, unii dintre aceşti poluanţi emişi pot fi chiar consideraţi benefici
pentru stimularea vegetaţiei arborilor (CO 2 de exemplu ce favorizează creşterea
biomasei). Fireşte însă că un aport peste măsură va avea valenţe nocive,
transformându-se chiar într-un factor limitativ al acestei creşteri.
- SO x
Dioxidul de sulf (SO 2 ) (gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros pătrunzător,
iritant pentru ochi şi căile respiratorii) afectează vizibil multe specii de plante, efectul
negativ asupra structurii şi ţesuturilor acestora fiind sesizabil uneori chiar cu ochiul liber.
Datorită contribuţiei la acidifierea precipitaţiilor prin prezenţa sa în atmosferă, SO 2
cauzează efecte toxice asupra vegetaţiei precum şi asupra solului.
Din acest motiv, Ord. 592/2002 prevede limite maxim admise în imisie nu doar
pentru protecţia sănătăţii umane (limita orară 350µg/mc; limita zilnică 125µg/mc) ci şi
pentru protecţia ecosistemelor (20µg/mc pe an calendarisitic şi iarna între 1 octombrie
şi 31 martie).
Unele dintre cele mai sensibile plante sunt recunoscute ca fiind pinul,
leguminoasele, frasinul alb, lucerna, murul etc.
Ghidurile de calitate a aerului utilizate de Organizaţia Uniunii Internaţionale de
Cercetare a Pădurilor (IUFRO) consideră SO 2 ca având efecte negative asupra
vegetaţiei, provocând necrozări, reduceri ale creşterii plantelor, sensibilitate sporită la
diverşi agenţi potogeni sau la condiţii climatice excesive (cauzate în principal de
121

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
degradarea clorofilei, modificări în fotosinteză, respiraţie şi metabolism). Pot apare
schimbări asupra echilibrului local dintre specii, cu modificarea structurii întegului
ecosistem din zonă. Concentraţia considerată de acest organism internaţional ca fiind în
limite normale la nivel anual este însă de 50µg/mc spre diferenţă de limita maximă mai
restrictivă (20µg/mc) prevăzută în legislaţia românească. Acest lucru denotă de fapt o
rezistenţă mai sporită a vegetaţie arborescente în comparaţie cu alte categorii de plante
sau animale.
- NO x
Reprezentând un grup de gaze foarte reactive ce conţin azot şi oxigen în cantităţi
variabile, majoritatea lor sunt fără culoare sau miros:
- monoxidul de azot (NO) - gaz este incolor şi inodor
- dioxidul de azot (NO 2 ) - gaz brun-roşcat cu miros puternic, înecăcios
NO 2 , în combinaţie cu particule din aer poate forma un strat brun-roşcat. În
prezenţa luminii solare, oxizii de azot pot reacţiona şi cu hidrocarburile formând oxidanţi
fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploi acide care afectează atât
suprafaţa terestră cât şi ecosistemele acvatice.
Antropic, oxizii de azot se formează prin procesul de combustie atunci când
combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar mai des sunt rezultatul traficului rutier.
Sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei,
efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane.
NO 2 este un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul de
toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot),
expunerea la concentraţii ridicate putând fi fatală, la concentraţii reduse afectând ţesutul
pulmonar (prin expunere pe termenul lung cauzează emfizem pulmonar).
Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea
sau moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate de asemenea provoca boli pulmonare
animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonar, iar expunerea la dioxidul de azot
poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripa.
Prin contribuţia oxizilor de azot la formarea ploilor acide se favorizează
acumularea nitraţilor la nivelul solului, fenomen ce poate avea ca efect alterarea unor
echilibre ecologice.
Valorile limită prevăzute de Ord. 592/2002 sunt atât pentru protecţia sănătăţii
umane (200µgNO 2 /mc limită orară; 40µgNO 2 /mc limită anuală) cât şi pentru protecţia
vegetaţiei (30µgNO x /mc limită anuală).
Ghidurile de calitate a aerului utilizate de Organizaţia Uniunii Internaţionale de
Cercetare a Pădurilor (IUFRO) consideră NO 2 astfel:
- sub un prag de concentraţie are chiar efect benefic
- peste acesta provoacă disfucţionalităţi în fotosinteză şi respiraţie, necrozări de
ţesuturi
122

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Tabelul nr. 4.2.2. Surse staţionare nedirijate
DENUMIREA SURSEI POLUANT DEBIT MASIC
- lucrări curente în şantier prilejuite de modelarea pârtiilor şi
construirea lacului (săpături, derocări, manevrări materiale etc.)
particule
cca. 5,6t/ha/sezon vegetaţie
= 3,73g/mp/zi
Tabelul nr. 4.2.3.a. Surse mobile - perioada de construire
POLUANT EMISIE [kg/sezon vegetaţie] EMISIE [g/s]
PM 10 27,2 0,002102
NO x 1045,2 0,080650
CO 213,2 0,016453
CO 2 99,5 0,007676
SO 2 22,1 0,001705
Tabelul nr. 4.2.3.b. Surse mobile - perioada de exploatare
POLUANT EMISIE [kg/an] EMISIE [g/s]
PM 10 24,4 0,002826
NO x 936,6 0,108401
CO 191,1 0,022114
CO 2 89,1 0,010318
SO 2 19,9 0,002303
4.2.3. Prognozarea poluării aerului:
Lucrările ce vor fi executate cu ocazia reabilitării domeniului schiabil din Poiana
Braşov vor implica o serie de activităţi de natură a crea unele perturbări locale în
calitatea aerului.
Caracterul acestor activităţi este unul puternic dinamic - intervenţii pe sectoare de
pârtie pe o perioadă de timp determinată - relativ scurtă, specifice lucrărilor de
terasamente. Acest lucru face ca orice emisie de poluanţi (semnificativă sau mai puţin)
să inducă de asemenea nişte schimbări dinamice în echilibrul local din punct de vedere
al calităţii aerului.
Se poate astfel discuta de un eventual impact bine structurat în timp, pe o
perioadă scurtă şi bine definită, nu de un impact cu efecte de acumulare asupra
posibililor receptori.
Într-o astfel de situaţie, se urmăresc cu prioritate acei poluanţi care ar avea fie un
efect ireversibil asupra factorilor de mediu (printre care şi aerul atmosferic), fie un efect
puternic remanent care să inducă schimbări în echilibrele locale chiar şi în situaţia unor
emisii limitate în timp (un exemplu clasic în cazul solului este DDT sau în cazul aerului
anumiţi poluanţi care contribuie la distrugerea stratului de ozon).
În cazul analizat, s-a constatat că activitatea nu este de natură a genera poluanţi
cu caracter puternic remanent sau cu efecte ireversibile de natură să ridice probleme.
123

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Faţă de sănătatea umană, poluanţii care vor apare din lucrările proiectate, pot
avea următoarele efecte:
NO x - poate provoca leziuni inflamatorii şi maladii respiratorii cronice
SO x - iritant pentru sistemul respirator
CO - intoxicaţii chiar severe prin blocarea hemoglobinei din sânge
Pb - poate cauza anemii; în concentraţii ridicate poate genera afecţiuni ale
sistemului nervos central
Concentraţiile în care aceşti poluanţi se estimează că vor fi emişi sunt departe
însă de a pune probleme vis a vis de calitatea sănătăţii populaţiei din zonă (turişti sau
angajaţi din staţiune) sau a personalului angajat în lucrările de reabilitare ale domeniului
schiabil.
Ghidurile de calitate a aerului utilizate de Organizaţia Uniunii Internaţionale de
Cercetare a Pădurilor (IUFRO) consideră următorii poluanţi ca având efecte negative
asupra vegetaţiei:
NO 2 - sub un prag de concentraţie au chiar efect benefic; peste acesta
provoacă disfucţionalităţi în fotosinteză şi respiraţie, necrozări de ţesuturi
SO 2 - necrozări, reduceri ale creşterii plantelor, sensibilitate sporită la diverşi
agenţi potogeni sau la condiţii climatice excesive (cauzate în principal de
degradarea clorofilei, modificări în fotosinteză, respiraţie şi metabolism). Pot
apare schimbări asupra echilibrului local dintre specii, cu modificarea
structurii întegului ecosistem din zonă
Se poate concluziona că prin desfăşurarea lucrărilor de construire a obiectivelor
propuse, datorită caracterului poluanţilor generaţi şi a limitării în timp a emisiilor într-un
spaţiu dat (prin permanenta deplasare a frontului de lucru), pentru factorul de mediu aer
atmosferic nu se prognozează o influenţă de natură a cauza efecte semnificative sau
ireversibile. Efectele unui eventual impact se vor resimţi local şi mai mult asupra calităţii
solului şi asupra vegetaţiei din zonă decât a aerului în sine.
În ceea ce priveşte perioada de funcţionare a obiectivului propus, s-a arătat deja
mai sus faptul că acesta nu se poate considera ca având influenţe semnificative asupra
calităţii aerului din zonă.
124

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului:
Considerând cele prezentate mai sus (lipsa unui impact semnificativ asupra
aerului în perioada de funcţionare a obiectivului propus), în cele ce urmează ne
rezumăm în a aduce unele recomandări suplimentare în sensul prevenirii / reducerii
inducerii unui impact semnificativ pe perioada de construire:
întocmirea, respectarea şi urmărirea unor grafice de lucru stricte pentru utilaje
mijloacele de transport pentru materiale vor fi prevăzute cu prelată pentru
evitarea împrăştierii de particule cu ajutorul vântului
mijloacele de producţie echipate cu motor vor respecta HG 332/2007 pentru
“procedurile de aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini
mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier
de persoane sau marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi
de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţie atmosferei”
efectuarea reglajelor corespunzătoare la motoarele mijloacelor de producţie în
conformitate cu condiţiile impuse de ITP
umezirea pe cât posibil a zonelor de depozitare provizorie a materiilor prime
sau a deşeurilor rezultate din săpătură (în special în perioadele cu vânt mai
puternic) pentru evitarea transportării de către curenţii de aer a particulelor
Factorul de mediu aer atmosferic - estimarea impactului
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
probabilitate de apariţie consecinţe întindere spaţială sensibilitate scor specific scor specific impact rezidual
ACŢIUNE
perioada de construire
amenajarea terenului: săpături;
manevrare pământ sau material
derocat
activităţi de transporturi şi lucru
utilajelor în front
amenajarea terenului: derocări
prin împuşcare
perioada de exploatare
activitatea de preparare a pârtiilor
cu mijloace mecanizate (ratrack)
IMPACT
- creşteri temporare şi locale ale
concetraţiilor de pulberi în aerul
înconjurător (chimic inactive însă)
- creşteri temporare şi locale ale
concetraţiilor de PM10, SO x, NO x, oxizi de
carbon în aerul înconjurător
- creşteri temporare şi locale ale
concetraţiilor de pulberi sedimentabile şi
oxizi de azot în aerul înconjurător
- creşteri temporare şi locale ale
concetraţiilor de PM10, SO x, NO x, oxizi de
carbon în aerul înconjurător
PUNCTAJ
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
3 1 1 1 -9 -7
3 1 1 1 -9 -8
3 1 1 1 -9 -9
3 1 1 1 -9 -9
125

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.3 Solul. Subsolul:
4.3.1. Date generale:
Geomorfologie
Amplasamentul este situat într-o zonă muntoasă ce aparţine Masivului Postăvarul,
pe latura sa nord-vestică, pe latura sa nord-vestică dinspre Depresiunea Braşovului
(Ţara Bârsei).
În zona domeniului schiabil, relieful este accidentat, cu versanţi înalţi (altitudini
maxime peste 1600m) şi abrupţi (câteodată aproape verticali), străbătuţi de văi rare,
uneori cu aspect glaciar pe cursul lor superior.
Geologie
Amplasamentul studiat, încadrându-se geologic în Unitatea Leaota-Bucegi-Piatra
Mare, (compartimentul sudic al zonei cristalino-mezozoice din Carpaţii Orientali), este
situat pe latura nord-vestică a Masivului Postăvarul, alcătuit în cea mai mare parte din
roci de vârstă Cretacică superioară (intervalul Vraconian-Cenomanian), reprezentate
prin marne şi marnocalcare, respectiv calcare, conglomerate şi gresii. Frecvent se
întâlnesc şi roci calcaroare de vârstă Jurasică superioară, asociate de regulă cu falii de
şariaj şi/sau decroşare.
La partea superioară, rocile se prezintă alterate şi afectate de fisuri şi goluri de
dizolvare, fapt ce generează uneori fragmentarea lor sub formă de grohotiş în partea
superioară a masivului. Litologic, depozitele sunt alcătuite din praf argilos rezultat în
urma alterării conglomeratelor, cu rare fragmente de pietriş mărunt şi conglomerate
polimictice şi oligomictice, masive.
Dezvoltarea unor fenomene carstice importante nu este semnalată în masivul
Postăvarul, acestea fiind menţionate la distanţe mari de amplasament, în zona de
obârşie a văii Ialomiţa.
Cu excepţia versanţilor abrupţi unde roca de bază apare la zi, rocile din fundament
sunt acoperite cu depozite Cuaternare alcătuite din deluvii argiloase (prăfoasenisipoase)
cu fragmente de rocă, respectiv din depozite aluvionare sau uşor loessoide
dezvoltate în Depresiunea Braşovului şi în albiile pâraielor mai importante.
Terenul în zonă este stabil. Nu sunt factori care ar putea influenţa în viitor
stabilitatea acestuia.
Sup aspectul zonării seismice, conform Normativului P 100/92 privind proiectarea
antiseismică a construcţiilor, amplasamentul studiat se încadrează în zona D,
caracterizată prin coeficientul k s =0,16 având perioada de colţ T c =1,0sec.
Adâncimea de îngheţ în Poiana Braşov, conform STAS 6054/1977, este de -
1,10m.
Solurile prezente pe amplasamentul afectat de proiect sunt în principal soluri
forestiere redate în tabelul de mai jos:
Tip sol: 1701 Rendzină tipică
1703 Rendzină litică
3301 Brun acid tipic
126

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Solurile brune acide s-au format pe materiale parentale alcătuite în general din
depozite de pantă formate din dezagregarea şi alterarea rocilor eruptive şi metamorfice
acide, precum şi a rocilor sedimentare sau lipsite de CaCO 3 .
Solurile brune acide au profilul de tipul O-Ao-Bv-C. Deasupra orizontului A se
găseşte un orizont O cu mull-moder sau moder. Orizontul Ao are grosimi variabile, de
regulă între 10-25cm li o structură grăunţoasă. Orizontul Bv are grosimi de 20-70cm,
este de culoare brună cu nuanţe gălbui şi are o structură subpoliedrică.
Au o textură uşoară spre mijlocie, nediferenţiată pe profil. Structura este
grăunţoasă, slab dezvoltată în orizontul Ao şi subpoliedrică-poliedrică moderat
dezvoltată în orizontul Bv. Conţinutul de humus este variabil, de regulă între 3-8% în
orizontul Ao.
Rendzinele sunt soluri cu grosime redusă, formate pe substrate calcaroase, cu
profil de tip A-C.
Calitatea solului din arealul cercetat
Din punct de vedere al calităţii solurilor, se poate afirma că acestea sunt în general
nealterate în Poiana Braşov, nefiind cazul unor surse de poluare semnificative (lipsesc
industriile de orice fel, ferme de creştere a animalelor etc.).
Pe fondul unei dezvoltări a turismului de tradiţie în zonă şi, în ultimii ani, a scăderii
drastice a efectivelor de animale în întreaga zonă, se poate afirma că nici porţiunile de
păşune sau pajişti nu suferă de fenomene de supraexploatare.
În ceea ce priveşte eroziunea solului, deplasările din teren nu au scos în evidenţă
pe amplasamentul vizat probleme semnificative din acest punct de vedere. Punctual s-
au identificat suprafeţe mici, moderat erodate, în special în zonele cu înclinării mari a
versanţilor, subţierea sau dispariţia totală a stratului de litieră şi a vegetaţiei.
4.3.2. Surse de poluare a solurilor:
Posibilele surse de poluare a solului şi subsolului în timpul execuţiei lucrărilor
propuse sunt reprezentate de:
• lucrările de terasamente prin decopertarea şi deranjarea stratelor de sol în
timpul execuţiei lucrărilor de modelare a pârtiilor
• lucrările de derocare
• lucrările de defrişare a vegetaţiei forestiere în zonele de lărgire sau a
pârtiilor nou create, prin apariţia de efecte erozionale
• scurgeri accidentale de carburanţi sau lubrifianţi datorită defecţiunilor
tehnice a utilajelor specifice de construcţii, datorită reparaţiilor în condiţii
necorespunzătoare, datorită manipulărilor neglijente în timpul alimentării
sau datorită depozitărilor necorespunzătoare şi care prin intermediul apei
se infiltrează în sol;
• scurgeri accidentale de grund sau vopsea în cazul protejării in situu prin
acoperirea unor elemente constructive metalice
127

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
• emisiile mobile provenite de la activitatea utilajelor grele, datorită arderii
combustibilului în motoare cu aprindere prin compresie MAC (NO x , SO 2 ,
CO, pulberi) prin sedimentare la nivelul solului, cu posibila afectare a
calităţii acestuia.
• depozitarea carburanţilor, lubrifianţilor, grundului sau vopselei în locuri
necorespunzătoare;
• depozitări necorespunzătoare a deşeurilor rezultate în timpul lucrărilor de
construcţie (atât deşeuri menajere provenite de la echipele de muncitori, cât
şi deşeuri tehnologice)
În perioada de exploatare a obiectivului:
• efecte erozionale datorate exploatării pârtiilor de schi
• efecte erozionale în aval de suprafeţele schiabile
4.3.3. Prognozarea impactului:
Lucrările de reabilitare a domeniului schiabil presupun un volum de lucrări de
terasamente semnificativ, după defrişarea suprafeţelor ocupate cu vegetaţie forestieră
urmând o etapă de modelare a viitoarelor pârtii, fiind necesare derocări şi reprofilări.
Aceste lucrări presupun decopertări şi intervenţii asupra stratelor de sol cu utilaje
terasiere specifice, fiind necesare mişcări de volume de pământ.
Pentru optimizarea atât din punct de vedere economic cât şi din considerente de
protecţia mediului se va face o compensare a volumelor de săpătură cu cele de
umplutură, fiind minimizat transportul în depozite a materialului excedentar
(„compensarea terasamentelor”). Când aceste compensări nu se pot face într-o zonă de
pe aceeaşi pârtie sau pe una relativ apropiată, fără lungimi de transport semnificative,
generându-se aşa-numitele „excese” sau „necesare” de pământ, se va transporta
pământul în exces în cea mai apropiată zonă cu necesar de pământ. Printr-o sortare
corespunzătoare a pământului rezultat din săpături, se poate obţine şi pământ vegetal
necesar pentru înierbarea pârtiilor.
Soluţiile proiectate pentru amenajarea în profil în lung şi transversal al pârtiilor se
vor corela - prin faza de detalii de execuţie - cu cantităţile de pământuri rezultate din
săpături şi umpluturi astfel încât cantităţile de săpătură şi umplutura să se compenseze
pe distanţe de transport cât mai mici posibil, fără a implica altfel de transport decât cel
cu utilajele specifice de la realizarea terasamentelor (buldozere, excavatoare,
încărcătoare frontale).
Obţinerea pământului vegetal necesar înierbării pârtiilor după modelarea finală, se
va „recolta” din amplasament, prin sortarea pământului pretabil pentru înierbare. La
cantităţile de pământ necesare remodelării pârtiilor se va ţine cont şi de surplusul de
pământ rezultat din realizarea lacului de acumulare din Poiana Ruia.
Detaliile legate de toate lucrările de terasamente şi modelare / refacere a pârtiilor
au fost prezentate în capitolul dedicat Situaţiei propuse.
128

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Realizarea lucrărilor descrise mai sus impune executarea unor cantităţi de lucrări
de terasamente, pe totalul pârtiilor (existente şi legături noi), după cum urmează:
PÂRTIA SĂPĂTURI (mc) UMPLUTURI (mc)
CONSOLIDĂRI - cleonaje, ziduri de sprijin,
consolidări cu piatră brută - (mp)
Lupului 28800 30800 3500
Sulinar 11500 10800 3700
Subteleferic 9900 10500 2800
Drumu Roşu 32600 24400 3250
Total 82800 76500 13250
Proiectul propune consolidări ale terasamentelor în urma săpăturilor necesare
extinderii în debleu sau a umpluturilor necesare extinderii în rambleu. Soluţiile
proiectate se refera la consolidări ale taluzurilor, funcţie de pantă acestora; aceste
soluţii pot fi consolidări prin:
- înierbare pe pământ vegetal, inclusiv cu brazde de pământ înierbat
- cleonaje din nuiele sau elemente din beton
- ziduri de sprijin din piatră brută rezultată în urma derocărilor
- ziduri de sprijin din gabioane umplute cu piatră mai mica rezultată din derocări
- consolidări cu pământuri armate cu materiale geocompozite, cu parament (faţa
văzută), înierbată, etc.
Acolo unde este necesar se vor executa derocări prin împuşcare, fiind estimat un
volum de 45228mc de material derocat. Acest volum de derocat nu este unul concentrat
într-o anumită zonă, nefiind astfel cazul unor modificări esenţiale în microrelief. Zonele
unde sunt necesare derocări sunt în general zonele de la limita pârtiilor, prin proiect
încercându-se a se ocoli porţiunile cu un volum mare de stâncă la suprafaţă, atât din
considerente economice, cât şi din considerente de conservare a peisajului natural. Prin
realizarea acestor lucrări de derocare nu considerăm că se va produce un impact
semnificativ asupra mediului geologic, aspectul rezultat nefiind unul de „carieră”, scopul,
amplasarea lucrărilor şi cantitatea acestora nefiind comparabile cu o exploatare de
piatră.
Tehnologia de derocare va fi astfel stabilită de către societăţi specializate încât să
fie minimizat impactul asupra mediului geologic şi asupra celorlalţi factori de mediu, în
sensul diminuării atât a zgomotului cât şi a ariei de dispersie a materialelor rezultate în
special fragmente de rocă şi praf.
Defrişarea vegetaţiei forestiere de pe suprafaţa viitoarelor pârtii de schi poate
conduce la apariţia unor efecte erozionale pe această suprafaţă sau în aval de pârtii
prin apariţia de fenomene torenţiale în funcţie de microrelieful rezultat. Acest posibil
impact nu este unul de neglijat, putând avea efecte negative atât asupra factorilor de
mediu sol, subsol, biodiversitate dar şi asupra mediului construit în aval de
amplasamentul proiectului.
Proiectul propune în special lărgirea pârtiilor existente şi a legăturilor dintre
acestea, suprafaţa defrişată în acest caz nefiind suficientă pentru a genera fenomene
129

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
torenţiale puternice cu efecte negative semnificative asupra stabilităţii solului şi a
mediului construit din aval.
O mai mare atenţie trebuie acordată zonei ce se suprapune cu actualele unităţi
amenajistice 13A şi 15D în amonte de viitoarea staţie de telescaun 6CLD Ruia unde
arboretul existent se deschide pe o suprafaţă mai mare (total cca. 9,5ha), iar datorită
microreliefului şi orientării pârtiei de schi se pot produce fenomene torenţiale mai
puternice decât în celelalte zone ale domeniului schiabil. Suprafaţa în discuţie fiind una
destul de redusă însă, considerăm că riscul producerii unor fenomene torenţiale de
natură a afecta semnificativ atât stabilitatea solului şi capacitatea de a susţine vegetaţia
cât şi mediul construit din aval (viitoarele staţii de telescaun 6CLD Ruia şi 4CLF Lupului)
este unul redus, prin luarea unor măsuri suplimentare fiind chiar eliminat.
Aceste măsuri suplimentare se concretizează prin proiectarea şi execuţia unor
drenaje ale pârtiilor.
Drenaje de suprafaţă, drenajul pârtiilor
Soluţiile au fost astfel alese pentru a avea efectul minim posibil asupra scurgerii de
suprafaţă şi a şanţurilor existente.
La proiectare s-a avut grija ca în imediata apropiere a zonei proiectate, adaptările
pistei să nu afecteze apele stătătoare sau curgătoare, izvoarele şi respectiv zonele
umede / mlăştinoase la vedere.
Prin trasarea adaptată la teren a pistelor şi drumurilor, proiectarea traseelor pe
porţiuni preponderent uscate şi evitarea deversării directe în ape existente, distribuţia
apei de pe piste pe diferite zone de drenare parţiale, amplasarea multor evacuări
transversale, a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă în drenuri subterane,
disiparea debitelor maxime şi o repartizare a apelor de suprafaţă din zona proiectului în
porţiuni împădurite mari cu vegetaţie densă şi rezistentă la eroziune, au un efect
cumulat nesemnificativ asupra situaţiei hidrologice existente.
Aplicarea tuturor măsurile alese pentru construcţia pârtiilor se va face pe
tronsoane, pentru ca suprafeţele noi de terasament să fie asigurate cât mai repede prin
lucrări de recultivare şi înierbare.
Drenarea pârtiilor. Şanţuri transversale de scurgere
Pentru a evita concentraţiile mari ale apelor de suprafaţă, se prevăd pe porţiunile
de pârtie drenuri de scurgere la distanţe de 25m (pârtii abrupte) şi 40m (pârtii plate)
(sistem de şanţuri naturale cu covor de verdeaţă densă), care se vor evacua pe
terenurile existente de lângă pârtii. Şanţurile se vor executa pe lăţimea versantului, la
suprafaţă, cu panta de maxim 5%, lăţimea de aprox. 80cm şi adâncimea de 30-50cm şi
asigurate împotriva eroziunii.
Pe versanţii cu pante mai accentuate, la evacuarea apei din şanţuri se vor
amenaja puţuri absorbante, unde apa de suprafaţă rezultată în urma ploilor abundente
va fi captată, şi disipată pentru a se evita eroziunea solului.
Nu se va capta direct apa de suprafaţă în puţurile absorbante.
130

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Schiţă cu şanţuri de
scurgere transversale cu
puţ absorbant
Şanţurile se vor executa la suprafaţă cu panta de maxim 5%, o lăţimea de aprox.
80cm şi adâncimea de cca. 50cm, asigurate contra eroziunii şi se varsă fiecare într-un
puţ absorbant pietruit (cca. 2x1m la o adâncime a puţului de cca. 1m). Prin aceste puţuri
apele de suprafaţă se vor infiltra parţial respectiv vor fi deviate controlat în caz de
umplere în sistemul natural de şanţuri sau dispersat pe suprafaţă. Amplasarea exactă a
şanţurilor transversale de scurgere va fi stabilită la faţa locului de către conducerea
şantierului pe parcursul derulării lucrărilor, în funcţie de situaţia din teren.
Drenarea drumurilor schiabile
În zona drumurilor schiabile se realizează o înclinaţie a terenului de 3-5% spre
exterior şi instalarea suplimentară a unor şanţuri de evacuare la distanţe de 60-80m,
care deversează controlat apa de suprafaţă spre teren stabil contra eroziunii aflat în jos
de drumul schiabil.
131

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Tratarea traversărilor zonelor ce pot genera torenţi
Se va evita pe cât posibil traversarea unor şanţuri mici care, în cazul ploilor
abundente, pot genera debite mari. Traversarile inevitabile se vor face pe saltele de
piatră brută. Şanţurile cu o adâncime de 50-70cm se vor realiza cu lungimi între 3m şi
5m, pentru a nu cauza stricăciuni maşinilor de preparat pârtiile în cazul unui strat mic de
zăpadă. În decursul realizării stratului de bază de zăpadă artificială aceste şanţuri vor fi
astupate astfel că, pe timpul iernii, nu se vor observa.
Conductele se vor monta dedesubtul albiilor la o adâncime corespunzătoare
(minim 2m) pe un strat protector de beton. Cablurile se vor monta în tuburi de protecţie.
Recultivarea şi înierbarea
La alcătuirea amestecului de seminţe se vor respecta în afara condiţiilor
climaterice şi condiţiile specifice locaţiei pe domeniul pârtiilor, cum ar fi perioadă scurtă
de dezvoltare a vegetaţiei, rezistenţă la presiunea zăpezii etc. Astfel vor fi folosite
ierburi adaptate locaţiei, puţin pretenţioase, cu proprietăţi bune de stabilizare a solului şi
rezistenţă mecanică bună.
Ca şi metodă de înierbare este propusă însămânţarea manuală, în zonele mai
abrupte şi expuse, respectiv în combinaţie cu acoperire cu ierburi perene pe suprafeţele
taluzurilor. Însămânţarea se va efectua preferabil imediat după realizarea
tersamanetelor în condiţii de vreme umedă. Favorabil ar fi vara, cel târziu până la finele
lunii august.
4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului:
Aşa cum s-a evidenţiat mai sus, stabilirea şi respectarea unor măsuri menite să
asigure un impact diminuat al activităţii propuse asupra calităţii solului sunt necesare şi
obligatorii. Astfel, pornind de la identificarea posibilelor surse de poluare şi a impactului
preconizat, se impune luarea următoarele măsuri minime de către societatea
responsabilă cu execuţia şi de către administratorul domeniului schiabil:
• respectarea soluţiilor proiectate pentru compensarea volumelor de
terasement, consolidarea terasamentelor, lucrările de drenaj a suprafeţei
pârtiilor şi înierbarea acestora;
• întocmirea unui proiect de specialitate pentru lucrările de derocare şi
respectarea cu stricteţe a prevederilor acestuia;
• asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite în execuţie atât
pentru evitarea scurgerilor de carburanţi şi lubrifianţi cât şi pentru minimizarea
emisiilor în aerul atmosferic;
• efectuarea eventualelor reparaţii în locuri amenajate special, cu platforme
betonate (în perimetrul organizării de şantier sau la unităţi specializate);
• asigurarea protecţiei solului în perimetrul organizării de şantier, prin platforme
betonate şi spaţii amenajate pentru depozitarea de carburanţi şi lubrifianţi, cu
şanţ de gardă şi başă colectoare precum şi amenajarea zonei destinate
spălării utilajelor cu o pantă suficientă pentru scurgerea şi colectarea apelor
uzate rezultate;
132

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
• stocarea combustibililor şi uleiurilor în rezervoare etanşe;
• evitarea ocupării de terenuri suplimentare faţă de cele incluse în proiect, iar în
situaţiile când acest lucru se impune din considerente de natură pur tehnică,
minimizarea lor;
• gestionarea deşeurilor prin asigurarea de condiţii de eliminare
corespunzătoare, pe bază de contracte cu societăţi specializate sau cu
mijloace proprii până la locaţii accesibile agenţilor specializaţ, având în vedere
amplasamentul lucrărilor,
• întreţinerea periodică a drenurilor de pe pârtii în sezonul cald, când lipseşte
stratul de zăpadă, pentru evitarea apariţiei efectelor erozionale ale solului;
Factorul de mediu sol / subsol - estimarea impactului
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
probabilitate de apariţie consecinţe întindere spaţială sensibilitate scor specific scor specific impact rezidual
ACŢIUNE
perioada de construire
amenajarea terenului: lucrări de
terasamente
lucrări de derocare
defrişarea vegetaţiei forestiere în zonele
de lărgire sau a pârtiilor nou create
scurgeri accidentale de carburanţi sau
lubrifianţi datorită defecţiunilor tehnice a
utilajelor specifice de execuţie a lucrărilor
scurgeri accidentale de grund sau
vopsea în cazul protejării in situu prin
acoperirea unor elemente constructive
metalice
activitatea de transport şi a utilajelor în
frontul de lucru
depozitări necorespunzătoare de deşeuri
perioada de exploatare
activitatea de exploatare a pârtiilor de
schi
IMPACT
- deranjarea stratelor de sol şi a
substratului
- posibilitatea apariţiei efectelor
erozionale
- posibilitatea poluării cu
produse petroliere
- posibilitatea poluării cu
substanţe chimice conţinute în
grunduri, vopsele
- depunerea unor noxe emise
(pulberilor sedimentabile,
metale etc.)
- risc de poluare cu substanţe
chimice (oxizi de fier, acizi etc.)
- posibilitatea apariţiei unor
efecte erozionale pe pârtii sau
în avalul lor
PUNCTAJ
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
3 1 1 1 -9 -9
3 1 1 1 -9 -9
5 1 1 3 -25 -20
2 1 1 1 -6 -4
1 1 1 1 -3 -1
3 1 1 1 -9 -7
1 1 1 1 -3 -1
3 1 1 1 -9 -2
133

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Urme de eroziuni datorate scurgerilor torenţiale în zone neprevăzute cu lucrări de drenaj (Pârtia Lupului)
Drenaje existente pe pârtii (Sulinar, Ruia) cu funcţie de împiedicare a eroziunii cauzate de scurgerile torenţiale
Consolidări cu gabioane (Pârtia Lupului) - se observă lipsa unui deranj al habitatelor imediat învecinate
(punere în operă pe distanţă foarte redusă)
134

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.4. Biodiversitatea:
4.4.1. Date generale:
Floră. Vegetaţie
Vegetaţia Masivului Postăvaru este caracterizată de o mare diversitate de specii,
datorită condiţiilor climatice şi caracteristicilor reliefului.
Vegetaţia forestieră este etajată altitudinal, fiind prezente făgete, amestecuri de
fag şi răşinoase şi păduri de răşinoase -molidişuri şi molideto-brădete.
Condiţiile staţionale au determinat prezenţa mai multor tipuri de pădure şi formaţii
forestiere, speciile caracteristice găsind condiţii prielnice de vegetaţie.
Sunt întâlnite astfel în principal următoarele tipuri de pădure: Făget montan pe
soluri schelete cu floră de mull (m), Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull
(s), Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schelete (m), Brădeto-făget cu foră de mull de
productivitate mijlocie, Molideto-brădet normal cu floră de mull (s), Molideto-brădet pe
soluri schelete (m), Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri scheletice de productivitate
inferioară (i), Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (m), Molidiş pe soluri
rendzinice de productivitate inferioară (de sâhlă), Molidiş de limită pe soluri rendzinice
(i), Rarişte de molid cu zâmbru.
În stratul ierbos, vegetaţia spontană prezentă în zona studiată alcătuieşte pajişti
de păiuş roşu (Festuca rubra), iarba vântului (Agrostis alba), ţăpoşică (Nardus stricta).
Dintre plantele cu flori prezente amintim: margarete (Leucanthemum vulgare),
clopoţei (Campanula sp.), ghiocei (Galanthus nivalis), brânduşe de primăvară (Crocus
heuffelianus), spânz (Helleborus purpurascens), liliac sălbatic (Daphne mezereum),
creasta cocoşului (Dentaria glanduligera), vinariţa (Asperula odorata), podbal
(Tussilago farfara) etc.
În stratul arbustiv apar: zmeurul (Rubus idaeus), caprifoiul (Lonicera xylosteum),
păducelul (Crataegus monogyna), murul (Rubus fruticosus), socul (Samabucus nigra)
etc.
Stratul arboricol este reprezentat prin molidişuri (Picea abies) alături de care apare
şi pinul silvestru (Pinus sylvestris) şi chiar câteva exemplare de zâmbru (Pinus cembra)
(apar în partea superioară a masivului, lână fosta cabană Cristianul Mare), larice (Larix
decidua), bradul (Abies alba); apoi amestecuri de molid cu fag (Fagus sylvatica) şi
carpenul (Carpinus betulus). Ca specii secundare şi pioniere apar: paltinul de munte
(Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), ulmul de munte (Ulmus glabra),
arin (Alnus viridis) etc.
135

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Faună
Vorbind de arealul Masivului Postăvarul, pădurile de molid, fag şi amestecuri din
zonă adăpostesc:
• mamifere mari: cerbul (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos), mistreţul
(Sus scrofa), căprior (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), vulpea
(Canis vulpes) etc.
• mamifere de talie redusă (rozătoare în special) ca veveriţa (Sciurus
vulgaris), pârşul (Glis glis), etc.
Avifauna caracteristică acestei zone cuprinde: Uliu porumbar (Accipiter gentilis);
Uliu pasarar (Accipiter nisus); Sorecar comun (Buteo buteo); Vanturel rosu
(Falco tinnunculus); Cocos de munte (Tetrao urogallus); Porumbel de
scorbura (Columba oenas); Porumbel gulerat (Coumba palumbus);
Huhurez mic (Strix aluco); Minunita (Aegolius funereus); Ciocanitoare
neagra (Dryocopus martius); Ciocanitoare pestrita mare (Dendrocopos
major); Ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus); Fasa de munte
(Anthus spinoletta); Codobatura de munte (Motacilla cinerea); Ochiuboului
(Troglodytes troglodytes); Brumarita de padure (Prunella modularis);
Macaleandru (Erithacus rubecula); Codros de munte (Phoenicurus
ochruros); Pietrar sur (Oenanthe oenanthe); Mierla gulerata (Turdus
torquatus); Mierla (Turdus merula); Pitulice mica (Phylloscopus collybita);
Pitulice fluieratoare (Phylloscopus trochilus); Ausel cu cap galben (Regulus
regulus); Ausel sprancenat (Regulus ignicapillus); Pitigoi de munte (Parus
montanus); Pitigoi motat (Parus cristatus); Pitigoi de bradet (Parus ater);
Gaita (Garrulus glandarius); Cotofana (Pica pica); Alunar (Nucifraga
caryocatactes); Stancuta (Corvus monedula); Corb (Corvus corax); Cinteza
(Fringilla coelebs); Scatiu (Carduelis spinus); Forfecuta (Loxia curvirostris);
Forfecar (Loxia pytyopsittacus); Mugurar (Pyrrhula pyrrhula); Presura
galbena (Emberiza citrinella)
Reptile: vipera comună (Vipera berus)
Amfibieni: tritoni (Triturus cristatus, Triturus montandoni), buhai de baltă (Bombina
variegata),
Ihtiofaună: păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), zglăvoaga (Cottus gobio) etc.
Faună acvatică nevertebrată: specii de diptere, trichoptere, plecoptere,
ephemeroptere, crustacei, moluşte obişnuite în
pâraiele de munte.
Insecte protejate: croitorul alpin (Rosalia alpina)
136

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Arii naturale protejate
Suprafaţa studiată se suprapune parţial cu două arii naturale protejate:
1. rezervaţia naturală Muntele Postăvarul
2. situl Natura 2000 ROSCI0207 Postăvarul
Limitele celor două arii naturale corespund aproape în totalitate.
1. ROSCI0207 Postăvarul
Baza legală de înfiinţare / funcţionare
Situl este declarat ca arie naturală protejată de importanţă comunitară prin Ord.
MMDA 1964/2007, la poziţia 207: ROSCI0207 Postăvarul Județul Brașov: Brașov (3%),
Predeal (6%), Râșnov (

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Specii (caracteristice şi dominante) Acinos alpinus, Cardaminopsis neglecta, Cerastium arvense ssp.
calcicolum, Cerastium lerchenfeldianum, Cerastium transsilvanicum, Doronicum carpaticum, Galium album,
Galium anisophyllon, Papaver corona-sancti-stephani, Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, Saxifraga
moschata, Saxifraga paniculata, Thymus comosus, T. pulcherrimus, Teucrium montanum, Alyssum repens,
Poa molinerii, Parietaria officinalis, Geranium macrorrhizum, Galium lucidum.
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Cerastio calcicolae-Saxifragetum moschatae Coldea (1986) 1990;
Cardaminopsio neglectae-Papaveretum Coldea et Pânzaru 1986 (Syn: Papaver pyrenaicum-Festuca
violacea Beldie 1967, Papavero-Festucetum violaceae Beldie 1967); Saxifragetum moschatae-aizoidis
Boscaiu 1971; Doronico columnae-Rumicetum scutati Boscaiu 1977 (Syn: Rumicetum scutatii auct. rom.);
Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum Boscaiu et al. 1977 (Syn: Papavereto-Cystopteridetum Csűrös et al.
1956, Papavero-Linarietum alpinae Puscaru et al. 1956, as. Papaver pyrenaicum-Viola alpina Puscaru et
al. 1981); Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi Boscaiu et al. 1996; Acino-Galietum anisophylli Beldie
1967 (Syn: Calamintha baumgarteni-Galium anisophyllum Beldie 1967); Thymo comosi-Galietum albi
Sanda et Popescu 1999 (syn.: Thymetum comosi Pop et Hodisan 1963, Galietum erecti Pop et Hodisan
1964, Teucrietum montani Csuros 1958); Galio-Hirundarietum Dihoru 1975 (syn.: Vincetoxicetum officinalis
Schwick 1944 p.p.); Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi Boscaiu et Tauber 1977; Parietarietum
officinalis Csuros 1958.
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi În particular, pentru acest tip de habitat, datorita
prezentei sale pe versanti înclinati dar si pe versanti cu panta mare, amenintarea principala o constituie
pasunatul si turismul necontrolat din zonele usor accesibile si alpinismul din zonele mai inaccesibile.
Habitat 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetatie chasmofitica
Descriere şi identificare Habitat sciafil sau heliofil fragmentat, prezent pe peretii stâncosi înclinati, cu
stratul ierbos bogat în specii care definesc habitatul si îi confera caracterul regional, specific Carpatilor
românesti.
Fitocenozele nu ocupa suprafete întinse.
Distribuţie Apuseni, Bucegi, Buila-Vînturarita, Ceahlau, Cheile Bicazului-Hasmas, Cheile Nerei-Beusnita,
Cheile Rudariei, Cheile Sugaului-Munticelu, Cheile Turenilor, Cheile Turzii, Cheile Virghisului, Ciucas,
Codru-Moma, Domogled-Valea Cernei, Magurile Baitei, Muntele Vulcan, Muntii Maramuresului, Nordul
Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Piatra Craiului, Piatra Mare, Portile de Fier, Postavarul, Rarau-
Giumalau, Semenic-Cheile Carasului, Stînca Tohani, Tirnovu Mare-Latorita, Valea Izei, Dealul Solovan.,
Muntii Rodnei, Muntii Retezat.
Staţiuni Altitudine: 200-2100 m. Clima: T = 11,0 - 4,9 C; P = 750-1200 mm.
Relief: peretii stâncosi, abrubti si umbriti, stânci calcaroase.
Substrat: calcaros.
Soluri: rendzine superficiale.
Specii (caracteristice şi dominante) Asplenium trichomanes, A. viride, A. ruta-muraria, Biscutella
laevigata, Cystopteris fragilis, Ceterach officinarum, Draba aizoides, Kernera saxatilis, Micromeria
pulegium, Woodsia glabella, Androsace villosa ssp. arachnoidea, Campanula rotundifolia kladniana,
Eritrichium nanum ssp. jankae, Saxifraga luteoviridis, S. paniculata, Draba haynaldii, Alyssum petraeum,
Gypsophila petraea, Dianthus spiculifolius, D.p.petraeus, Silene saxifrage ssp. petraea, Athamantha turbith
ssp. hungarica, Poa rehmanii. Thymus pulcherrimus, Senecio rupestris, Arabis alpina, Galium album,
Campanula carpatica, Poa nemoralis, Polypodium vulgare
138

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Artemisio petrosae-Gypsophiletum petraeae Puscaru et al. 1956; Saxifrago
moschatae-Drabetum kotschyi Puscaru et al. 1956; Asplenio-Cystopteridetum fragilis Oberd. (1936) 1949;
Thymo pulcherrimi-Poëtum rehmanii Coldea (1986) 1990; Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae
Fink 1977; Saxifrago demissae-Gypsophiletum petraeae Boscaiu et Tauber 1977; Saxifrago luteo-viridis-
Silenetum zawadzkii Pawl. et Walas 1949; Sileno zawadzkii-Caricetum rupestris Tauber 1987; Saxifrago
rochelianae-Gypsophiletum petraeae Boscaiu et al. 1977; Asplenio-Ceterachetum Vives 1964; Drabo
lasiocarpae-Ceterachetum (Schneider-Binder 1969) Peia 1978; Asplenio-Silenetum petraeae Boscaiu
1971; Asplenietum trichomano-rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937 (Syn: Tortulo-Asplenietum Tx. 1937);
Campanuletum crassipedis Borza ex Schneider-Binder et al. 1970; Asplenio-Schivereckietum podolicae
Mititelu et al. 1971, Asplenio quadrivalenti-Poëtum nemoralis Soo par ex Gergely et al. 1966; Ctenidio-
Polypodietum Jurko et Peciar 1963.
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Masurile de conservare care trebuie luate în cazul
acestui tip de habitat sunt cele generale de protectie a unui habitat Natura 2000. în particular, acest tip de
habitat, datorita prezentei sale pe pereti stîncosi, uneori cu verticalitate mare, se autoconserva.
Amenintarea principala o constituie alpinismul necontrolat.
Habitat 4060 Tufarisuri alpine si boreale
Descriere şi identificare Habitatul cuprinde tufarisuri pitice, uneori târâtoare,caracteristice etajelor
superioare de vegetatie ale Carpatilor Sud-Estici. Sunt edificate de specii oligoterme, xeroterme, oligotrofe
si moderat pâna la puternic acide. Sunt asociatii primare, dar se pot extinde secundar, în urma defrisarii
jnepenisurilor si padurilor de limita superioara. De regula, sunt specii arcto-alpine, boreale si circumpolare,
în anumite cazuri, endemite carpatice. Cele mai multe tufarisuri formeaza mozaicuri de vegetatie pe
suprafete mici, legate de existenta unor microstatiuni distincte.
Din diversitatea habitatului european, în România se diferentiaza urmatoarele subtipuri:
31.41(R3101) Tufarisuri alpine pitice de azalee (Loiseleuria procumbens)
31.42(R3104) Tufarisuri de smirdar (Rhododendron myrtifolium); uneori extins secundar dupa
defrisarea jnepenisurilor si padurilor de limita superioara.
31.43.(R3115) Tufarisuri pitice subalpine de cetina cu negi (Juniperus sabina)
31.44.(R3109) Tufarisuri alpine de vuietoare (Empetrum nigrum hermaphroditum) si afin vânat
(Vaccinium gaulterioides)
31.45.(R3108) Tufarisuri de ienupar pitic (Juniperus sibirica), uneori instalat si secundar.
31.46.(R3107) Tufarisuri de coacaza (Bruckenthalia spiculifolia) si ienupar pitic (Juniperus sibirica)
31.49.(R3617) Tufarisuri târâtoare de argintica (Dryas octopetala)
31.4A.(R3111) Tufarisuri dominate de afin (Vaccinium myrtillus), uneori secundare, în urma
defrisarilor.
Distribuţie În etajul alpin, subalpin, uneori, în etajul boreal al Carpatilor românesti.: Muntii Maramuresului,
Muntii Rodnei, Muntii Rarau, Muntii Bistritei, Muntii Giumalau, Muntii Calimani, Muntii Tibles, Muntii Suhard,
Muntii Ceahlau, Muntii Hasmas, Muntii Vrancei, Mt. Siriu, , Muntii Ciucas, , Muntii Gârbova Muntii Bucegi,
Mt. Piatra Mare, Mt. Postavarul, Muntii Piatra Craiului, Muntii Leaota, Muntii Fagaras, Muntii Cindrel/Cibin,
Muntii Lotru, Muntii Sebesului, Muntii Parâng, Muntii Retezat, Muntii Tarcu-Godeanu, Muntii Cernei; Muntii
Apuseni (Muntii Vladeasa).
139

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Staţiuni Altitudine: (1600) 1800-2200m; exceptie pentru Juniperus sabina, între 600-1100m. Clima:
T=(0,3)1,0-0,0(-2,5)C, P=1250-1400mm, înzapezire îndelungata, vânt frecvent si puternic; exceptie pentru
J.sabina, T=7,5-4,5oC, P=800- 1000mm. Soluri superficiale, putin evoluate, cu mult schelet, sarace în
substante nutritive, de tip podzolic, prepodzolic, rendzine, humisoluri, puternic acide, pâna la slab alcaline.
Clima: T = 2,0 - -1,0C; P = 1350-1450 mm.
Relief: platouri, culmi domoale sau versanti abrupti, pâna la relief crio-nival.
Substrat: roci silicioase, gresii, conglomerate, calcare diverse, grohotisuri.
Habitat xero-heliofil.
Factori limitativi: seceta fiziologica, radiatie solara puternica, perioada de vegetatie scurta.
Specii (caracteristice şi dominante) 31.41 Loiseleuria procumbens, Cetraria islandica; 31.42
Rhododendron myrtifolium, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis idaea, Saxifraga paniculata, Campanula
rotundifolia ssp. kladniana, Vaccinium gaultherioides; 31.43 Juniperus sabina; 31.44 Vaccinium
gaultherioides, V. vitis idaea, V. myrtillus, Empetrum nigrum hermaphroditum, Cetraria islandica, Thamnolia
vermicularis; 31.45 Juniperus sibirica (syn. Juniperus nana, J. communis ssp.nana), Campanula patula ssp
abietina; 31.46 Bruckenthalia spiculifolia, Juniperus sibirica; 31.49 Dryas octopetala, Sesleria coerulans,
Poa molinierii ssp. Glacialis; 31.4A Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis idaea, Campanula patula ssp
abietina
Comunităţi (asociaţii/alianţe)
a) Cetrario-Loiseleurietum procumbentis Br.-Bl. et al. 1939 (Syn: Loiseleurietum procumbentis Puscaru et
al. 1956);
b) Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boscaiu 1971 (Syn: Rhodoretum kotschyi
auct. rom., Rhodoreto-Juncetum trifidi Resmerita 1974 Saxifragetosum paniculatae Horeanu et Vitalariu
1991);
c) Junipero-Bruckenthalietum Horv. 1936 (Syn: Juniperetum intermediae Nyar. 1956 n.n., Bruckenthalietum
spiculifoliae Buia et al. 1962 p.p., ass. Bruckenthalia spicuilifolia cu Antennaria dioica Serbanescu 1961,
ass. Nardus stricta cu Bruckenthalia spiculifolia Serbanescu 1961);
d) Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (Synonyms: Juniperetum nanae Soo 1928, Juniperetum
sibiricae Ratiu 1965, Vaccinio-Juniperetum communis Kovats 1979, Junipereto-Vaccinietum Puscaru et al.
1956 n.n.);
e) Empetro-Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. 1926 (Syn: Cetrario-Vaccinietum gaultherioidis austrocarpaticum
Boscaiu 1971);
f) Campanulo abietinae-Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boscaiu 1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilii Buia et al.
1962, Junceto trifidi-Vaccinietum myrtilii Resmerita 1976, Melampyro saxosi-Vaccinietum myrtilii Coldea
1990);
g) Juniperetum sabinae Csuros 1958;
h) Achilleo schurii-Dryadetum (Beldie 1967) Coldea 1984.
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Sunt habitate fragile, datorita factorilor abiotici
naturali; sunt periclitati de pasunatul excesiv, de supraîncarcarea cu animale domestice; de asemenea,
turismul necontrolat, cu deplasarea în afara potecilor, pe scurtaturi, provoaca o eroziune suplimentara a
covorului vegetal, greu de remediat în aceste conditii de viata extreme.
140

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Habitat 6430 Comunitati de liziera higrofile cu ierburi înalte de la câmpie si din etajul montan pâna
în cel alpin
Descriere şi identificare Comunitatile de liziera de pe malul apelor se caracterizeaza prin specii de talie
înalta, fiind foarte diversificate în componenta floristica si structura. Tipul de habitat este reprezentat prin
mai multe subtipuri.
Subtipul 37.7 cuprinde comunitati nitrofile de buruienisuri înalte de pe marginea apelor si de-a lungul lizierei
arboretelor. Ele apartin ordinelor Glecometalia hederaceae si Convuletalia sepium
(Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion). Subtipul
este raspândit în toata tara, mai ales în luncile râurilor, îndeosebi pe cursurile lor mijlocii si
inferioare.
Subtipul 37.8 cuprinde vegetatia de talie înalta de pe malul pârâurilor din vaile etajului montan si subalpin
apartinând clasei Betulo-Adenostyletea. Subtipul se întâneste de-a lungul întregului lant
carpatic.
Distribuţie Maramures, Muntii Rodna, Bazinul Sucevei, Bazinul Jijiei, Bazinul Bistritei Aurii, Mt. Ceahlau,
Muntii Calimani, Bazinul Bahluiului, Valea Trotusului, Muntii Hasmas, Muntii Gurghiului, V. Nemtisorului,
Subcarpatii Neamtului, Bazinele Tarcaului si Neamtului, Muntii Vrancei, Bazinul Tazlaului, Muntii Harghita,
Bazinul Râmnnicului Sarat, Cheile Tisitei, V. Siretului, Bazinul Susita, Bazinul Milcovului, Muntii Baraolt, Mt.
Siriu, Muntii Bucegi, Mt. Postavaru, Muntii Piatra Craiului, Muntii Gârbovei, Muntii Iezer-Papusa, Muntii
Fagaras, Bazinul superior si mijlociu al Oltului, Muntii Cindrel, Muntii Sebesului, Muntii Lotru, Bazinul
Bistritei (de Vâlcea), Muntii Parâng, Muntii Retezat, Muntii Tarcu-Godeanu, Muntii Semenic, Valea
Mraconiei, Culoarul Timis-Bega, Muntii Plopisului, Muntii Apuseni, Depresiunea Gheorgheni, Defileul
Muresului, Depresiunea Ciuc, Muntii Baraolt, Podisul Târnavelor.
Staţiuni În etajele montan si subalpin (500-2260 m alt) în conditii de temperaturi medii anuale cuprinse
între -1,5C si 7,5C si precipitatii între 800 mm/an si 1400 mm/an. Se dezvolta pe pietrisuri, prundisuri,
litosoluri, soluri coluviale umede, pseudogleice, si rendzine cu pH neutru si acid (6,7-7) adesea bogate în
nitrati.
Specii (caracteristice şi dominante) Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis,
Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum
hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album,
Crepis paludosa, Lysimachia punctata, Aconitum lycoctonum, Aconitum napellus, Geranium sylvaticum,
Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina s.a.
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetum
austriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio waldsteinii-Heracleetum
transsilvanici Pawł. ex Walas 1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967, Heracleetum palmati
auct. rom.); Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943); Telekio-
Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmerita et Ratiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct. rom.,
Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae
Dihoru 1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967); Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio
speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-Cirsietum oleracei Ten 1937; Scirpetum sylvatici
Ralski 1931 em. Schwich 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo hirsuti-
Filipenduletum Niemann et al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul. 1978; Chaerophylletum
aromatici Neuhoslova-Novotna et al. 1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter 1977; Convolvulo-
Eupatorietum cannabini Gos 1974; Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972; Aegopodio-
141

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Anthriscetum nitidae Kopeck 1974; Angelico sylvetris-Cirsietum cani Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae
Bolleter 1921 (syn. Adenostylo-Cicerbitetum Braun-Blanquet 1959).
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Interzicerea desecarilor, a defrisarilor, incendierilor
si a construirii de drumuri forestiere. Controlul speciilor colonizatoare si invazive.
Habitat 6520 Fânete montane
Descriere şi identificare Acest tip de habitat cuprinde fânete montane, bogate în specii, cu o mare
amplitudine ecologica. Sunt ele mai raspândite tipuri de pajisti, fiind prezente în tot lantul carpatic si ocupa
cele mai mare suprafete. Sunt utilizate atât ca fânatete cât si ca pasuni.
Distribuţie Muntii Maramuresului, Muntii Rodnei, Muntii Ignis, Muntele Gutâi, Muntii Lapusului, Muntii
Tiblesului, Muntii Rarau, Bazinul Sucevei, Bazinul Bistritei Aurii, Bazinul Susitei, Bazinul Milcovului, Muntii
Bistritei, Muntii Calimani, Mt. Ceahlau, Muntii Hasmas, Bazinul Râmnicului Sarat, Mt. Gârbova, Mt. Siriu,
Mt. Penteleu, Mt. Piatra Mare, Muntii Bucegi, Muntii Piatra Craiului, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Fagaras,
Muntii Sureanu, Muntii Capatâii, Muntii Cindrel, Parâng, Retezat - Godeanu, Muntii Cernei, Muntii Tarcu,
Muntii Poiana Rusca, Muntii Semenic, Muntii Apuseni.
Staţiuni Se întânesc atât pe locuri plane cât si pe versantii slab pâna la moderat înclinati din etajul montan
(600m alt. -1300m alt.), cu temperaturi medii anuale de 6C-7C si precipitatii medii de 700mm-1200mm/an.
Solurile sunt slab acide, moderat umede, bogate în substante nutritive, dezvoltate pe sisturi cristaline si
conglomerate.
Specii (caracteristice şi dominante) Agrostis capillaris, Festuca rubra, Trisetum flavescens, Anthyllis
vulneraria, Hypochoeris radicata, Cynosurus cristatus, Briza media, Stellaria graminea, Anthoxanthum
odoratum, Centaurea phrygia s.l., Linum catharticum, Leontodon hispidus, Trifolium aureum, Peucedanum
oreoselinum, Holcus lanatus, Colchicum autumnale, Trifolium montanum, Trifolium pannonicum,
Chamaespartium (Genistella)sagittale
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Poo-Trisetetum flavescentis (Knapp 1951) Oberd. 1957; Trisetetum
flavescentis (Schrrter) Brockmann 1907; Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horvat 1951 (exclusiv
subas. nardetosum strictae Pop 1976); Anthoxantho-Agrostietum capillaris Silinger 1933.
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Pentru conservarea acestor pajisti este necesara
evitarea suprapasunatului care poate duce la degradarea lor determinând tranzitia acestora înspre nardete.
De asemenea, se recomanda cosirea acestora începâd cu sfârsitul lunii iulie, când majoritatea speciilor
componente au fructificat. Uneori se impune controlul speciilor colonizatoare si invazive, inclusiv a speciilor
lemnoase.
Habitat 9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
Descriere şi identificare Padure de fag xero-termofila ce se dezvolta pe soluri calcaroase, adesea
superficiale, pe pante, având un strat ierbos si de arbusti abundent. Semnalat în toti Carpatii românesti, în
etajul nemoral, în regiunea montana si de dealuri înalte.
Distribuţie Cheile Brusturetului (jud. Arges), Muntii Bucegi, Muntele Tâmpa, Postavaru, Muntii Ciucas,
Padurea Bogatii (jud. Brasov), Piatra Craiului, Muntii Vulcan, Muntii Tarcu, Domogled-Valea Cernei, Cheile
Nerei-Beusnita, Portile de Fier, Muntii Retezat, Gradistea Muncelului – Ciclovina, Semenic-Cheile
Carasului, Platoul Mehedinti, Complexul carstic Ponoare (jud. Mehedinti), Muntii Locvei, Platoul Vascau,
Trascau, Parcul Natural Apuseni, Muntii Codru Muma, Muntii Plopis, Vadu Crisului, Defileul Crisului Negru,
Valea Tesna, Defileul Crisului Repede-Padurea Craiului, Defileul Crisului Repede, Depresiunea Vad,
142

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Defileul Crisului Repede, Piemontul Lugojului, Buila-Vânturarita, Muntii Fagaras, Nordul Gorjului de Est,
Nordul Gorjului de Vest.
Staţiuni Altitudini: 800-1200 m.
Clima: T = 7,0-5,50C, P = 850-1100 mm.
Relief: versanti cu înclinari si expozitii diferite, platouri. Roci: calcaroase, gresii calcaroase, marne. Soluri:
rendzine tipice si cambice, terra-rossa, superficiale-mijlociu profunde, neutre-slab bazice, cu mull-moder,
eubazice, primavara umede, vara reavane.
Factori limitativi: solul scheletic si superficial, deficit hidric estival (temporar)
Specii (caracteristice şi dominante) Fagus sylvatica, Cephalanthera damassonium, C. rubra, C.
longifolia, Epipactis microphylla, E. atrorubens, Carex flacca, Carex montana, Neottia nidus-avis
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Carpino-Fagetum cephalantheriosum Coldea 1975; Epipacti-Fagetum
Resmerita 1972.
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Interzicerea pasunatului, plantatiilor cu specii
aflate in afara arealului lor natural în ochiurile neregenerate, precum si controlul strict al unor activitati
turistice (campari, crearea de noi poteci) si economice (exploatarea calcarului). Evitarea acidificarii solului
prin scaderea proportiei molidului în compozitia stratului arborilor.
Habitat 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
Descriere şi identificare Acest tip de habitat grupeaza: padurile de molid (Picea abies), fag (Fagus
sylvatica) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra; padurile de molid (Picea abies), fag si brad (Abies alba)
cu Leucanthemum waldsteinii; padurile de fag si brad cu Pulmonaria rubra; padurile de fag si brad cu
Leucanthemum waldsteinii; padurile de fag cu Symphytum cordatum si padurile de fag cu Phyllitis
scolopendrium. Habitatul se întâneste în etajul montan din Carpatii românesti.
Distribuţie În etajul nemoral din întreg lantul M-tilor Carpati.
Staţiuni Altitudine: (500)600-1400(1450) m; Clima: T=8,0-3,00C, P=750-1200 mm. Relief: versanti slab
pâna la puternic înclinati cu expozitii diferite, platouri, culmi, vâlcele umede, coame, funduri de vai.
Roci: variate, în special flis, conglomerate, sisturi cristaline, gresii calcaroase, roci eruptive si metamorfice,
bazice, intermediare, rar acide.
Soluri de tip: eutricambosol, luvosol, stagnosol, litosol, rendzine, districambosol, superficiale-pâna la
profunde, mai mult sau mai putin gleizate, oligo-mezobazice, mezo-eubazice, eubazice, mezotrofice,
eutrofice, slab-scheletice pâna la scheletice, slab acide-acide, jilave pâna la umede.
Factori limitativi: cauze naturale, dar mai ales antropo-zoogene, între care pe un loc important se situeaza
exploatarile forestiere irationale, ilegale, pasunatul intensiv, poluarea ecosistemelor forestiere cu deseuri
industriale si menajere, incendierile, intensificarea activitatilor de turism, colectarea necontrolata a speciilor
de plante cu valoare economica.
Specii (caracteristice şi dominante) Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba, Acer
pseudoplatanus, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn Dentaria
glandulosa), C. bulbifera, Leucanthemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus, Phyllitis scolopendrium,
Aconitum moldavicum, Hepatica transsylvanica, H. nobilis, Galium odoratum, Actaea spicata, Asarum
europaeum, Helleborus purpurascens, Euphorbia carniolica, Saxifraga rotundifolia, Silene heuffelii,
Hieracium transsylvanicum, Festuca drymeia, Calamagrosis arundinacea, Luzula luzuloides.
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Pulmonario rubrae-Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987 (inclusiv subas.
taxetosum baccatae Comes et Tauber 1977); Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987;
143

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Symphyto cordati-Fagetum Vida 1959 (inclusiv subas. taxetosum baccatae Hodoreanu 1981); Phyllitidi-
Fagetum Vida (1959) 1963
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Pastrarea statutului actual al ariilor protejate,
limitarea influentelor antropice (pasunat, turism, exploatarea resurselor padurii), în special a exploatarilor
forestiere, interzicerea colectarii plantelor ierboase cu valoare economica. Masuri adecvate de
management ecologic pentru vegetatia forestiera (taieri de conservare si promovarea regenerarii naturale
cu specii native in site, precum si recomandari privind reînpadurirea (evitându-se substituirea speciilor
native cu specii ,,repede crescatoare”) în zonele în care s-au facut defrisari irationale, în vederea prevenirii
fenomenelor de eroziune a solului. Monitorizarea siturilor astfel încât sa se asigure regenerarea si
dezvoltarea pe cale naturala a padurilor.
Habitat 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix
Descriere şi identificare Habitatul cuprinde specii arcto-alpine si boreale, uneori specii relictare, precum
Salix bicolor, toate instalându-se în etajele superioare ale muntilor Carpati, în zone cu exces de umiditate.
Sunt tufarisuri oligoterme, higrofile, calcifile sau indiferente. Tufarisurile de Alnus viridis sunt asociate cu
buruienisuri subalpine, iar celelalte au în compozitie multe specii endemice.
Distribuţie În etajul subalpin, uneori chiar montan superior (al padurilor de fag) si mai rar la limita inferioara
a etajului alpin din Carpatii românesti, de-a lungul pâraielor sau mlastinilor: Muntii Maramuresului, Muntii
Rodnei, Muntii Ceahlau, Muntii Bucegi, Muntii Ciucas, Mt. Piatra Mare, Mt. Postavar, Muntii Piatra Craiului,
Muntii Fagaras, Muntii Sebesului, Muntii Parâng, Muntii Retezat, Muntii Tarcu-Godeanu.
Staţiuni Altitudine: (1200)1350-1950 m.
Sol: superficial, permanent umed, cu mult schelet pâna la stâncarie umeda, slab acid pâna la neutru, de tip
protoranker, turbosol.
Clima: T = 3,5 – 0,0(-1,0) C; P = 1100-1400 mm.
Relief: stâncarii abrupte.
Substrat: conglomerate, calcare jurasice.
Factori limitativi: temperaturi scazute, volum edafic extrem de mic, umiditatea excesiva.
Specii (caracteristice şi dominante) Salix hastata, Salix bicolor, Alnus viridis, Salix silesiaca, Trisetum
fuscum, Nardus stricta, Salix cinerea, Rosa pendulina, Carex echinata, Eriophorum vaginatum, Valeriana
simplicifolia, Adenostyles alliariae, Doronicum austriacum, Heracleum palmatum, Aconitum tauricum,
Aconitum toxicum, Pulmonaria filarskyana.
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Triseto fusci-Salicetum hastatae Coldea (1986) 1990 (Syn: Salicetum
hastatae Buia et al. 1962); Salicetum bicoloris Krisai 1978; Salici-Alnetum viridis Colic et al. 1962 (syn.:
Alnetum viridis austro-carpaticum Borza 1959)
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Habitatul fiind legat de cursul pâraielor de munte si
de mlastini poate fi afectat de lucrarile de amenajare a torentilor si de captari de ape în amonte; de
asemenea, pasunatul si, mai ales turismul necontrolat în afara traseelor amenajate, poate afecta mecanic
plantele cu habitus mare si bogate în tesut parenchimatic.
144

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Habitat 6170 Pajisti alpine si subalpine pe substrat calcaros
Descriere şi identificare Acest tip de habitat se dezvolta pe soluri bogate în carbonat de calciu si grad
ridicat de saturatie în baze. În Carpati acest tip de habitat este reprezentat prin doua subtipuri:
Subtipul 36.42 Pajisti scunde mezo-xerofile bine închegate care vegeteaza pe culmi puternic vântuite în
timpul verii si acoperite cu un strat gros de zapada iarna.
Subtipul 36.43 Pajisti xero-termofile care vegeteaza pe brâne în forma de trepte si coroane (fâşii ondulate
de brâne) din muntii Europei (Pirinei, Alpi, Carpati, Muntii Balcani)
Distribuţie Muntii Rodnei, Muntii Rarau, Muntii Ceahlau, Muntii Hasmas, Mt. Suhardu Mic, Muntii Ciucului,
Mt. Siriu, Muntii Bârsei, Mt. Penteleu, Muntii Leaota, Mt. Gârbova, Muntii Bucegi, Muntii Ciucas, Muntii
Piatra Craiului, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Fagaras, Muntii Lotru, Muntii Retezat, Muntii Tarcu-Godeanu,
Muntii Vâlcan, Muntii Cernei, Muntii Mehedinti, Muntii Crivadei, Muntii Apuseni
Staţiuni În etajul subalpine si alpin (1500- 2500m), pe calcare organice si cristaline, conglomerate si gresii
si soluri rendzinice cu reactie preponderent bazica, uneori neutra, mai rar slab acida (pH 6-8), cu climat cu
temperaturi medii anuale cuprinse între 2 si -2,5C si precipitatii între 900 mm si 1450mm/an.
Specii (caracteristice şi dominante) Saxifraga rocheliana, Festuca versicolor, Dryas octopetala,
Oxytropis carpatica, Draba aizoides, Erigeron uniflorus, Dianthus glacialis ssp. gelidus, Elyna myosuroides,
Carex atrata, Carex capillaris, Carex rupestris,Carex sempervirens, Achillea schurii, Festuca amethystina,
Festuca saxatilis, Sesleria rigida, Onobrychis transsilvanica, Anthyllis vulneraria ssp. alpestris, Aster
alpinus, Helianthemum alpestre, Alyssum repens, Hedysarum hedysaroides, Dianthus spiculifolius,
Dianthus tenuifolius, Calamintha alpina, Galium anisophyllon, Phyteuma orbiculare, Silene acaulis,
Saussurea alpina, Thymus pulcherrimus
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Oxytropido carpaticae-Elynetum (Puscaru et al. 1956) Coldea 1991 (Syn.:
Elynetum myosuroides Puscaru et al. 1956 inclusiv Oxytropido carpaticae-Elynetum festucetosum
bucegiensis Coldea 1991); Oxytropido carpaticae-Onobrychidetum transsilvanicae Tauber 1987; Seslerio-
Festucetum versicoloris Beldie 1967 (Syn: Festucetum versicoloris Puscaru et al. 1956, Festucetum
versicoloris transsilvanicum Soo 1944); Diantho tenuifolii-Festucetum amethystinae (Domin 1933) Coldea
1984 (Syn: Festucetum amethystinae Puscaru et al. 1956, Festucetum amethystinae transsilvanicum
Nyarady 1967); Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Puscaru et al. 1956 (Syn: Seslerietum
haynaldianae – Caricetum sempervirentis Puscaru et al. 1950, 1956, Seslerietum rigidae retezaticum
Csuros et al. 1956, Seslerietum rigidae biharicum Csuros 1963, Resmerita 1965); Seslerio haynaldianae-
Saxifragetum rochelianae Boscaiu 1971 (Syn: Seslerietum rigidae retezaticum Csuros et al. 1956); Seslerio
heufflerianae-Caricetum sempervirentis Coldea 1984 (Syn: Seslerietum heuflerianae auct. Rom.); Seslerio
bielzii-Caricetum sempervirentis Puscaru et al. 1956 (Syn: Seslerietum bielzii transsilvanicum Borhidi 1956,
1958); Carduo kerneri-Festucetum carpaticae (Puscaru et al. 1956) Coldea 1990; Scabioso lucidae-
Bellardiochloetum violaceae (Ravarut et Mititelu 1958) Sanda et al. 2001; Salicetum retuso-reticulatae Br.-
Bl. 1926; Soldanello hungaricae-Salicetum kitaibelianae Coldea 1965, Soldanello pusillae-Salicetum
kitaibelianae (Boscaiu 1971) Coldea 1993
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Evitarea suprapasunatului si practicarea unui
turism ecologic.
Habitat 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
Descriere şi identificare Acest habitat grupeaza: paduri de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si
brad (Abies alba) cu Hieracium transylvanicum; paduri de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu
145

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Festuca drymeia; paduri de fag (Fagus sylvatica) si brad cu Hieracium transsyvanicum; paduri de fag
(Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus; paduri de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca
drymeia. Acest tip de habitat se întâlneste în toti Carpatii românesti în etajul nemoral.
Distribuţie M-tii Bucegi, M-tii Capatânii, M-tele Tâmpa, M-tele Postavaru, M-tii Piatra Craiului, M-tii Leaota,
M-tii Fagaras, M-tii Rodnei, M-tii Maramuresului, M-tii Calimani, M-tii Gurghiu, M-tele Ignis, M-tii Rarau, M-
tii Giumalau, M-tele Jidovu, M-tele Breaza, M-tele Siriu, Obcina Mare, Cascada Misina, Bazinul Milcovului,
Putna-Vrancea, Magura M-tii Nemirei, M-tii Tarcaului, M-tii Hasmas, Mtii Lotrului, M-tii Latoritei, M-tii Coziei,
M-tii Parâng, M-tii Tarcu, M-tii Godeanu, M-tii Cernei, M-tii Retezat, M-tii Almajului, M-tii Vâlcan, M-tii
Apuseni, M-tii Semenic, M-tii Poiana Rusca, M-tele Jidovu, M-tii Trascau, M-tii Plopis, M-tii Zarandului, M-tii
Retezat, M-tii Mehedinti, M-tii Sureanu, M-tii Drocea, M-tii Gilau, Cheile Turzii, M-tii Ciucas, M-tii Codru
Moma, M-tii Calimani, M-tii Gutâi, M-tii Fagaras.
Staţiuni Altitudini: 500-1450 m. Clima: T = 8,0-3,00C, P = 700-1300 mm.
Relief: versanti mediu-puternic înclinati, cu diferite expozitii, creste, culmi.
Roci: sisturi cristaline, granite, gresii, roci eruptive, calcare, conglomerate, gneise silicioase,
Soluri: de tip districambosol, criptopodzol, luvisol, prepodzol, mijlociu profunde – superficiale, în scheletice,
moderat acide-foarte acide, oligo-mezobazice, oligotrofe, jilave-umede.
Factori limitativi: doborâturi de vânt, îngheturi timpurii sau târzii.
Specii (caracteristice şi dominante) Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus,
Festuca drymeia, Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Vaccinium myrtillus, Galium odoratum, G.
schultesii, Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Deschampsia flexuosa, Veronica officinalis,
Pteridium aquilinum, Blechnum spicant, Carex pilosa, Mycelis muralis, Oxalis acetosella, Poa nemoralis.
Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana, Rubus hirtus.
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Festuco drymeiae-Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio rotundati-Fagetum
(Vida 1963) Tber 1987 (syn.: Deschampsio flexuosae-Fagetum Soo 1962).
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Masuri silviculturale de promovarea a regenerarii
naturale si executarea plantatiilor (când este nevoie) doar cu specii native in situ. Eliminarea speciilor
invazive regenerate natural sau plantate si reconversia padurilor derivate spre tipul natural. Limitarea
exploatarilor forestiere, interzicerea colectarii plantelor cu valoare economica si a pasunatului.
Habitat 9180* Paduri de tip Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene
Descriere şi identificare Aceasta unitate cuprinde paduri intrazonale mixte, cu paltin de munte (Acer
pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior), ulm de munte (Ulmus glabra), tei pucios (Tilia cordata). Se
dezvolta pe grohotis grosier, pante stâncoase abrupte sau coluviuni grosiere de panta. Solurile sunt bogat
humifere si au o aprovizionare optimala cu apa (uneori chiar putin în exces).
Distribuţie Parcul Natural Apuseni, Valea Sighistelului (jud. Bihor), Muntii Codru-Moma, Defileul Crisului
Repede-Padurea Craiului, Defileul Crisului Negru (jud. Bihor), Muntii Trascaului, Piatra Craiului, Muntii
Bucegi, Muntele Tâmpa, Muntele Postavaru, Padurea Bogatii (jud. Brasov), Muntii Piatra Mare, Muntii
Ciucas, Muntii Bistritei, Valea Secuieu si Valea Calata (jud. Cluj), Valea Viseului, Sacel (Maramures),
Magura Odobestilor, Masivul Ceahlau, Calimani-Gurghiu, Buila-Vânturarita, Muntii Sebesului, Muntii
Semenicului-Cheile Carasului, Muntii Retezat, Muntii Tarcu, Muntii Parâng, Cheile Rudariei (jud. Caras-
Severin), Platoul Mehedinti, Dealurile Comanestilor-Râul Motru (jud. Mehedinti), Cheile Vârghisului-
Persani, Masivul Cozia, Dealul Cetatii-Deva, Magurile Baitei (jud. Hunedoara), Gradistea Muncelului –
Ciclovina, Portile de Fier, Muntii Fagaras, Defileul Jiului, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest,
146

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Domogled-Valea Cernei, Drocea, Putna-Vrancea, Muntii Siriu, Râpa Rosie (jud. Alba), Sighisoara-Târnava
Mare.
Staţiuni Altitudini: 700-1000 m, chiar pâna la 1400 m pe calcare. Clima: T = 7-50C, P = 850-1000 mm.
Relief: vai înguste umbrite, chei în masivele calcaroase.
Roci: în general calcaroase, în parte sisturi.
Soluri: humifere, scheletice, eubazice, putin profunde, umede, eutrofice.
Factori limitativi: solul scheletic, alunecarile de teren, eroziunea pluviala în adâncime.
Specii (caracteristice şi dominante) Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Tilia
platyphyllos, Lunaria rediviva, Asplenium (Phyllitis) scolopendrium, Polystichum aculeatum, Ribes uvacrispa,
Moehringia muscosa, Polystichum braunii, Circaea lutetiana,, Impatiens noli-tangere, Mercurialis
perennis, Senecio nemorensis, Salvia glutinosa.
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Acero-Fraxinetum Pauca 1941 (syn. Acereto-Ulmetum Beldie 1951; Acereto
pseudoplatani carpaticum Sillinger 1933; Phyllitidi-Aceretum Moor 1952); Corylo-Tilietum cordatae Vida
1959 (syn. Spiraeo-Coryletum Ujv. 1944, Corylo-Euonymetum verrucosae Dihoru 1975, Spiraeetum
ulmifoliae Zolyomi 1939, Poo nemoralis-Tilietum cordatae Firbas et Sigmond 1928)
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Masurile de conservare trebuie sa urmareasca
mentinerea fagului la un nivel de abundenta scazut (pâna în 30%) si prevenirea instalarii molidului sau
salcâmului.
Habitat 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea)
Descriere şi identificare Paduri montane acidofile de Picea excelsa si de amestec (Picea execlsa-Abies
alba-Fagus sylvatica) dezvoltatea pe versanti cu diverse expozitii.
Distribuţie Larga raspândire (sute de mii de hectare) în Muntii Tibles, Muntii Rarau, Muntii giumalau,
Muntii Bistritei, Muntii Rodnei, Muntii Calimani, Muntii Tarcau, Mt. Ceahlau, Muntii Gurghiu, Muntii Harghita,
Muntii Suhard, Muntii Vrancei, Mt. Penteleu, Mt. Siriu, Muntii Bârsei, Muntii Piatra Craiului, Muntii Ciucas,
Muntii Bucegi, Muntii Fagaras, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Cindrel, Muntii Sureanu, Muntii Sebesului,
Muntii Capatânii, Muntii Lotru, Muntii Parâng, Muntii Retezat, Muntii Tarcu-Godeanu, Muntii Apuseni incl.
Muntii Bihor, Muntii Vladeasa.
Staţiuni Între 1000m si 1850m alt. Clima cu temperatura medie anuala între 1,5C si 5C si precipitatii
cuprinse între 900mm si 1400mm/an. Pe soluri podzolice superficiale, acide dezvoltate pe roci silicioase si
calcaroase
Factori limitativi: eroziunea solului.
Specii (caracteristice şi dominante) Picea abies, Abies alba, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea,
Moneses uniflora, Orthilia secunda, Pyrola minor, Pyrola rotundifolia, Monotropa hypopitys, Huperzia
(Lycopodium) selago, Lycopodium annotinum, Sorbus aucuparia, Lonicera coerulea, Deschampsia
flexuosa, Oxalis acetosella, Corallorhiza trifida, Listera cordata, muschii Hylocomium splendens,
Pleurozium schreberi, Sphagnum girgensohnii.
Comunităţi (asociaţii/alianţe) Soldanello majori-Piceetum Coldea et Wagner 1988, Hieracio rotundati-
Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1939, Luzulo sylvaticae-Piceetum Wraber 1953, Leucanthemo waldesteinii-
Piceetum Krajina 1933
Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Evitarea defrisarilor.
147

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Faună prezentă în sit - specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1352 Canis lupus În cuprinsul arealului sau vast, lupul este considerat de IUCN ca fiind o specie fara
amenintari directe, cu o distributie vasta si cu efective semnificative în anumite zone. Atât înlegislatia
europeana câtsi încea româ, lupul este considerat specie protejata. În România, anual sunt vânate cca.
250-300 de exemplare, pe baza unor autorizatii emise în prealabil. Populatia de lupi este estimata anual de
catre administratorii fondurilor de vânătoare, înultimii ani constatându-se o tendinta accentuata de
supraestimare. Masurile de conservare luate în prezent sunt reprezentate de: estimarea anuala a populatiei
si controlul braconajului. În viitor sunt necesare urmatoarele masuri de conservare: studii detaliate privind
eco-etologia speciei în conditiile din România, în special legate de marimea si tendintele de evolutie a
populatiei de lupi, precum si implementarea unui plan de management la nivel national care sa urmareasca
reducerea braconajului si controlul activitatilor de vânatoare, constientizarea opiniei publice privind
conservarea speciei, precum si compensarea pagubelor produse sectorului zootehnic. Fragmentarea
habitatelor datorata expansiunii infrastructurii si dezvoltarii activitatilor umane reprezinta amenintari pe
termen mediu care pot fi reduse prin includerea în planurile de dezvoltare a aspectelor legate de
conectivitatea populatiilor, în special în zonele cheie (Valea Prahovei, Valea Oltului, muntii Persani si
culoarul Deva-Arad).
1354 Ursus arctos Ursul este un animal nocturn, dar, în zonele unde nu este deranjat, el este activ si în
timpul zilei. În perioada de toamna, el face deplasari lungi până în zonele de foioase, în special în fagete si
gorunete, dar si în zonele cu pomi fructiferi. Este un animal solitar, doar în perioada de înperechere (maiiunie)
putând fi observati masculii si femelele împreuna. Dupa o perioada de gestatie de 7-8 luni, din care
exista o perioada latenta de 4-5 luni, ursoaica da nastere, într-un bârlog, la 2-3 pui care au dimensiuni
reduse (20-25 cm si o greutate de pâna la 500g). Aceste dimensiuni reduse ale puilor sunt o adaptare la
faptul ca puii se nasc în perioada de iarna iar ursoaica îşi hraneste din rezervele de grasime acumulate
toamna. Puii ramân împreuna cu ursoaica pâna la vârsta de 1.5-2 ani, acestia fiind protejati cu atentie de
catre mama lor. Maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani în cazul femelelor si la 4 ani în cazul masculilor,
longevitatea ursilor fiind de 15-25 de ani.
1361 Lynx lynx Râsul eurasiatic este cea mai mare specie de felide din Europa. Are membrele relativ
lungi, laba piciorului având o conformatie care îi permite sa se deplaseze cu usurinta în zapada adânca.
Statura sa este cuprinsa între 50-75 cm la greaban, corpul fiind relativ subtire iar capul mic si rotund.
Greutatea este curpinsa între 15 – 30 kg., masculii (20-30 kg) fiind în general mai mari decât femelele (15-
20 kg). În natura, prezenta râsului se poate identifica mai ales dupa urmele rotunde, de marimea urmei
unui câine dar fara gheare imprimate în urma tipar. Blana este de culoare galbena–roscata cu pete închise
la culoare. Pe partea interioara a picioarelor si pe abdomen, aceste pete sunt mai putin proeminente iar
culoarea blanii este mai deschisa. Coada este scurta, cu vârful de culoare închisa. Pe cap, râsul prezinta
favoriti de culoare deschisa, formati din peri lungi, iar în vârful urechilor are un smoc de peri lungi si închisi
la culoare. Râsul prefera linistea oferita de masivele forestiere întinse, cu relief accidentat si poieni
intercalate. Culmile scurte si abrupte îi permit observarea prazii si faciliteaza deplasarea în teren. Toate
tipurile de vegetatie forestiera care ofera posibilitati de observare, pânda si vânare a prazii sunt preferate
de catre râs. În România, râsul este prezent de la 200 m la 1800 m altitudine, mai ales în zonele care ofera
conditii optime pentru caprior, principala specie prada.
148

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Plan de management. Regulament. Zonare. Zonă tampon.
În Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din
România, se prezintă informaţii legate de modul de zonare a unei arii protejate din
punct de vedere al managementului acesteia.
Se specifică astfel că
„Multe dintre ariile protejate definesc o serie de zone de management, fiecare dintre ele, în mod
normal, punând accent pe un anumit tip de utilizare. Aceasta ajută ca aria protejată să acopere, întrun
mod structurat, o gamă variată de necesităţi. Cel mai probabil, o arie protejată are două tipuri
principale de zone:
- zone delimitate legislativ - acestea sunt zone care sunt delimitate în mod oficial în actele
normative care se referă la aria protejată respectivă. Planul de management trebuie să se
refere în mod clar la aceste zone şi la condiţiile impuse de lege referitor la managementul
acestora.
- zone delimitate prin management - pot fi identice cu cele delimitate legislativ, dar în multe
cazuri pot fi diferite, în special dacă limitele habitatului, caracteristicile peisajului şi arealul
speciilor nu coincide cu limitele legislative sau dacă avem de a face cu forme complexe de
folosire a terenului, cum ar fi păşunatul sezonier.”
Totodată, se prezintă tipul zonelor de management care se pot prevedea în raport
cu aria naturală protejată.
Astfel, Ghidul defineşte Zona tampon ca făcând parte dintre zonele de
management ce pot fi prevăzute în interiorul sau în exteriorul ariei protejate, cu variate
scopuri precum:
- de a integra cercetarea, educaţia, turismul, dezvoltarea durabilă şi activităţile
tradiţionale
- promovarea şi sprijinirea activităţilor nedestructive, durabile, ce nu vor provoca
un impact negativ ariei protejate
- permiterea dezvoltării limitate a activităţilor comerciale cât şi a aşezărilor, pe
baza unor criterii clare de mediu şi de planificare
Totodată, un alt tip de zonă de management care prezintă importanţă, este zona
de tranziţie / dezvoltare durabilă, care este definită ca o zonă adiacentă ariei de
management, cu următoarele caracteristici:
- zonă ce înconjoară aria protejată, care nu este întodeauna bine definită
- accent pe încurajarea dezvoltării durabile, ce creează legături între aria protejată
şi zona adiacentă
OUG nr. 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice tranşează acest concept în legislaţia
românească:
Art. 22
(1) Zonarea interna a ariilor naturale protejate de interes national se face prin planul de
management, prin definirea si delimitarea, dupa caz, a: zonelor cu protectie stricta, zonelor de
protectie integrala, zonelor-tampon, zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane.
...
149

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
(7) Zonele-tampon, în parcurile nationale denumite zone de conservare durabila si în parcurile
naturale denumite zone de management durabil, nu se includ în zonele cu protectie integrala,
stricta sau de dezvoltare durabila a activitatilor umane si care fac trecerea între zonele cu protectie
integrala si cele de dezvoltare durabila.
Aria protejată nebeneficiind în prezent de un plan de management, nu există o
zonare a acesteia conform reglementărilor legale.
Având în vedere amplasamentul obiectivelor noi prevăzute în ceea ce priveşte
extinderea şi reabilitarea domeniului schiabil (în zona staţiei superioare a telegondolei
Postăvaru Expres şi în zona Cabanei Postăvaru), este de presupus că acestea se vor
suprapune peste o viitoare zonă de dezvoltare durabilă.
Zona de suprapunere a obiectivelor cu aria naturală protejată este caracterizată
de prezenţa unor molidişuri de limită pe soluri rendzinice (i)- fără corespondent Natura
2000 şi molidişuri pe soluri rendzinice de productivitate inferioară (de sâhlă) - făra
coresp. Natura 2000 şi de suprafeţe ocupate de tipul de habitat 9410 Paduri acidofile
montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea)
Suprafaţa de defrişat în cadrul ariei naturale protejate este cca. 0,6ha.
În interiorul SCI Postăvarul obiectivele prevăzute se suprapun cu o suprafaţă de
cca. 3191mp cu tipul de habitat 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies
(Vaccinio-Piceetea).
Raportat la suprafaţa ocupată în sit de acest tip de habitate rezultă o pierdere
procentuală de 0,01%.
Speciile de faună protejate pe curpinsul ariei conform formularului standard nu
sunt afectate de implementare a proiectului, datorită amplasării obiectivelor într-o zonă
deja antropizată, cu construcţii şi instalaţii existente.
Nu se pune problema restrângerii habitatelor de adăpost sau hrănire a speciilor de
faună menţionate.
Deplasarea în teren nu a evidenţiat prezenţa speciilor de plante protejate pe
amplasamentul viitoarelor obiective propuse prin poiect.
2. Rezervaţia Postăvarul
Baza legală de înfiinţare / funcţionare
Aria a fost declarată iniţial ca protejată prin Hot. Consiliului Judeţean Braşov nr.
421/1980, având o suprafaţă de 1025,50ha.
La nivelul anului 2000, aria a fost prinsă în cadrul Legii nr. 5/2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional astfel:
Secţiunea III - Zone Protejate
Anexa 1 - I. Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale
naturii
2. Rezervaţii şi monumente ale naturii
poziţia 2.253. cu suprafaţa 1025,50ha
150

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Custodie În cursul anului 2010 custodia ariei naturale protejate a fost preluată de
către Fundaţia Carpaţi, Braşov, str. Pavilioanele CFR nr.100, Telefon/Fax: +40 268
330567, fundatiacarpati@gmail.com.
Obiective de conservare. Cerinţe de protecţie.
Aria protejată este încadrată în categoria IV IUCN, conform Formularului standard:
Arie de Management pentru Habitat / Specie: arie protejată administrată în special
pentru conservarea naturii prin intervenţii manageriale O zonă terestră şi/sau marină
supusă unei intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor
şi/sau îndeplinirea necesităţilor unor specii particulare.
Conform formularului standard pe cuprinsul ariei sunt protejate următoarele specii:
MAMIFERE
Ursus arctos
Cervus elaphus
Lynx lynx
PĂSĂRI
Tetrao urogallus
Corvux corax
Buteo sp.
PLANTE
Rhododendron kotschii
Daphne blagayana
Angelica archangelica
Pulsatilla montana
- ursul brun
- cerbul carpatin
- râsul
- cocoşul de munte
- corbul
- şorecarul
- smirdar
- iederă albă
- angelica
- dediţel
Plan de management. Regulament. În prezent aria naturală protejată nu
beneficiază de un plan de management. Luarea în custodie de către Fundaţia Carpaţi
fiind de dată recentă (în cursul anului 2010), nu a existat timpul fizic necesar elaborării
şi finalizării unui plan de management.
Zonare. Zonă tampon. Aria protejată nebeneficiind în prezent de un plan de
management, nu există o zonare a acesteia conform reglementărilor legale. Având în
vedere amplasamentul obiectivelor noi prevăzute în ceea ce priveşte extinderea şi
reabilitarea domeniului schiabil (în zona staţiei superioare a telegondolei Postăvaru
Expres şi în zona Cabanei Postăvaru), este de presupus că acestea se vor suprapune
peste o viitoare zonă de dezvoltare durabilă.
Relaţia între proiect şi habitatele, speciile prevăzute de Formularul standard pentru
caracterizarea ariei naturale protejate:
Zona de suprapunere a obiectivelor proiectului cu aria naturală protejată este
caracterizată de prezenţa unor molidişuri de limită pe soluri rendzinice (i)- fără
corespondent Natura 2000 şi molidişuri pe soluri rendzinice de productivitate inferioară
(de sâhlă) - făra coresp. Natura 2000 şi de suprafeţe ocupate de tipul de habitat Natura
2000 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea).
Suprafaţa de defrişat în cadrul ariei naturale protejate este cca. 0,6ha.
151

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Obiectivele prevăzute prin proiect se suprapun cu o suprafaţă de cca. 3191mp cu
tipul de habitat 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea).
Speciile de faună protejate pe curpinsul ariei conform formularului standard nu
sunt afectate de implementare a proiectului, datorită amplasării obiectivelor într-o zonă
deja antropizată, cu construcţii şi instalaţii existente. Nu se pune problema restrângerii
habitatelor de adăpost sau hrănire a speciilor de faună menţionate. Observaţiile din
teren nu au evidenţiat prezenţa speciilor de plante protejate pe amplasamentul
viitoarelor obiective propuse.
4.4.2 Analiza impactului proiectului asupra biodiversităţii şi ariilor protejate
I. Pierdere de habitate:
Prin lucrările de construcţii aferente extinderii domeniului schiabil se vor consemna
pierderi de habitate astfel:
• defrişarea unei suprafeţe de cca. 24,82ha vegetaţie forestieră (dintre care
0,623ha în interiorul ariei naturale protejate)
• permiterea defrişării a unui procent de 30% în zona ZT2b (cca. 6,6ha
păşune împădurită cu consistenţă ridicată şi vârstă de cca. 100ani)
Tipurile de pădure şi de habitate ce se suprapun cu suprafeţele de defrişat sunt
următoarele:
Tipul de
pădure
B i o d i v e r s i t a t e , a r i i n a t u r a l e p r o t e j a t e - t i p u r i p ă d u r e ş i h a b i t a t e
1163 Oxalis-Dentaria
Tip floră Tip habitate RO Tip habitat Natura 2000 Asociaţii vegetale
R 4213 Păduri sud-est carpatice
de molid (Picea abies) cu
Doronicum columnae
- -
1192 Asperula-Dentaria - - -
1192 Oxalis-Dentaria - - -
1192 Vaccinium - - -
1114 Oxalis-Dentaria
1115 Oxalis-Dentaria
1114 Asperula-Dentaria
1241 Asperula-Dentaria
R4205 Păduri sud-est carpatice de
molid (Picea abies) cu Oxalis
acetosella
R4205 Păduri sud-est carpatice de
molid (Picea abies) cu Oxalis
acetosella
R4205 Păduri sud-est carpatice de
molid (Picea abies) cu Oxalis
acetosella
R4208 Păduri sud-est carpatice de
molid (Picea abies) şi brad (Abies
alba) cu Luzula sylvatica
9410 Acidophilous Picea
forests of the montane to
alpine levels (Vaccinio-
Piceetea)
9410 Acidophilous Picea
forests of the montane to
alpine levels (Vaccinio-
Piceetea)
9410 Acidophilous Picea
forests of the montane to
alpine levels (Vaccinio-
Piceetea)
9410 Acidophilous Picea
forests of the montane to
alpine levels (Vaccinio-
Piceetea)
Hieracio rotundati –
Piceetum Pawl. et Br. Bl.
1939 oxalidosum
Hieracio rotundati –
Piceetum Pawl. et Br. Bl.
1939 oxalidosum
Hieracio rotundati –
Piceetum Pawl. et Br. Bl.
1939 oxalidosum
Hieracio rotundati –
Piceetum Pawl. et Br.
Bl.1939 (Luzulo
sylvaticae Piceetum
Wraber 1953)
152

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Tipul de
pădure
1341 Asperula-Dentaria
2212 Asperula-Dentaria
4114 Asperula-Dentaria
1211 Asperula-Dentaria
1311 Asperula-Dentaria
Tip floră Tip habitate RO Tip habitat Natura 2000 Asociaţii vegetale
R4102 Păduri sud-est carpatice de
molid (Picea abies), fag (Fagus
sylvatica) şi brad (Abies alba) cu
Hieracium rotundatum
R4104 Păduri sud-est carpatice de
fag (Fagus sylvatica) şi brad
(Abies alba) cu Pulmonaria rubra
R 4109 Păduri sud-est carpatice
de fag (Fagus sylvatica) cu
Symphytum cordatum
R4211 Păduri sud-est carpatice de
molid (Picea abies) şi brad (Abies
alba) cu Pulmonaria rubra
R4101 Păduri sud-est carpatice de
molid (Picea abies), fag (Fagus
sylvatica) şi brad (Abies alba) cu
Pulmonaria rubra
9110 Luzulo-Fagetum
beech forests
91V0 Dacian beech forest
(Symphyto-Fagion)
91V0 Dacian beech forest
(Symphyto- Fagion)
91V0 Dacian beech forest
(Symphyto- Fagion)
-
Hieracio rotundati –
Abietetum (Soó 1962)
Täuber 87
Pulmonario rubrae –
Fagetum (Soó 1964)
Täuber 1987
Symphyto cordati –
Fagetum Vida 1959
Pulmonario rubrae -
Fagetum (Soó 1964)
Täuber 1987
Pulmonario rubrae -
Fagetum (Soó 1964)
Täuber 1987
B i o d i v e r s i t a t e , a r i i n a t u r a l e p r o t e j a t e - t i p u r i p ă d u r e
Tipul de pădure
Denumire tip pădure
1163 Molidiş de limită pe soluri rendzinice (i)
1192 Molidiş pe soluri rendzinice de productivitate inferioară (de sâhlă)
1114 Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (m)
1115 Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri scheletice de productivitate inferioară (i)
1241 Molideto-brădet pe soluri schelete (m)
1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schelete (m)
2212 Brădeto-făget cu foră de mull de productivitate mijlocie
4114 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m)
1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull (s)
1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull (s)
Defrişarea suprafeţei menţionate se realizează în principal în scopul lărgirii pârtiilor
de schi existente şi a legăturilor dintre acestea, dar şi în scopul creerii unor noi pârtii de
schi capabile să satisfacă numărul mare de schiori preconizat.
Arboretele afectate de viitoarele defrişări sunt în general arborete naturale, cu
structuri relativ pluriene, având elemente de arboret cu vârste cuprinse între 80-160ani.
Datorită situării arboretelor în vecinătatea staţiunii Poiana Braşov, fiind incluse
chiar în suprafaţa de intravilan, funcţiile atribuite sunt în general funcţii de recreere din
grupa 1-4C păduri din jurul staţiunilor balneoclimaterice, climatice şi al sanatoriilor (TIII).
Pe terenurile cu înclinaţie mare funcţiile atribuite au fost cele de protecţie a solului
(grupa 1-2A).
153

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Asigurarea funcţiilor de recreere este realizată în special prin amplasarea acestora
în zona învecinată unităţilor de cazare turistică şi a pârtiilor de schi existente, dând
valoare peisajului forestier montan.
Valoarea acestor arborete din acest punct de vedere este determinată atât prin
compoziţia pe specii (amestecuri având în compoziţie molid, brad, fag), cât şi prin
structura pe vârste, fiind arborete relativ pluriene cu vârste mari (până la 160 ani).
Intervenţa silviculturală în aceste arborete s-a rezumat în prezent doar la tăieri de igienă
sau la înlăturarea arborilor afectaţi de doborâturi şi rupturi de vânt.
Prin defrişarea unor suprafeţe din cadrul acestor arborete se preconizează un
impact posibil perceput ca fiind negativ prin intervenţia asupra peisajului forestier.
Acest impact asupra peisajului forestier este însă atenuat datorită faptului că în
general este vorba de lărgiri ale pârtiilor existente şi a legăturilor dintre ele, prin
defrişarea unor fâşii paralele cu traseul acestora, schimbările realizate nefiind astfel
majore.
Zonele mai mult afecate sunt situate în cuprinsul unităţilor amenajistice 13A şi
15D, unde se vor creea partii noi şi se va amplasa o nouă instalaţie de transport pe
cablu. Arboretele rămase după defrişările propuse, deşi cu un grad mai mare de
fragmentare spaţială, sunt capabile în continuare să asigure funcţiile de recreere
atribuite.
Există şi arborete cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi
ecofondului forestier, rezervaţii seminţe (grupa 1-5H), în unităţile amenajistice 14B şi
14D unde urmează a se defrişa o suprafaţă de cca. 1,57ha reprezentând un procent de
cca. 14% din suprafaţa acestora. Aceste rezervaţii de seminţe nu mai sunt în prezent
incluse în Catalogul naţional al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din
România, iar suprafaţa ce urmează a fi defrişată se constituie ca fâşii adiacente la
Drumul Roşu, pe cuprinsul unităţilor amenajistice rămânând arborii valoroşi.
Odată cu înlăturarea vegetaţiei lemnoase de pe suprafeţele propuse pentru lărgiri
şi pentru noile pârtii de schi şi prin modelarea suprafeţelor acestor pârtii se schimbă
radical şi compoziţia păturii herbacee, speciile actuale din tipurile de floră Oxalis-
Dentaria, Asperula-Dentaria şi Vaccinium fiind înlocuite prin însămânţarea cu specii de
pajişti (probabil compoziţii bazate pe Festuca, Nardus etc.)
154

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Tipurile de floră existente în prezent pe amplasamentul ce urmează a fi defrişat
sunt:
Tipul „Oxalis-Dentaria”
o Caracteristice: Oxalis acetosella, Dentaria gladuligera, Pulmonaria rubra,
Asperula odorata,
o Însoţitoare frecvente: Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, uneori D.
disjuncta, D. phegopteris, Hieracium transsilvanicum, Saxifraga cuneifolia,
Lycopodium selago, Campanula abietina
Tipul eu- şi mezotrof-mezofit „Asperula-Dentaria”
o Caracteristice: Asperula odorata, Athyrium filix-femina, Dentaria bulbifera,
Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas, Geranium robertianum, Oxalis
acetosella, Pulmonaria rubra
o Însoţitoare frecvente: Actaea spicata, Anemone nemorosa, Euphorbia
amygdaloides, Isopyrum thalictroides, Lamium galeobdolon, Mercurialis
perennis, Mycelis muralis, Rubus hirtus, Symphytum cordatum
Tipul extrem oligotrof-mezofit „Vaccinium”
o Caracteristice: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea
o Însoţitoare frecvente: Deschampsia flexuosa, Luzula albida, Luzula sylvatica,
Oxalis acetosella, Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi,
Rhyitidiadelphus triquetrus
Prin captarea unor resurse de apă de pe amplasament pentru alimentarea lacului
de acumulare propus în Poiana Ruia este posibilă afectarea unor suprafeţe cu vegetaţie
herbacee caracteristică izvoarelor şi pâraielor de munte, cu Caltha palustris, prin
diminuarea umidităţii solului în zona respectivă.
Aşadar, defrişarea suprafeţei de cca 24,82ha propusă şi schimbarea catrgoriei de
folosinţă a terenului are desigur un impact negativ ireversibil asupra vegetaţiei existente
pe amplasament, acest fapt trebuind a fi luat în considerare în cadrul analizei
fezabilităţii proiectului de extindere a domeniului schiabil.
Trebuie menţionat de asemenea că în conformitate cu prevederile legislaţiei din
domeniul silvic, masa lemnoasă rezultată din defrişare se constituie ca produse
accidentale şi se precomptează din posibilitatea de produse principale de extras din
unitatea de bază din care fac parte. Aceasta înseamnă că practic un volum echivalent
de masă lemnoasă prevăzut pentru recoltare nu va mai fi extras din alte unităţi
amenajistice, evitându-se astfel situaţia depăşirii posibilităţii de recoltare a masei
lemnoase, depăşiri ce ar putea avea efecte în menţinerea unei structuri optime pe clase
de vârste a arboretelor gospodărite în unitatea de bază.
Astfel, prin renunţarea la recoltarea volumului respectiv de masă lemnoasă din
alte zone ale Masivului Postăvarul se compensează într-o anumită măsură efectele
negative asupra vegetaţiei de pe amplasamentul propus pentru defrişare.
155

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Aspecte ale vegetaţiei forestiere în zona viitoarei staţii superioare a telescaunului 6CLD Ruia
Aspecte ale vegetaţiei forerestiere în zona viitoarei legături între Drumu Roşu şi staţia inferioară a
telescaunului 4CLF Lupului şi a legăturii între staţia superioară pârtia Lupului şi staţia inferioară a telegondolei
(molideto-brădet normal cu floră de mull)
Aspecte ale vegetaţiei forerestiere în zona de amplasare a staţiei inferioare a telescaunului 6CLD Ruia -
molideto brădet pe soluri schelete – tip habitat 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-
Piceetea)
156

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Aspecte ale vegetaţiei forerestiere în zona cuprinsă între pârtia Lupului şi Ruia - molideto brădet pe
soluri schelete – tip habitat 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-Piceetea)
Aspecte ale vegetaţiei forestiere în zone tipice unde sunt necesare operaţiuni de
derocare (în general exemplare tinere, de margine de masiv)
II. Poluare directă şi indirectă:
Căile pe care aceasta poate acţiona asupra speciilor / habitatelor se pot fi
clasificate astfel (Jaarsma et al. 2006):
1. Poluare fizică: posibil generată atât în perioada de construcţie a variatelor
obiective reglementate de proiect cât şi ulterior, în faza de
activitate curentă în cadrul staţiunii
Aici se încadrează:
• poluarea fonică posibil a fi cauzată de zgomotul produs atât de traficul
rutier, cât şi de activităţile curente din staţiune
• posibila fragmentare a unor habitate prin variate bariere fizice în teren
(garduri, căi de transport şi comunicaţie, suprafeţe lipsite complet de
vegetaţie - largi platforme betonate, canale de suprafaţă cu apă etc.)
157

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
2. Poluare chimică: posibil să apară în mod similar atât în etapele de construire,
cât şi pe timpul activităţii curente, grupează:
• poluarea indusă pe cale atmosferică generată de funcţionarea motoarelor
cu combustie internă (trafic), a surselor de încălzire (centrale termice),
incendii etc.
• poluarea cauzată de către unele substanţe petroliere posibil provenite din
accidente sau incidente rutiere sau de altă natură (cu precădere atunci
când afectează cursurile de apă de suprafaţă ce se constituie în sursă
pentru fauna din zonă; sau în cazul unor suprafeţe de sol afectând astfel
flora şi vegetaţia din zonă etc.)
• poluarea posibil să apară datorită unui management defectuos al deşeurilor
(mai ales în perioadele de construire), cu o cale de transmitere de risc mai
mare de asemenea prin intermediul apelor de suprafaţă
3. Efectul indirect asupra ecosistemelor:
În cazul de faţă poate consta într-o posibilă alterare biologică a habitatelor
disponibile pentru speciile adiacente staţiunii (incluzând domeniul schiabil) (efectul de
margine).
Acest fenomen poate să apară printr-o suprapunere a efectelor acestor presiuni
de ordin fizic şi chimic enumerate mai sus asupra teritoriilor din imediata vecinătate
(concentric faţă de zona domeniului schiabil).
Dimensiunea spaţială a acestui eventual efect va fi dată fireşte de apariţia fiecărei
componente (atât ca intensitatea, ca frecvenţă, cât şi ca efect caracteristic), dar şi de
modul de compunere (acolo unde este cazul) a efectelor variatelor poluări (fizice şi
chimice).
Compunerea efectelor acestor presiuni se face obişnuit după o funcţie având
următoarele argumente principale:
- caracteristicile presiunilor, specificitatea etc.
- receptivitatea sistemului faţă de presiunea intervenită (faţă de un anumit tip de
poluant sau de un anumit mod de disturbare)
- intensitatea intervenţiei
- periodicitatea intervenţiei
- durata intervenţiei
- momentul intervenţiei (important de exemplu în situaţia unor posibile disturbări
ale faunei în perioada de înmulţire etc. - apare o puternică variaţie sezonieră
astfel în acest caz)
- relaţia dintre durata intervenţiei şi rezilienţa sistemului afectat (suportabilitatea
sistemului afectat de a absorbi respectiva presiune cu un timp de revenire la
starea de echilibru care să asigure funcţionalitatea sa fără sincope majore) etc.
158

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Presupunând cunoscute toate aceste argumente cu o toleranţă care să asigure
pertinenţa aproximării acestei funcţii (la nivel de exigenţă ştiinţifică), se poate obţine atât
pentru fiecare presiune distinctă dimensiunea spaţială a întinderii efectelor semnificative
asupra sistemului afectat, cât şi un mod corect de compunere a efectelor mai multor
presiuni, deci a efectului cumulat.
Rezultatul unei astfel de modelări indică în primul rând dimensiunea optimă a unei
zone tampon care să asigure o protecţie eficientă a sistemului supus presiunii ceea ce
face recomandabilă analiza în cadrul stabilirii planului de management al ariilor
protejate din vecinătate (planuri neîntocmite la ora actuală).
III. Mortalitatea:
Prin implementarea proiectului propus nu se consideră semnificativ acest aspect
deoarece în zonă există un echilibru deja creat datorită tradiţiei activităţilor de turism şi
agrement în Poiana Braşov.
IV. Efectul de barieră:
Pentru marea majoritate a speciilor de animale nezburătoare construcţiile şi
dotările de infrastructură (drumurile) constituie bariere greu de trecut care au ca urmare
izolarea populaţiilor (Helldin and Seiler 2003, Laursen 1981, Seiler and Veenbaas
1999). Pentru speciile de păsări aceste bariere nu sunt atât de severe, dar totuşi
majoritatea speciilor corticole evită tranzitarea spaţiilor întinse în perioada de cuibărit.
Pentru a reduce efectul de barieră trebuie constituite coridoare ecologice (zone unde
exista un continuu de habitate naturale).
Zonele reglementate prin proiectul studiat au în prezent diferite categorii de
folosinţă ale terenului, de la pajişti şi terenuri forestiere şi până la zone construite. În
funcţie de favorabilitatea habitatelor în ceea ce priveşte posibilitatea asigurării
resurselor de hrană şi adăpost, acestea găzduiesc diverse specii de faună. Habitatele
forestiere din amplasamentul studiat nu îndeplinesc în prezent suficiente condiţii pentru
a asigura adăpostul şi resursa de hrană suficientă pentru specii de faună mare, atât
datorită suprafeţei relativ reduse din cadrul domeniului schiabil cât şi datorită
antropizării zonei prin amenajările existente.
Suprafaţa ocupată de pădure pe amplasamentul căreia sunt propuse defrişările
pentru extinderea domeniului schiabil este caracterizată de un anumit grad de
fragmentare datorită pârtiilor de schi existente şi a legăturilor dintre acestea. În ceea ce
priveşte fauna mare, acestea utilizează habitatele respective eventual ca zone de
tranzit, suprafeţele fiind în vecinătatea amenajărilor existente (drumuri, pârtii de schi,
cabane, instalaţii de transport pe cablu, staţii de pompare a apei etc.). Defrişările
prevăzute pentru lărgirea pârtiilor existente sau pentru crearea unor pârtii noi nu
modifică din acest punct de vedere funcţionalitatea zonelor împădurite luate în discuţie,
acestea neconstituindu-se ca bariere fizice pe traseele de deplasare ale speciilor
animalelor, pârtiile nefiind împrejmuite. Zonele ce prezintă riscuri de accidentare pentru
schiori, vor fi asigurate cu o împrejmuire, dar pe sectoare scurte, în zone mai abrupte,
neconstituindu-se ca obstacole pentru deplasarea animalelor.
159

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Sintetic, ca surse posibile generatoare a unui eventual impact asupra
biodiversităţii şi ariilor naturale protejate subliniem:
- realizarea defrişărilor propuse în scopul extinderii domeniului schiabil
impact negativ: pierdere definitivă de habitate pe un total de 24,82ha vegetaţie
forestieră (dintre care 0,623ha în interiorul ariei naturale protejate)
- efectuarea lucrărilor de modelare a pârtiilor şi de construire a restului obiectivelor
propuse prin proiect
impact negativ: risc poluare fizică a vegetaţiei în zonele aferente variatelor
şantiere (fragmentare temporară sau definitivă a unor habitate)
impact negativ: risc poluare chimică a vegetaţiei în zonele aferente variatelor
şantiere (pe calea aerului, prin posibile situaţii acidentale cu deversări de
substanţe chimice de origine petrolieră sau altă natură, management defectuos
al deşeurilor)
impact negativ: risc alterare biologică a habitatelor adiacente (efect de margine)
- derularea unor lucrări de construire proiectate
impact negativ: zgomote şi vibraţii cu posibile disturbări ale faunei (păsări,
mamifere)
4.4.3. Concluzii şi recomandări, analiza impactului şi măsurile de compensare ce se cuvin
Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea impactului investiţiei în ceea ce le priveşte
Cod
8120
Denumire Habitat
Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan
până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)
Prezenţa în
zona de
impact
Impact
Declinul*
apreciat (%)
- - -
8210 Versanti stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase - - -
4060 Tufărişuri alpine şi boreale - - -
6430
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul
câmpiilor, până la cel montan şi alpin
- - -
6520 Fâneţe montane - - -
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion - - -
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) - - -
4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix - - -
6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine - - -
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum - - -
9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupţi, grohotişuri şi ravene - - -
9410
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-
Piceetea)
0,623ha negativ 2,4
* - declinul apreciat s-a considerat ca procentul pierderii de habitat comparativ cu suprafaţa totală ocupată de acest
tip de habitat în sit
160

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, pentru care situl a fost
desemnat şi evaluarea impactului investiţiei în ceea ce le priveşte
Specii
Prezenţa în zona de
impact
Populaţiile
afectate
Impact preconizat
352 Canis lupus 0 0 0
1354 Ursus arctos 0 0 0
1361 Lynx lynx 0 0 0
1324 Myotis myotis 0 0 0
1166 Triturus cristatus 0 0 +
1193 Bombina variegata 0 0 0
2001 Triturus montandoni 0 0 +
1078 Stephanopachys substriatus 0 0 0
1087 Rosalia alpina 0 0 0
4014 Rhysodes sulcatus 0 0 0
4036 Pholidoptera transsylvanica 0 0 +
1758 Ligularia sibirica 0 0 0
1902 Cypripedium calceolus 0 0 0
4070 Campanula serrata 0 0 0
Prin lucrările de construcţii aferente extinderii domeniului schiabil se vor consemna
pierderi de habitate astfel: defrişarea unei suprafeţe de cca. 24,82ha vegetaţie
forestieră (dintre care 0,623ha în interiorul ariei naturale protejate).
Habitatul afectat din sit este 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies
(Vaccinio-Piceetea), raportat la suprafaţa ocupată în sit de acest tip de habitate rezultă
o pierdere procentuală de 2,4%.
În compensarea acestor pierderi se recomandă la renunţarea recoltării masei
lemnoase de pe suprafeţe echivalente în interiorul sitului de către autoritatea silvică şi
proprietarul fondului forestier. Prin această măsură şi speciile Stephanopachys
substriatus respectiv Rhysodes sulcatus vor beneficia de protecţie.
161

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În cea ce priveşte specia Pholidoptera transsylvanica, având în vedere mărirea
suprafeţelor defrişate, acesta va beneficia de posibilitatea de răspândire însă numai cu
condiţia ca în urma amenajării pârtiilor, speciile de graminee sădite să fie cele locale,
autohtone. Respectarea acestei cerinţe trebuie să fie obligatorie, fiind vorba de
proximitatea unei SCI. Pentru controlul strict al materialului de sădit (de însămânţare)
unitatea care va efectua acesta va trebui să prezinte documente doveditoare în acest
sens.
Având în vedere construcţia lacului de acumulare, speciile de amfibieni, cu
precădere Triturus cristatus, T. montandoni dar şi alte specii de tritoni care nu sunt
menţionate în formularul standard (cum ar fi T. alpestris, T. vulgaris) vor avea un loc
prielnic de reproducere. Pentru protecţia acestor specii eventualele lucrări de
decolmatare a lacului se vor efectua după perioada de reproducere a speciilor de
amfibieni şi numai în luna august. Nu se recomandă popularea lacului cu specii de
Salmonidae.
Studiile de teren nu au relevat prezenţa speciilor de păsări strict protejate, la unele
specii cum ar fi Tetrastes bonasia sau Tetrao urogallus, sau speciile de bufniţe mărirea
suprafeţei păşunilor poate fi benefică (de exemplu specia Strix uralensis vânează pe
terenuri deschise, adiacente pădurilor unde cuibăreşte), la altele cum ar fi speciile de
piţigoi sau muscari dispariţia acestuia este echivalentă cu pierderea definitivă a locurilor
de cuibărit. Pentru contracararea acestor efecte se recomandă ca din materialul
defrişat, după prelucrare, dar încă în faza de construcţie a proiectului, să se
construiască cel puţin 30 de cuiburi artificiale pentru piţigoi care pot fi amplasate în
apropierea staţiunii (şi vor avea şi un efect pozitiv, de atragerea atenţiei asupra
turiştilor) respectiv 10 cuiburi artificiale pentru bufniţe de talie mică (Glaucidium
passerinum şi Aegolius funereus). Pentru dimensiunile exacte ale acestor cuiburi,
precum şi pentru locurile de amplasare a acestora, va fi consultată Facultatea de
Silvicultură Braşov, Catedra de silvicultură.
În ceea ce priveşte speciile de floră protejată din zona de suprapunere a sitului cu
pâtriile de schi, se vor lua toate măsurile de protecţie a vegetaţiei existente.
Având în vedere caracterul sitului speciile de carnivore mari nu vor fi afectate de
activităţile proiectului, însă o monitorizare permanentă a prezenţei acestora va fi
obligatorie în perioada de exploatare a pârtiilor (ne referim la speciile Lynx lynx şi Canis
lupus încât în perioada de exploatare a pârtiei specia Ursus arctos nu va fi prezentă în
zonă).
162

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Biodiversitate, arii naturale protejate - evaluarea impactului
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
probabilitate de apariţie consecinţe întindere spaţială sensibilitate scor specific scor specific impact rezidual
ACŢIUNE
perioada de construire
realizarea defrişărilor propuse
în scopul reabilitării şi
extinderea domeniului schiabil
efectuarea lucrărilor de
modelare a pârtiilor şi de
construire a restului obiectivelor
propuse prin proiect
perioada de exploatare
funcţionarea instalaţiilor de
transport pe cablu şi a celor
care asigură înzăpezirea şi
prepararea pârtiilor
IMPACT
- pierdere definitivă de habitate pe un
total de 24,82ha vegetaţie forestieră
(dintre care 0,623ha în interiorul ariei
naturale protejate)
- fragmentare temporară sau definitivă a
unor habitate
- risc poluare chimică a vegetaţiei în
zonele aferente variatelor şantiere (pe
calea aerului, prin posibile situaţii
acidentale cu deversări de substanţe
chimice de origine petrolieră sau altă
natură, management defectuos al
deşeurilor)
- risc alterare biologică a habitatelor
adiacente (efect de margine)
- zgomote şi vibraţii cu posibile disturbări
ale faunei (păsări, mamifere)
- zgomote şi vibraţii cu posibile disturbări
ale faunei (păsări, mamifere)
PUNCTAJ
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
5 2 1 3 -30 -25
3 1 1 1 -9 -9
3 1 1 1 -9 -4
2 1 1 1 -6 -3
3 1 1 1 -9 -7
3 1 1 1 -6 -2
4.5. Peisajul:
4.5.1. Date generale:
În cadrul Legii 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, la Art. 1, pct. a) regăsim următoarea
definiţie pentru peisaj:
„peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al
cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani”
Conform art. 5, statul român ca şi parte semnatară a Convenţiei de la Florenţa, s-a
angajat
„b) să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop protecţia, managementul şi
amenajarea acestuia, prin adoptarea de măsuri specifice menţionate în prezenta convenţie;
c) să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţi regionale şi locale, precum şi
pentru alţi factori interesaţi la definirea şi implementarea politicilor peisajere menţionate la lit. b);
d) să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de
mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau
indirect asupra peisajului.”
În cazul analizat de prezentul studiu, nu au fost regăsite alte politici referitoare la
peisajul din zonă decât cele fie parte din Planul de Urbanism General al municipiului
Braşov, fie din Regulamentul de Urbanism.
163

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.5.2. Impactul prognozat:
În spiritul definiţiei „peisajului” redată mai sus, evaluatorul nu are fireşte
capacitatea să exprime o concluzie obiectivă faţă de impactul peisagistic cauzat de
construcţiile propuse, mai mult decât orice membru al societăţii.
În cadrul procedurii de avizare pe linie de protecţia mediului va urma şi o etapă de
dezbatere publică, moment în care se vor obţine mai multe informaţii legate de
implicaţiile asupra peisajului zonei, observaţiile publicului urmând a fi luate în
considerare la luarea deciziei de emitere a acordului de mediu pentru proiectul propus.
Trebuie în orice caz ţinut seama de complexitatea tuturor laturilor temei (orice
proiect trebuie pe cât posibil judecat în ansamblu său şi nu doar pe componente -
trebuie atent analizate atât plusurile de valoare aduse dar şi posibilele pierderi cauzate
şi modalităţile de contracarare / echilibrare a acestora).
În opinia evaluatorului se conturează următoarele surse şi categorii de impact
asupra peisajului prin implementarea proiectului propus:
- în cadrul proiectului de reabilitare şi extindere a domeniului schiabil se propune
amenajarea unui lac de acumulare în Poiana Ruia în scopul asigurării necesarului
de apă pentru înzăpezirea artificială
impact mediu negativ: prin dimensiunea sa relativă la zona de amplasare (cca. 30-
40% din Poiana Ruia) şi prin înălţimea de cca. 5m a taluzului din aval, se
poate considera că peisajul în zonă va avea de suferit faţă de situaţia
actuală deşi condiţiile topografice permit o estompare a diferenţei de nivel
rezultate
- defrişarea unei suprafeţe de 24,8ha de pădure
impact mediu negativ mai ales în faza de execuţie; la finalizarea lucrărilor, după
modelarea şi înierbarea pârtiilor de schi considerăm că impactul asupra
peisajului este unul nesemnficativ, acceptabil în comparaţie cu beneficiile
aduse de proiect
4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului:
Pentru diminuarea impactului asupra peisajului se recomandă impunerea
următoarelor măsuri:
• refacerea zonelor afectate de lucrări de decopertare, prin acoperirea cu strat
de sol fertil şi înierbare
• integrarea peisagistică cât mai bună a taluzurilor lacurilor înierbarea cu specii
similare celor din vecinătate şi prin modelarea pe cât posibil a acestor taluzuri
în concordanţă cu aspectul local al locului de amplasare
• gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate în timpul lucrărilor de
reabilitare
164

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Factorul de mediu peisaj - estimarea impactului
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
probabilitate de apariţie consecinţe întindere spaţială sensibilitate scor specific scor specific impact rezidual
ACŢIUNE
IMPACT
realizarea lacului de acumulare din - vizual, cauzat de înălţimea de cca.
Poiana Ruia
5m a taluzului din aval
realizarea defrişărilor propuse în
- vizual, până la finalizarea lucrărilor
scopul reabilitării şi extinderea
de modelare şi înierbare a pârtiilor
domeniului schiabil (24,8ha pădure)
PUNCTAJ
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
5 2 1 2 -25 -20
5 2 1 1 -20 -15
4.6. Mediul social şi economic:
4.6.1. Date generale:
Date concrete atât despre starea actuală cât şi despre avantajele economice ale
situaţiei propuse se regăsesc pe larg în cadrul studiului de fezabilitate, fiind preluate
parţial şi în prezenta documentaţie la capitolul Descrierea succintă a proiectului.
Subliniem doar că zona reprezintă un important motor în dezvoltarea turismului nu
numai din judeţul Braşov ci şi la nivelul întregii ţări, Poiana Braşov fiind un centru de
tradiţie în ceea ce priveşte atât practicarea sporturilor de iarnă cât şi ca loc de
peterecere a vacanţelor în timpul sezonului cald.
La o încărcare a capacităţii medii de 71% la mijloacele de transport pe cablu,
capacitatea totală medie de transport nou propusă va fi de cca. 4900 pers/h (maxim
5900 pers/h), faţă de cca. 3000 persoane din situaţia actuală.
Astfel, atât prin mărirea capacităţilor de transport pe cablu, cât şi prin amenajarea
tuturor pârtiilor existente şi a unor legături noi propuse la standarde moderne de
siguranţă şi confort, precum şi prin asigurarea unui strat de zăpadă corespunzător
exigenţelor unei staţiuni moderne (calitate şi durată), beneficiile de ordin econoic sunt
evidente.
4.6.2. Impactul prognozat:
- prin proiectul de reabilitare şi extindere a domeniului schiabil se preconizează
atragerea unui aflux mai mare de turişti în zonă, staţiunea urmând să funcţioneze la
standarde europene în ceea ce priveşte practicarea sporturilor de iarnă
impact important pozitiv: sporirea veniturilor prin atragerea unui aflux mai mare de
turişti în zonă
- aceste aspecte vor contribui şi la asigurarea unui număr crescut de locuri de muncă
pentru populaţia din zonă
impact mediu pozitiv: ridicarea bunăstării populaţiei din zonă prin asigurarea unui
număr crescut de locuri de muncă
4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului:
Nu este cazul, nefiind vorba de efecte negative.
165

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Mediul social şi economic - estimarea impactului
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
probabilitate de apariţie consecinţe întindere spaţială sensibilitate scor specific scor specific impact rezidual
ACŢIUNE
IMPACT
PUNCTAJ
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
atragerea unui aflux mai mare de turişti în zonă - sporirea veniturilor 4 4 3 3 +40 +40
creşterea numărului locurilor de muncă
- ridicarea bunăstării
populaţiei din zonă
5 2 2 3 +35 +35
4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural:
4.7.1. Date generale:
Patrimoniul cultural sau istoric nu este reprezentat strict pe terenul analizat şi nici
în imediata vecinătate, cele mai apropiate obiective protejate fiind plasate fie în
municipiul Braşov, fie în Râşnov.
În cadrul Listei monumentelor istorice 2004 din judeţul Braşov, conform evidenţei
de la Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, pentru
municipiul Braşov şi pentru Râşnov se regăsesc extrem de multe poziţii a căroro redare
în prezentul document nu este relevantă dată fiind lipsa unui eventual impact negativ
asupra lor. Lista fiind publică, se poate consulta la adresa:
http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/brasov.pdf
4.7.2. Impactul prognozat:
Proiectul nu este în măsură să cauzeze un impact negativ asupra condiţiilor
etnice, culturale sau de patrimoniu.
Prin creşterea afluxului de turişti în zonă (o parte dintre aceştia putând fi interesaţi
şi de alte obiective din zonă precum cele aparţinând patrimoniului istoric şi cultural),
există premisa apariţiei unui impact pozitiv.
4.7.3. Măsuri de diminuare a impactului:
Nu este cazul, nefiind vorba de efecte negative.
Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural - estimarea impactului
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
probabilitate de apariţie consecinţe întindere spaţială sensibilitate scor specific scor specific impact rezidual
ACŢIUNE
creşterea afluxului de
turişti în zonă
IMPACT
- pozitiv prin interesul manifestat de turişti pt.
obiectivele culturale sau de patrimoniu din zonă
PUNCTAJ
[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR]
3 2 2 1 +15 +15
166

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.8. Matricea de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu
Considerând metodologia aplicată şi prezentată la începutul prezentului capitol şi
matriciile de evaluare realizate pentru fiecare factor de mediu sau de interes conservativ
în parte, se prezintă sintetic rezultatele evaluării efectuate asupra proiectului propus.
M a t r i c e d e e v a l u a r e a i m p a c t u l u i i m p l e m e n t ă r i i p l a n u l u i p r o p u s a s u p r a
f a c t o r i l o r d e m e d i u
ACŢIUNE
FACTOR DE MEDIU: Apă
perioada de construire
eventuale infiltraţii de produse petroliere
provenite din scurgeri necontrolate de la
utilajele folosite pentru amenajarea
viitoarelor pârtii de schi şi instalaţiilor
aferente sau la amenajarea lacului de
acumulare
perioada de exploatare
captarea unor debite suplimentare din
izvoarele existente şi din apele de infiltraţie
provenite din precipitaţii
FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Aer atmosferic
perioada de construire
amenajarea terenului: săpături; manevrare
pământ sau material derocat
activităţi de transporturi şi lucru utilajelor în
front
amenajarea terenului: derocări prin
împuşcare
perioada de exploatare
activitatea de preparare a pârtiilor cu
mijloace mecanizate (ratrack)
FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Sol / subsol
perioada de construire
amenajarea terenului: lucrări de
terasamente
lucrări de derocare
defrişarea vegetaţiei forestiere în zonele de
lărgire sau a pârtiilor nou create
scurgeri accidentale de carburanţi sau
lubrifianţi datorită defecţiunilor tehnice a
utilajelor specifice de execuţie a lucrărilor
scurgeri accidentale de grund sau vopsea
în cazul protejării in situu prin acoperirea
unor elemente constructive metalice
IMPACT
- poluare chimică a apelor de infiltraţie
sau a izvoarelor cu produse petroliere
SCOR SPECIFIC
IMPACT REZIDUAL
- alte folosinţe ale acestor resurse -2
- creşteri temporare şi locale ale
concetraţiilor de pulberi în aerul
înconjurător (chimic inactive însă)
- creşteri temporare şi locale ale
concetraţiilor de PM10, SO x, NO x,
oxizi de carbon în aerul înconjurător
- creşteri temporare şi locale ale
concetraţiilor de pulberi sedimentabile
şi oxizi de azot în aerul înconjurător
- creşteri temporare şi locale ale
concetraţiilor de PM10, SO x, NO x,
oxizi de carbon în aerul înconjurător
- deranjarea stratelor de sol şi a
substratului
- posibilitatea apariţiei efectelor
erozionale
- posibilitatea poluării cu produse
petroliere
- posibilitatea poluării cu substanţe
chimice conţinute în grunduri, vopsele
-2
SEMNIFICAŢIE
IMPACT
impact
nesemnificativ
impact
nesemnificativ
-7 impact slab
-8 impact slab
-9 impact slab
-9 impact slab
-9 impact slab
-9 impact slab
-20 impact mediu
-4 impact slab
-1
impact
nesemnificativ
167

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
ACŢIUNE
IMPACT
activitatea de transport şi a utilajelor în - depunerea unor noxe emise
frontul de lucru
(pulberilor sedimentabile, metale etc.)
- risc de poluare cu substanţe chimice
depozitări necorespunzătoare de deşeuri
(oxizi de fier, acizi etc.)
perioada de exploatare
- posibilitatea apariţiei unor efecte
activitatea de exploatare a pârtiilor de schi
erozionale pe pârtii sau în avalul lor
FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Biodiversitate, arii naturale protejate
perioada de construire
realizarea defrişărilor propuse în scopul
reabilitării şi extinderea domeniului schiabil
efectuarea lucrărilor de modelare a pârtiilor
şi de construire a restului obiectivelor
propuse prin proiect
perioada de exploatare
funcţionarea instalaţiilor de transport pe
cablu şi a celor care asigură înzăpezirea şi
prepararea pârtiilor
FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Zgomot şi vibraţii
- pierdere definitivă de habitate pe un
total de 24,82ha vegetaţie forestieră
(dintre care 0,623ha în interiorul ariei
naturale protejate)
- fragmentare temporară sau definitivă
a unor habitate
- risc poluare chimică a vegetaţiei în
zonele aferente variatelor şantiere (pe
calea aerului, prin posibile situaţii
acidentale cu deversări de substanţe
chimice de origine petrolieră sau altă
natură, management defectuos al
deşeurilor)
- risc alterare biologică a habitatelor
adiacente (efect de margine)
- zgomote şi vibraţii cu posibile
disturbări ale faunei (păsări, mamifere)
- zgomote şi vibraţii cu posibile
disturbări ale faunei (păsări, mamifere)
perioada de construire
utilajele specifice lucrărilor de terasamente
+ transporturi
- emisii de zgomot şi vibraţii
exploziile din cadrul lucrărilor de derocare
perioada de exploatare
instalaţiile de transport schiori (motoarele
de antrenare a cablului)
agregatele de pompare a apei necesare
înzăpezirii
agregatele de înzăpezire (tunurile cu elice - emisii de zgomot şi vibraţii
şi lănciile)
agregatele de producere a aerului
comprimat necesar înzăpezirii (compresor)
maşinile de preparat pârtiile (ratrack-uri)
FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Gestiunea deşeurilor
perioada de construire
lucrări de amenajare a domeniului schiabil
(terasamente, construcţii-montaj)
activităţi ale personalului ce efectuează
lucrările de amenajare
SCOR SPECIFIC
IMPACT REZIDUAL
SEMNIFICAŢIE
IMPACT
-7 impact slab
-1
-2
-25
impact
nesemnificativ
impact
nesemnificativ
impact mediu /
important
-9 impact slab
-4 impact slab
-3 impact slab
-7 impact slab
-2
impact
nesemnificativ
-10 impact slab
-9 impact slab
-6 impact slab
-2
impact
nesemnificativ
-4 impact slab
-2
impact
nesemnificativ
-6 impact slab
- deşeuri tehnologice conf. tab 3.1. -3 impact slab
- deşeuri menajere conf. tab 3.1. -2
impact
nesemnificativ
168

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
ACŢIUNE
perioada de exploatare
activităţi ale personalului ce deserveşte
instalaţiile propuse pe domeniul schiabil
activităţi ale turiştilor din zonă
FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Peisaj
realizarea lacului de acumulare din Poiana
Ruia
realizarea defrişărilor propuse în scopul
reabilitării şi extinderea domeniului schiabil
(24,8ha pădure)
FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Mediul social şi economic
IMPACT
- deşeuri menajere conf. tab 3.1.
- vizual, cauzat de înălţimea de cca. 5m
a taluzului din aval
- vizual, până la finalizarea lucrărilor de
modelare şi înierbare a pârtiilor
SCOR SPECIFIC
IMPACT REZIDUAL
-2
-2
SEMNIFICAŢIE
IMPACT
impact
nesemnificativ
impact
nesemnificativ
-20 impact mediu
-15 impact mediu
atragerea unui aflux mai mare de turişti în
zonă
- sporirea veniturilor +40 impact puternic
creşterea numărului locurilor de muncă - ridicarea bunăstării populaţiei din zonă +35 impact important
FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural - estimarea impactului
creşterea afluxului de turişti în zonă
- pozitiv prin interesul manifestat de
turişti pt. obiectivele culturale sau de
patrimoniu din zonă
+15 impact mediu
În concluzie, considerând toate aspectele prezentate, se poate afirma că
respectând specificaţiile proiectului şi incluzând recomandările formulate
pe linie de protecţie a mediului prin prezentul studiu, impactul produs
asupra factorilor de mediu din zonă prin implementarea proiectului
„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov”, va fi
unul în limitele admise de legislaţie.
169

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
5 . A N A L I Z A A L T E R N A T I V E L O R
Per ansamblu au fost luate în considerare mai multe variante în ceea ce priveşte
atingerea obiectivelor proiectului propus, variante de realizare care însumate se pot
formula sub aspectul a două alternative generale.
În urma unei analize multicriteriale a acestor variante atât într-o fază de
prefezabilitate cât şi în faza de fezabilitate, s-a ajuns la configurarea alternativei cele
mai echilibrate sub aspectul optimizării costurilor şi beneficiilor atât financiare cât şi
tehnice, de mediu etc.
Astfel, criteriile de optimizare cele mai importante utilizate în această analiză au
fost (fără o ordonare după importanţă neapărat):
- analiza financiară
- problematica tehnică
- aspecte legate de asigurarea resursei de teren şi a acceselor
- reducerea pe cât posibil a timpilor de implementare
- costuri şi consideraţii legate de protecţia mediului
- costuri şi consideraţii legate de aspectele sociale (sănătatea şi confortul
populaţiei posibil afectată de proiect etc.)
Această analiză nu a fost doar una multicriterială ci şi una pluridisciplinară,
implicând activ nu doar factorii de decizie în ceea priveşte asigurarea resursei
financiare pentru acest proiect, ci pe toţi cei care au contribuit la proiectarea obiectivului
şi alţi factori locali interesaţi (autorităţile publice locale; - proprietarii şi administratorii
terenurilor vizate; structurile silvice care administrează fondul forestier din întreaga
zonă; proiectanţii de specialitate; evaluatorul de mediu etc.).
Integrarea consideraţiilor legate de impactul asupra mediului a contribuit în mare
măsură la luarea deciziei finale de selectare a alternativei propuse.
În afară de alternativa detaliată în prezentul studiu, s-a mai examinat o alternativă
ce implica următoarele aspecte principale:
• intervenţii pe o suprafaţă mai mare din aria protejată (cca 1,2ha din
rezervaţie) faţă de 0,6ha în alternativa finală propusă
• suprafaţa de cca. 0,6ha care nu se mai ocupă este o rarişte de molid cu
zâmbru (Pinus cembra) - habitat ce nu are corespondent în nomenclatorul
Natura 2000
Avantajul alternativei propuse este că s-a diminuat cu cca. 50% suprafaţa ocupată
în rezervaţie fiind ocolită totodată o arie cu arbori valoroşi (cca. 15 exemplare zâmbru).
170

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Exemplare de Pinus cembra (zâmbru) şi Larix decidua (larice) propuse a fi tăiate în alternativa respinsă la
selecţie (partea superioară a masivului, în vecinătatea fostei cabane Cristianul)
Alternativa zero
Beneficiile pentru mediul înconjurător ar fi de necontestat fireşte prin păastrarea
acestuia în starea actuală.
Poate singurul efect negativ ar fi legat de neefectuarea lucrărilor propuse pentru
evitarea eroziunii pârtiilor actuale.
Efectele cauzate de neadoptarea alernativei „0” sunt contrabalansate pe de o
parte de beneficiile economice şi sociale însemnate aduse de implementarea
proiectului, iar pe de altă parte de măsurile de reducere şi compensare a impactului
propuse.
171

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
6 . M O N I T O R I Z A R E A
Monitorizarea presupune supravegherea permanentă a modului de încadrare
calitativă a tuturor emisiilor rezultate din desfăşurarea unei activităţi în specificaţiile
legislaţiei (limite şi valori de prag pentru fiecare factor de mediu). Monitorizarea oricărei
activităţi din acest punct de vedere se face pe de o parte în scopul depistării în timp util
a unor eventuale poluări accidentale şi pe de altă parte pentru o permanentă verificare
şi corectare a măsurilor care au fost considerate pentru protecţia calităţii acestor factori
de mediu.
Astfel, considerând atât etapa de construire a obiectivului cât şi cea de operare,
criteriile conform cărora se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la
evaluarea impactului, respectiv pentru principalii factori de mediu / de interes protectiv
identificaţi ca posibil a fi afectaţi semnificativ, pe baza rezultatelor din matricea finală de
evaluare.
În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum şi metoda
de obţinere a informaţiilor. Frecvenţa monitorizării variază de la un criteriu la altul sau
de la un indicator la altul în raport cu specificul acestora şi probabilitatea de apariţie a
eventualelor efecte vizibile / măsurabile, cu scopul de fi descoperite cât mai devreme
efectele negative şi aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea sau
reducerea acestora.
Aer
Dat fiind că nu există prevăzute în proiect surse staţionare de emisii atmosferice
semnificative, în ceea ce priveşte calitatea aerului nu se consideră a fi necesară o
monitorizare.
Sol, subsol
Cu condiţia respectării tuturor procedurilor şi etapelor tehnologice prevăzute de
proiect, se consideră că factorii de mediu sol, subsol nu se supun unui risc care să
justifice o monitorizare a calităţii lor.
Gestiunea deşeurilor
În ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor, executantul are obligaţia să întocmească
toate raportările detaliate la capitolul „Deşeuri” în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Ape
Deoarece se propune captarea unor debite de apă din izvoare locale şi prin lucrări
de drenare a apelor de infiltraţie, recomandarea se îndreaptă spre o monitorizare în
acest sens astfel:
• înregistrarea debitelor captate din fiecare sursă propusă în parte cu
menţinerea unei evidenţe a datelor rezultate
• monitorizarea modului în care restul folosinţelor din masiv (cabane turistice
etc.) sunt sau nu afectate prin partajarea resurselor de apă deja utilizate de
acestea
• înregistrarea debitelor la izvoarele de unde se captează apa cu menţinerea
unei evidenţe a datelor rezultate, în scopul coroborării acestor date cu
evoluţia stării vegetaţiei din aval (monitorizarea biodiversităţii)
172

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Biodiversitate, arii protejate
Vegetaţie
Pentru monitorizarea stării de sănătate a vegetaţiei forestiere din aval de bazinetul
din care se captează apa necesară alimentării lacului Ruia recomandăm utilizarea
metodologiei de monitorizare sol-vegetaţie forestieră aprobată prin Ord. 244/2002, prin
suprafeţe de probă permanente (SPP).
În cazul în care punctele de monitoring existente prin amplasarea actuală nu oferă
informaţii relevante asupra stării de sănătate a vegetaţiei amintite, propunem
amplasarea unor astfel de suprafeţe în unităţile amenajistice 10A şi 15B (în aval de
lacul Ruia respectiv în aval de zona de captare a izvoarelor situate în partea de NV a
lacului) cu aprecierea doar a gradului de decolorare a coroanei pentru eliminarea
cauzelor de natură biotică (defolieri produse de atacuri de insecte) ce nu nu sunt induse
de implementarea proiectului.
Decolorarea se apreciază în procente rotunjite divizibile cu 5 (0, 5, 10, 15 ... ),
exprimându-se procentul de frunze sau ace (existente în coroana arborelui) a căror
culoare se abate tranşant de la culoarea normală a frunzişului speciei respective
(prezintă nuanţe de la galben la ruginiu). La estimarea decolorării trebuie avut în vedere
faptul ca în perioada de observare (iulie-august) arborii care au suferit atacuri de
insecte defoliatoare în anul respectiv prezintă frunze rezultate din a doua înfrunzire,
frunze de culoare verde-gălbui cu pete ruginii pe margini, ce dau impresia unei
decolorări.
Intensitatea vătămării arborelui dupa procentul de decolorare a coroanei acestuia
se stabileşte conform metodologiei europene astfel:
- clasa 0 de decolorare (0-10%) – arbore sănătos;
- clasa 1 de decolorare (11%-25%) - arbore slab vătămat;
- clasa a 2-a de decolorare (26%-60%) - arbore moderat vătămat; clasa a 3-a de
decolorare (61%-99%) - arbore puternic vătămat.
Pentru a evita erorile de apreciere evaluările trebuie să se efectueze în perioada
de maximă activitate fiziologică a arborilor (începutul lunii iulie - sfârşitul lunii august),
dar nu pe timp de ploaie, ceaţă sau în perioade ale zilei cu lumină difuză. De
asemenea, procesele de înflorire şi fructificaţie pot simula defolieri şi/sau decolorări,
prin apariţia unor frunze de mici dimensiuni şi uşor decolorate. În aceste situaţii trebuie
efectuată o observare atentă, pentru ca estimarea sa nu fie influenţată în mod negativ
în ceea ce priveşte defolierea şi/sau decolorarea.
Foarte important este ca această monitorizare să fie făcută de către specialişti
silvicultori cu experienţă, capabili să constate dacă vătămarea arborilor este sau nu
determinată de uscăciune prin reducerea resurselor de apă disponibile prin captarea
acestora în vederea alimentării lacului Ruia întrucât decolorarea frunzişului şi uscarea
arborilor poate avea şi alte cauze. Beneficiarul proiectului are avantajul că dispune de
astfel de specialişti în cadrul Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt.
În cazul în care se constată fenomene de uscăciune datorate captării resurselor
de apă disponibile, modul de reglare a echilibrului în zonă este acela de a reduce
debitele captate. Într-o asemenea eventualitate, fie diferenţa faţă de necesarul de apă
173

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
pentru înzăpezire se va asigura din reţeaua publică Poiana Braşov, fie se va reduce
proporţional suprafaţa de înzăpezit.
Datele astfel obţinute se vor corobora cu înregistrările debitelor specificate la
partea de monitorizare a apelor pentru a stabili o corelaţie între starea vegetaţiei şi
debitele captate astfel încât să poată fi menţinut echilibrul actual în zona de interes.
Alăturat se prezintă propunerea de program de monitorizare a efectelor asupra
mediului.
P R O P U N E R E D E P R O G R A M D E M O N I T O R I Z A R E Î N V E D E R E A I D E N T I F I C Ă R I I
E F E C T E L O R S E M N I F I C A T I V E A L E P R O I E C T U L U I P R O P U S A S U P R A F A C T O R I L O R
D E M E D I U S A U A A L T O R F A C T O R I D E I N T E R E S P R O T E C T I V
Factorul de mediu
asupra căruia se
manifestă
impactul
1. Ape
2. Biodiversitate -
vegetaţie
Indicator
Responsabil
Frecvenţa
monitorizării
Debite captate - beneficiarul proiectului permanent
Afectarea restului folosinţelor din masiv (nr
sesizări)
Debite disponibile la izvoarele de unde se
captează apa
Decolorarea
[%]- procente rotunjite
divizibile cu 5 (5, 10, 15..)
- beneficiarul proiectului permanent
- beneficiarul proiectului permanent
- beneficiarul proiectului în
colaborare cu compartimentul
de specialitate al APM Braşov şi
RPLP Kronstadt RA
anual în perioada
iulie-august
174

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
7 . S I T U A Ţ I I D E R I S C :
Unul dintre aspectele importante abordate în legislaţia românească ce are în
vedere stabilirea unor politici de mediu ce să asigure o dezvoltare durabilă este şi
managementul riscului de mediu.
În esenţă acesta constă în identificarea eventualelor riscuri de poluări, stabilirea
probabilităţilor de apariţie, factorii de mediu susceptibili a fi impactaţi, precum şi
modalităţi de prevenire şi control pentru aceste riscuri.
Ca orice procedeu de estimare ce ţine de sfera probabilităţilor şi evaluarea riscului
prezintă un grad de eroare sistematic introdusă considerată a fi în genere de maxim
3%.
Cele mai mari surse ale acestori erori sistematice sunt însăşi modelele
matematice aplicate, respectiv nivelul acestora de încredere (confidenţă).
Managementul integrat al riscului impune o coroborare a ponderilor influenţelor
sau determinărilor unor faze precum localizarea, prevenirea, diminuarea, protecţia şi
instituţionalizarea.
Metodologia de identificare a riscului descrisă în literatura de specialitate cuprinde
în general trei categorii din care fac parte:
metode comparative
metode fundamentale
metode bazate pe diagrame logice
În situaţia de faţă abordarea a fost făcută printr-o metodă de tip fundamental ce
poartă denumirea uzuală "Analiza WHAT IF?" (ce se întâmplă dacă?).
În această tehnică, identificarea riscului se leagă de localizarea şi caracterizarea
surselor de scurgeri şi estimarea frecvenţei se face în baza unor date statistice din
situaţii similare.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o clasificare a dezastrelor în care
acestea sunt separate după originea lor:
grupa celor naturale (ex: inundaţii catastrofale ce duc la cedarea unor
baraje, alunecări masive de teren; cutremure, procese vulcanice, uragane,
incendii masive de păduri prin autoaprindere etc.)
grupa celor antropic provocate (din nefericire lista ar cuprinde probabil mult
mai mult decât volumul acestei lucrări)
Dată fiind natura activităţii şi dimensiunea acesteia pe amplasament, o încadrare
realistă a unor evenimente cauzatoare de poluări ar fi în categoria "incidentelor sau
accidentelor tehnologice". Termenul se traduce în practică prin eliminarea necontrolată
în mediu a unor substanţe chimice toxice ca urmare a unor accidente locale la instalaţii
de tip industrial sau de epurare a apelor uzate.
Hazardul se identifică cu orice situaţie cu potenţial de producere a unui accident.
Riscul este probabilitatea ca hazardul existent să se transforme în fenomene cu
impact negativ semnificativ asupra mediului ambiant.
Pentru cuantificarea riscului s-a utilizat o scară graduală de apreciere a gravităţii şi
a probabilităţii de apariţie a riscului:
175

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
PROBABILITATEA
VALORI
CUANTIFICATE
GRAVITATE
redusă 1 mică
medie 2 medie
mare 3 majoră
De asemenea, între nivelele de risc şi cele de securitate există un raport de
inversă proporţionalitate, conform modelului de mai jos:
nivel I nivel II nivel III nivel IV nivel V nivel VI nivel VII
Nivel de risc (N) minim foarte mic mic mediu mare foarte mare maxim
Nivel de securitate (S) maxim foarte mare mare mediu mic foarte mic minim
La modul general, un sistem va fi cu atât mai puţin poluant, mai sigur, cu cât
nivelul de risc va fi mai mic. Relaţia poate fi reprezentată ca în graficul alăturat.
+∞
Măsuri de securitate
Risc
+∞
Dacă analizăm dependenţa riscului de frecvenţa şi gravitatea evenimentelor,
această relaţie poate fi reprezentată schematic astfel:
176

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
+∞
R = F x C
RISC
+∞
Frecvenţă mică
Consecinţe mici
RISCURI MICI
Frecvenţă medie
Consecinţe medii
RISCURI MEDII
Frecvenţă mare
Consecinţe mari
RISCURI MARI
Analiza de risc presupune realizarea unor etape, acestea putând fi reprezentate
astfel:
Ce se poate întâmpla?
Care sunt consecinţele?
IDENTIFICAREA
RISCULUI
ANALIZA
CONSECINŢELOR
Care este frecvenţa?
CUANTIFICAREA
RISCULUI
LUAREA
DECIZIILOR
REDUCEREA
RISCULUI
177

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
După Alvin Toffler şi Al. Ozunu (Elemente de hazard şi risc - Ed. Accent, 2000), se
disting două categorii de analize de identificare şi caracterizare a riscului (HAZID).
1. Analize calitative (HAZard Operability Study)
2. Analize cantitative (PQRA - Process Quantitative Risk Analysis)
Decizia privind alegerea unei anumite analize şi gradul de aprofundare este legată
de scara probabilistică de toleranţă a riscului.
Evaluarea cuantificată a riscului este un proces probabilistic, cu posibilitatea
introducerii unor erori de ±3%. Printre cele mai importante surse de incertitudine sunt de
menţionat modelele matematice de estimare a concentraţiilor şi accidentelor majore.
Gestionarea integrată a riscului se bazează pe ipoteza că toate fazele de
gestionare: localizare, prevenire, diminuare, protecţia şi elementul instituţional pot fi
explorate într-un mod holistic şi complementar, astfel ca resursele procesului de
gestionare a risului să fie optimizate. Deşi evaluarea şi gestionarea integrată a riscului
ecologic necesită luarea în considerare a tuturor riscurilor posibile, nivelul de detaliere
în fiecare caz în parte poate varia în funcţie de priorităţile prestabilite.
Schemă de procedurală pentru evaluarea riscului cantitativ
Prezentarea sistemului
Identificarea hazardului
Estimarea
consecinţelor
Estimarea frecvenţei
defecţiunilor
Criterii de evaluare
HAZOP ; FMEA
Niveluri de risc rezultate
E v a l u a r e a r i s c u l u i
178

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În situaţia executării lucrărilor de amenajare a domeniului schiabil din Poiana
Braşov, ca posibile riscuri amintim:
• risc de inundabilitate datorat unor accidente tehnice la nivelul lacului de
acumulare (spargere baraj)
• risc de explozii accidentale în cazul utilizării necorespunzătoare a
încărcăturilor destinate împuşcărilor de la operaţiunea de derocare
• risc de poluare a solului cu produse petroliere în urma unor defecţiuni
semnificative la utilajele din frontul de lucru
pentru apa de suprafaţă:
SURSĂ CALE RECEPTOR
sănătatea umană, mediul construit
lac de acumulare Ruia
accidente la operaţunile de derocare prin
împuşcare
pentru sol şi subsol
scurgeri accidentale de carburanţi sau
lubrefianţi de la utilaje
calitatea aerului
accidente la operaţunile de derocare prin
împuşcare
versant - pârtie Subteleferic +
Sulinar
vânt, curenţi locali
infiltrare, scurgere
vânt, curenţi locali
- schiorii aflaţi pe pârtie
- mediul construit din staţiunea
Poiana Braşov
calitate aer atmosferic
sol, subsol
calitate aer atmosferic
Dintre toate aceste situaţii de risc, cea cu consecinţele cele mai grave în cazul
apariţiei fiind cea în care se peterece o golire a lacului Ruia în urma unui accident tehnic
cu ruperea barajului.
Din acest motiv, în cele ce urmează redăm un material de analiză a acestui risc şi
a efectelor prezentat de către proiectantul general.
179

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru o exploatare în siguranţa a lacului, se pune problema deversarii din lac a
apelor prin prea-plin în cazul extrem de nefuncţionare a automatizării care comanda „în
aval” – în sensul de componente ale instalaţiilor şi construcţiilor dinainte de lac –
intreruperea alimentării cu apa.
Deversarea preaplinului se realizează printr-o conductă DN200 de-a lungul părţii
vestice a lacului până înaintea staţiei de pompare. Din condiţii de teren, pe conducta
DN250 - la o creştere a nivelului apei cu 10 cm – se poate descarcă un debit de 40 l/s,
conform rezultatului calculului hidraulic redat in continuare:
Debitul deversării din cresterea nivelului apei cu 10cm
Q = 2/3 * µ * b * (2g)^0,5 * hü^(3/2)
debit calculat
µ= 0.55 coeficient de pierdere
d= 0.2 m diametrul conductei de transport
U= 0.6 m perimetrul udat maxim al conductei
hü= 0.1 m înalţime de deversare (creştere nivel apă)
Q= 0.040 m³/s debit maxim calculat (40 l/s)
Deversarea viiturii şi prea-plinul din lac vor fi unite în zona staţiei de pompare. Din
acest cămin cu vane, va fi condusă în direcţia staţiei inferioare a instalatiei 6CLD Ruia,
prin intermediul unei conducte PVC DN250 şi deversată liber în terenul carstic la vest
de Drumul Roşu).
O măsura suplimentară împotriva efectelor negative produse urmare unei viituri ce
ar deversa apa peste coronamentul digului, este realizarea unei zidării uscate cu piatră
brută de dimensiuni mari la piciorul taluzului exterior – pe tot perimetrul acestuia – cu
scopul de a disipa energia apei scurse pe taluz, evitând eroziunea solului din jurul
lacului.
Un fenomen de care trebuie să se ţină seama pentru bună funcţionare a lacului de
acumulare se refera la intensitatea extrema a ploilor ce se pot întâlni în amplasamentul
lucrării.
Din statisticile precipitaţiilor zilnice extreme din România (conform „Bazele
statistice ale hidrologiei” – ed. 2002, autori: Radu Victor DROBOT şi Paul Dan
STĂNESCU), precipitaţia maximă convectivă din zona Masivului Postăvarul într-un
interval de 24 ore este de 180 mm, însemnând acumularea în lac a unui volum de 180
l/mp, (adică: 180 l/mp x15000 mp = = 2700000 l = 2700 mc de apă). Acest volum de
apă se poate acumula în lac doar în condiţiile în care nu funcţionează sistemul de
evacuare a apei prin prea-plin şi pe deversorul amenajat în coronament.
Prin funcţionarea prea-plinului concomitent cu producerea fenomenului de
precipitaţie maximă, conducta de prea-plin se „încarcă” pe perioada de 24 ore de
producere a fenomenului, cu un debit de 31.25 l/s, inferior debitului capabil a conductei
DN200, de 40.00 l/s, chiar cu riscul formării unei supraretenţii de 10 cm (adică mai mult
de 50% din supraretenţia maxima de 18 cm formată în condiţiile extreme, fără nici o
evacuare).
În ipoteza în care debitul de apa captat depăşeşte necesarul de alimentare a
lacului (şi sistemului de inchidere a vanei pe conducta DN200 de legătură între bazinul
colector şi lac este scos din funcţie urmare unei pane de curent, defectiune mecanica, a
180

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
sistemului de automatizare, etc), prima varianta de golire a apelor de peste nivelul
maxim proiectat este evacuarea pe deversorul practicat în coronamentul digului. Dacă
deversorul este obturat, nivelul apei din lac poate să se înalţe cu 54 cm în ipoteza luării
în calcul a unei acumulări din drenarea suplimentara a unei suprafeţe de 3.00 ha.
Aceasta situaţie o considerăm ca fiind total improbabilă.
Dimensionarea digului din condiţia de stabilitate generala a ţinut cont inclusiv de
ipoteza umplerii cu apă până la nivelul coronamentului, în condiţiile în care, prin garda
de 1.00 m proiectată, se poate reţine apa şi la acest nivel, suplimentat cu cei 54 cm la
care se mai adaugă viitura preluata direct de lac, respectiv creşterea nivelului apei cu
încă 18 cm rezultând o creştere finala de 54+18=72 cm.
Un alt fenomen de care se ţine seama la proiectarea lacului este acţiunea vântului
prin fenomenul de vălurire a luciului de apă. Lăţimea maxima a luciului apei expus
vântului este de cca. 160 m, pe direcţia SV – NE.
Din „roza vânturilor” de mai jos se observă că vânturile predominante în Poiana
Braşov sunt pe direcţia SE – NV, perpendicular pe direcţia lui lăţime maximă a luciului
apei din lac
Din expunerea la vânt pe o lăţime de 160 m (0.160 km), a luciului apei, rezultă
caracteristicile valurile produse pe lac - înălţime val şi viteza de propagare a valului -
conform calculului de mai jos:
Calcul garzii peste nivelul maxim al luciului apei (calcul după Post-Londe)
Front expus la vant: L= 0.160 km
Inălţime valuri, H= 0.72 m H=[0,75 +0,34 x L 0,5 - 0,26 x L 0,25 ]
Viteza valuri, V w = 2.94 m/s Vw=[1,5 + 2H]
Garda peste luciu apei, G=
0.98 m G=[0,75 x H + (Vw 2 /2g]
NV
ROZA ANUALA A VANTULUI
POIANA BRASOV (1987-2000)
15
10
N
NE
5
V
0
E
SV
SE
Frecventa (%)
Viteza (m/s)
SE
181

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Ţinând seama de valorile de mai sus, se stabileşte nivelul de retenţie la 1,00 m
sub coronamentul digului, iar garda (înălţimea liberă) până la folia hidroizolanta va fi de
0,80 m.
Nivelul de retenţie rezultă la cota 1496. În acest fel există siguranţa că nici în urma
unor furtuni puternice nu se va produce o deversare indusă de activitatea valurilor.
La o exploatare normala a lacului de acumulare, ţinând cont şi de hidroizolarea
generala a taluzului interior şi a fundului lacului, opinăm că nu exista motive pentru o
deversarea accidentala a apei din lac.
O condiţie pentru bună funcţionare a lacului de acumulare este menţinerea apei la
starea lichida în toate componentele sistemului. Aceasta condiţie se indeplineşte printro
permanenta circulaţie a apei, graţie curgerii gravitaţionale cu viteza destul de mare şi
graţie pompării. În zonele unde stagneaza apa (în bazinele captărilor, decantoare,
bazine de absorbţie şi în special în lac), se va prevedea un sistem pentru circulaţia apei.
În staţia de pompare a lacului vor fi instalate două compresoare de aer comprimat de
câte 10 kW care vor preveni îngheţarea apei pe suprafaţa lacului pe timpul iernii
prevenind astfel o spargere a foliei izolatoare – în cazul unui nivel redus al apei în
timpul golirii. Suplimentar se realizează o permanentă răcire a apei din lac. Conductele
pentru aerul comprimat se vor monta prin dig spre construcţia de preluare a apei şi de
acolo spre lac.
Pentru producerea zăpezii artificiale cu apa din lac, este necesara o trecere a apei
din lac în staţia de pompare şi de aici – sub presiune – spre utilajele de preparat zăpadă
(tunuri sau lăncii). Trecerea apei în staţia de pompare se face cu conducte de legătură
lac – staţie de pompare, de diferite diametre, presiuni şi lungimi
De la construcţia de evacuare a apei de pe fundul lacului (în zona sorbului),
pleacă mai multe conducte - pozate etajat pe doua nivele - spre camera vanelor, pe
lungimea dintre construcţia de evacuare şi staţia de pompare de cca. 81.00 m,
respectiv:
La nivel inferior:
4 conducte de evacuare a apelor drenate: DN150, PP, SN12
La nivel superior:
Conducta de evacuare 1: DN 400, PN10
Conducta de evacuare 2: DN 400, PN10
Conducta de evacuare 3 (= golire de urgenţă): DN 300, PN10
Conducta de umplere statia inf. Kanzel: DN 200, PN10
Conducta de umplere Ruia: DN 200, PN10
Onducta pentru recirculaţia drenajului: DN 125, PN10
Conductă pentru circulaţia apei: 2 x DN 80, PN10
Conducta pentru masurarea temperatura apei: DN 80, PN10
Conducta pentru masurarea nivelului lacului: DN 80, PN10
Pe fundul şanţului de pozare pentru conducte, între construcţia de evacuare şi
staţia de pompare, se va turna un strat de egalizare de 10-20 cm din beton simplu. Pe
acest strat se va poza primul nivel de conducte, cămăşuite în beton, respectiv cele 4
182

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
conducte de evacuare a apelor drenate. La nivelul următor, tot cămăşuite cu beton se
vor monta conductele de la nivelul doi (descrise mai sus)
Pentru a evita efectul de şerpuire a conductelor, la jumătatea distanţei de 81 m
între sorb şi camera vanelor se va turna o diafragma din beton armat cu piese de
trecere pentru conducte, constituindu-se ca un reazem intermediar ce permite doar
deplasări de-a lungul conductelor din contracţie şi dilataţie. Dimensiunea acestei
diafragme este de cca. 7.00 m şi înălţime de 3.00 m, pe o fundaţie corespunzătoare din
beton simplu.
În exploatarea lacului este posibila executarea unei goliri de urgenţă.
Golirea de urgenţă a lacului de acumulare se realizează cu ajutorul unei conducte
de evacuare DN 250 montată pe fundul lacului (la cota 1482 - peste nivelul staţiei de
pompare), unde se află o vana cu cursor pentru deschiderea golirii de urgenţă.
Conducta de golire este o conducta multifuncţională prin echiparea ei cu vane şi
supape de sens funcţie de scopul propus, respectiv:
• conducta de golire de fund (de urgenţă) a lacului
• conducta pentru înzăpezire (apa ptr. înzăpezire), în zona Drumul Roşu şi
pârtia Lupului
• conducta de refulare spre lac a apei captate în zona staţiei inferioare a
instalaţiei 6CLD Ruia, (la baza virogii existente din jurul cotei 1330)
Înainte de descărcare în emisar (viroaga amintita mai sus), se va construi un
disipator de energie, care va permite golirea de urgenţă fără a duce eroziuni în rigolă.
Dimensionarea golirii de urgenţă:
În cazul conductei de golire de urgenţă - DN250 – rezultă conform calculaţiei 3, un
volum de apă descărcată de 50.000m³, volum căruia îi corespunde atingerea unui nivel
al apei considerat sigur (în cazul retenţiei maxime coborâte cu cca. 5.00 m, până la
nivelul terenului natural, nivel sub care lacul este construit în săpătura), într-un interval
de 72 de ore (3 zile), care poate fi deversat în decursul a 3zile (72ore).
O golire completă a lacului de acumulare prin conducta de golire de urgenţă este
posibilă în decursul a 175 ore.
Prin montarea unei vane cu cursor în staţia de pompare, debitul maxim pe
aceasta conducta poate fi reglat după cerinţă. De exemplu în cazul unei scurgeri
minore, care nu periclitează stabilitatea construcţiei digului, nu are sens o golire de
urgenţă în cel mai scurt timp.
183

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
(3) Debitul golirii de urgenţă: (calculaţie după PRANDTL/ KARMAN/ MOODY)
Dh= 165 m diferenţă max înălţime
d= 0.25 m diametru conductă
L= 850 m lungime conductă
x adm. = 0.7 - pierderi admisibile
x extimat = 0.5 - (estimat)
x Auslauf = 1.0 pierderi deversare
n vascozitate = 1.30E-06 viscozitate
Rugozitate k=
10 mm
Rugozitate k= 0.01 m
calcul:
A= 0.049 m²
v propus =
5.00 m/s
Re= 9.62E+05 (=v*d/n)
k/d=
4.00E-02
l Rohr = 0.065 Prandtl/ Karman/ Moody
x Rohr = 219.6 (l*L/d)
x Total = 221.8
m= 0.067 (=1/(1+x Total )^0,5)
v= 3.81 m/s (=m*(2*g*Dh)^0,5)
Q= 0.19 m³/s (=v*A)
Influenţe asupra regimului debitului colectat natural (bazin hidrografic)
din apropierea staţiei inferioare a telefericului planificat 6CLD Ruia
Mărimea bazinului hidrografic din vecinătatea staţiei inferioare a telefericului 6CLD
Ruia proiectat, este de cca. 0.35 km 2 . Pentru aceasta suprafaţa, debitul viiturii calculat
conform metodei timpului de întârziere a lui ZELLER corelată cu valorile de precipitaţii
maxime după STANESCU şi DROBOT, ed. 2002, are o valoare maximă pentru un
astfel de eveniment - într-o perioadă de 150 de ani - de aproximativ HQ 150 = 4,0 m³/s.
Comparativ cu acest debit, aportul debitului de 190 l/s cât aduce ţeava de golire
de urgenţă a lacului – reprezintă un procent de max. 5% din debitul maxim de 4.00 mc/s
a apei cu revenire la 150 ani, luat în calcul. Deoarece în această zonă nu sunt probleme
cauzate de roci afânate, afuiabile, secţiunea de scurgere din avalul deversării nu va
avea nici o problemă de preluare a acestui debit total, cu atât mai mult în cazul
deversarii celor doar 0.19 mc/s din descărcarea de urgenţă a lacului. Considerând că
aceste goliri se efectuează destul de rar (doar în caz de urgenţă), nu se va înregistra o
activitate de eroziune zonei.
184

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Cu o pantă a terenului natural în aval de bazinul hidrografic de 27%, pe o zona cu
pământuri din bolovăniş mijlociu, împădurită, pe secţiune de scurgere se descarcă un
debit de 19mc/s, conform rezultatelor calculului hidraulic redat mai jos.
Pentru punctul cel mai de jos din secţiunea de calcul, adâncimea maxima a viiturii
este de 56 cm, la o lăţime a luciului de apa de 5.77 m.
Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
Lucrarile proiectate sunt amplasate în sudul zonei locuite Poiana Braşov, pe
versantul nordic al Masivului Postăvarul. În zona domeniului schiabil (adiacenta
acestuia), exista următoarele obiective:
- cele doua staţii de sosire a telecabinelor Kanzel şi Capra Neagra
- instalaţia de monizare a transportului aerian şi cladirea administrativa a
ROMAIR Bucureşti
- releul de televiziune şi cabana Postavarul
Lucrările proiectate exclud posibilitatea unor accidente în zona obiectivelor de
interes public enumerate mai sus.
În timpul exploatării lacului de acumulare se poate pune problema unui accident
tehnic ce poate duce la cedarea parţială a digului. Reamintim că volumul de 120000 mc
de apa acumulat în lac se realizează cu suprafaţa luciului de apa de 1.50 ha şi
adâncime maxima a apei de 14.00 m. Din cei 14.00 m adâncime, cca. 9.00 m sunt
realizaţi prin săpătura în terenul natural iar următorii cca. 5.00 m se realizează la
adăpostul unui dig din materiale locale.
Taluzurile se realizează cu pantă de 1:2 cel exterior şi de 1:2.3, cel interior.
Producerea acestui accident tehnic se poate întâmpla după următorul scenariu:
• cedarea digului la nivelul coronamentului, pe o lungime de 10.00m (din
cauze multiple: spargerea foliei hidroizolante, infiltraţii ce produc tasarea
digului şi începerea dislocări digului sub presiunea apei), etc, cauze ce
permit producerea unei breşe în dig pe adâncime de 1.00 m sub nivelul
maxim al apei, inclusiv începerea deversării
• considerăm că forma după care se creeaza breşa este un trapez cu baza
mică în jos, şi părţile laterale înclinate la 45 0
• breşa se măreşte proporţional până la atingerea terenului natural de la
baza digului, nivel de la care considerăm ca apa nu mai are putere sa
disloce şi terenul natural iar golirea se opreşte
• secţiunea digului luată în calcul este secţiunea cea mai defavorabila,
respectiv secţiunea cu înălţimea maxima a digului.
În aceste condiţii s-a făcut un calcul hidraulic în 5 secţiuni ale breşei din metru în
metru, (intre cota 1495 şi 1491), cu rezultat redat în continuare.
Caracteristicile de scurgere şi secţiunile sunt redate în extrasul de planşa de mai
jos (Secţiunea 2-2, parţială)
Pantele folosite în calcul de descărcare (pe direcţia deversării), pentru fiecare
profil au ţinut cont de nivelul terenului natural şi nivele ipotetice considerate cele mai
185

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
aproape de forma şi valorile ce se pot produce în realitate (conform planşei cu
secţiunea considerata).
Urmare acestui calcul, cu debitele produse la fiecare nivel (din metru în metru), s-
a putut determina volumul de apa şi timpul în care acest debit se descarcă în condiţiile
scenariului, conform tabelului de mai jos.
Conform calculului, în acest scenariu se va descarcă accidental din lac un volum
total de 64334 mc, într-un timp de 2889.33 sec, respectiv un debit mediu de 22.26
mc/sec, debit considerat ca fiind unul realist.
Durata totală de golire este de 48 minute.
După descărcarea volumului de mai sus, nu se mai pierde apa din lac decât în
măsura în care lacul este alimentat în continuare.
Din configuraţia terenului din aval de lacul de acumulare, apa descărcată din lac
se va disipa conform imaginii de mai jos (linii de scurgere pe terenul modelat în 3D,
după curbele de nivel, prin folosirea funcţiei „waterdrop”)
Aplicând spre aval funcţia respectiva, se observă că disiparea apei se face într-o
zona cu suprafaţa de cca. 0.50 km 2 .
Nivelul apei pe suprafaţa de 0.50 km 2 (fără a ţine seama de fenomenul de
absorbţie), este de 64334 mc/0.50 km 2 = 128668 mc/ km 2 (128.7 l/mp)
Comparând valoarea de 128.7 l/mp cu precipitaţia maximă convectivă din zona
Masivului Postăvarul într-un interval de 24 ore (de 180 l/mp), conform „Bazele statistice
ale hidrologiei” – ed. 2002, autori: Radu Victor DROBOT şi Paul Dan STĂNESCU),
concluzionăm că fenomenul de golire a lacului din accident tehnic, are impact mai mic
decât o ploaie cu intensitate maxima de revenire la 150 de ani iar prin disipare, nu se
formeaza o viitura în adevăratul înţeles al noţiunii ce defineşte viitura ca fiind „moment
de vârf în evoluţia scurgerii apei unui râu, caracterizata prin creşteri spectaculoase,
deosebit de rapide – de ordinul orelor – ale nivelelor apelor, implicit a debitului, până la
atingerea unui maxim, după care urmează scaderea nivelului apei”
186

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
SCENARIU SCURGERE A APELOR PRIN CEDAREA ACCIDENTALA A DIGULUI
187

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Calculul hidraulic in sect. A-A (bresa in dig)
Pofile de calcul in sectiunea de golire a lacului
prin cedarea progresiva a digului cu câte 1 m pe verticala
Peste cota: Aria Perimetrul R C v Q Panta
m m^2 m m m/sec mc/sec i
1495.00 9.00 10.83 0.83 23.87 11.92 107.28 0.300
1494.00 7.00 8.83 0.79 23.59 11.18 78.27 0.283
1493.00 5.00 6.83 0.73 23.13 10.31 51.57 0.272
1492.00 3.00 4.83 0.62 22.20 8.99 26.97 0.264
1491.00 1.00 2.83 0.35 19.28 5.83 5.83 0.259
H (m)
1495.5
1495
1494.5
1494
1493.5
1493
1492.5
1492
1491.5
1491
1490.5
Cheia limnimetrica pe sectiunea bresei
0 20 40 60 80 100 120
Q (mc/sec)
188

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
GOLIRE PANA LA COTA: CU Qgolit DE: VOLUMUL DE: SE DESCARCA IN:
mc/sec mc sec
1495 107.28 14794 137.91
1494 78.27 13818 176.55
1493 51.57 12842 249.04
1492 26.97 11896 441.11
1491 5.83 10984 1884.72
VOLUM TOTAL DESCARCAT: 64334
TIMP TOTAL DE DESCARCARE: 2889.33
189

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
190

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
8 . D E S C R I E R E A D I F I C U L T Ă Ţ I L O R
Mai jos se prezintă doar o sinteză a celor mai importante dificultăţi care au creat
mai mult sau mai puţin probleme în procesul de evaluare:
• dificultăţi în obţinerea unor informaţii în detaliu despre alte proiecte propuse
în zonă sau despre obiective care sunt în funcţiune
• unele dificultăţi în evaluarea impactului asupra resurselor de apă în zona
domeniului schiabil în lipsa unor studiu hidrogeologic corespunzător şi în
lipsa informaţiilor precise despre nivelul de consum aferent folosinţelor
existente
• reglementarea întârziată a situaţiei din punct de vedere al gospodăririi
apelor
• lipsa unor date de intrare la o precizie mai ridicată, datorită neajungerii
proiectării la o fază de detaliu pe toate planurile (liste de cantităţi, utilaje
etc.). Acest lucru se datorează în mare parte în opinia noastră şi unei lipse
de acordare între legislaţia pe linie de construcţii şi cea de mediu care încă
se manifestă.
• unele dificultăţi în estimarea emisiilor atmosferice în condiţiile în care în
actuala fază de proiectare sunt încă neabordate anumite detalii (parc de
utilaje, consumuri, ore de funcţionare etc.; detalii precise asupra metodelor
de împuşcare - substanţe, cantităţi etc.)
• lipsa unor planuri de management aprobate la nivelul celor două arii
protejate (una dintre acestea încă nu are custode desemnat, pentru cealaltă
fiind desemnat de curând custodele care are la rândul său un termen de
graţie pentru întocmirea regulamnetului şi planului de management)
• lipsa unor studii sau date concrete vis a vis de toleranţa unor specii la
anumite presiuni specifice
• dificultăţi de ordin legislativ: legislaţia pe linie de peisaj care pe lângă faptul
că este săracă (de fapt o singură lege de ratificare unei convenţii), are şi un
caracter extrem de generalist şi un grad ridicat de imprecizie în stabilirea
unor termeni sau pârghii de evaluare
• un timp de reacţie încetinit pentru obţinerea unor detalii la nivel de
proiectare, inerent în condiţiile unei echipe pluridisciplinare internaţionale
Pentru ca nici una dintre dificultăţile enumerate mai sus să nu altereze concluziile
referitoare la efectele proiectului asupra fiecărui factor de mediu considerat, a fost
abordat următorul mod de lucru:
• în cadrul procesului de evaluare a impactului s-a încercat acoperirea
scenariilor cele mai negative, respectând princpiul precauţiei
• au fost recomandate măsuri suplimentare faţă de cele deja regăsite în
proiect, în scopul evitării şi/sau reducerii pe cât posibil a impactului astfel
încât impactul rezidual să permită implementarea proiectului fără a se
aduce prejudicii semnificative calităţii mediului
191

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
• au fost recomandate unele măsuri de compensare în cazul biodiversităţii
(datorită afectării unor habitate)
• au fost recomandate unele măsuri de monitorizare în special pentru
urmărirea modului în care prelevarea debitelor de apă necesare acumulării
propuse ar putea induce pe viitor schimbarea unor echilibre în zonă la
nivelul vegetaţiei forestiere sau a altor tipuri de habitate. Prezenta evaluare
neavând posibilitatea de a efectua măsurători sau studii specifice
multianuale (neexistând nici studii de fundamentare ale proiectului pe linie
de protecţia mediului), scopul acestor măsuri de monitorizare este de a
asigura posibilitatea depistării în timp util a unor eventuale dezechilibre în
sistemul de resurse hidrice din zonă astfel încât să se poată aduce corecţii
înainte de a cauza prejudicii ireversibile mediului
• se face recomandarea ca acordul de mediu să fie eliberat doar condiţionat
de aceste măsuri de monitorizare, urmând ca la solicitarea autorizaţiei de
mediu să fie întocmit şi prezentat spre avizare un plan de monitorizare cu
indicarea clară a punctelor de urmărire a fiecărui indicator, metodele de
determinare şi înregistrare, modul de menţinere a evidenţelor şi de corelare
a datelor obţinute precum şi metodologia de corecţie a eventualelor
disfuncţionalităţi apărute
192

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
9 . R E Z U M A T F Ă R Ă C A R A C T E R T E H N I C
9.1. Denumirea proiectului
„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov”
Titularul proiectului
Primăria Municipiului Braşov
9.2. Descrierea succintă a proiectului
Pentru reabilitarea şi extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov, proiectul
propune realizarea a patru obiecte distincte:
• Obiectul I: Reabilitare domeniu schiabil
• Obiectul II: Amenajare lac de acumulare şi înzăpezire
• Obiectul III: Instalaţii noi de transport pe cablu
• Obiectul IV: Dezvoltarea infrastructurii conexe (energie electrică,
telecomunicaţii, parcări auto)
În documentaţia tehnică de proiectare, fiecare dintre aceste obiecte sunt descrise
pe categoriile de lucrări necesare a se realiza.
Mai jos se prezintă o sinteză a acestora:
Obiectul I: Reabilitare domeniu schiabil
A. Extindere pârtii
Reabilitarea actualului domeniu schiabil se referă în primul rând la extinderea
pârtiilor existente, descrise la subcapitolul referitor la situaţia existentă, de-a lungul celor
patru coborâri (de la A la D), respectiv:
A.1 Extindere coborarea „A”- Pârtia Lupului:
A.2 Extindere coborârea „B”- Pârtia Sulinar şi retrasarea drumului schiabil spre pârtia Bradul
A.3 Extindere coborârea „D” - Pârtia „Drumul Roşu”:
A.3.1 Extindere şi măsuri de siguranţă în zona intersecţiei cu pârtia Subteleferic
A.3.2 Lărgire între Cabana Postăvarul şi Poiana Ruia
A.3.3 Construcţia pârtiei în zona din aval de Poiana Ruia
A.3.4 Lărgirea intersecţiei cu pârtia Subteleferic (între cota 1420 şi 1300)
A.4 Pârtii noi de legatura:
A.4.1 Legături de pe pârtia Lupului spre staţia inferioară a noului 6CLD RUIA
A.4.2 Drum schiabil de legătură între staţia amonte a noului telescaun Lupului (cota 1135)
şi staţia inferioara a telegondolei Postavaru Expres
A.4.3 Construcţia nouă a pârtiei de legătură din Drumul Rosu (cota 1120) până la staţia
inferioară a noului telescaun Lupului (cota 975)
A.4.4 Legături în zona nou-propusei instalaţii de transport 6CLD Ruia, între Drumu Roşu şi
pârtia Lupului, în aval de staţia telegondolei Postăvarul Expres
193

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În sinteză, caracteristicile pârtiilor după reabilitare şi extindere vor fi:
Suprafeţe de teren ocupate după reabilitarea pârtiilor
Nr.
Nume pârtie
Lăţime medie
[m]
Diferenţa de
nivel [m]
Panta medie
[%]
Lungime pe
orizontală
[m]
Arie după
reabilitare
[mp]
1 Lupului parte superioară 48 345 26 1343 64569
2 Lupului parte inferioară 26 510 27 2410 63660
3 Sulinar parte superioară 55 49 23 1126 61675
4 Sulinar parte inferioară 27 497 25 2168 58791
5 Subteleferic parte superioară 70 253 27 852 59947
6 Subteleferic parte inferioară 67 450 27 1540 102484
7 Drumul Rosu parte superioară 51 170 20 914 79009
8 Drumul Rosu parte mijloc 37 167 10 1401 51749
9 Drumul Rosu parte inferioară 15 498 16 3307 49009
10 Kanzel 172 105 34 310 53392
11 Stadion 44 39 12 337 14836
12 Bradul 78 80 16 470 36522
Total ocupat 16178 695643
Legături noi între pârtiile reabilitate
1 Kanzel - Lupului 9,50 810 8232
2 Lupului - Drumul Rosu variabil 2305 69954
3 Drumul Rosu - Subteleferic variabil 1124 15346
4 Drumul Rosu - Sulinar 33 75 2475
5 Sulinar - Bradul 8 125 1000
Total ocupat 4914 97007
Total general 21092 792650
Tabelele de mai sus conţin suprafeţelor de teren ocupate pentru lărgiri ale pârtiilor
existente cât şi suprafeţele necesare legăturilor nou-proiectate. În aceste suprafeţe - pe
lângă suprafeţele utile - sunt incluse şi suprafeţele ocupate de taluzări ale versanţilor
rezultate din decapări cât şi suprafetele de teren ocupate cu lucrările de consolidare a
zonelor din aval. Se estimeaza că doar un procent de cca. 90% din suprafaţa totala
ocupata este suprafaţa utila.
Rezumând, după reabilitare rezultă o suprafaţa schiabila de cca. 71,00ha.
Lungimea totala a pârtiilor de schi rezultată ca urmare a reabilitării şi extinderii
(inclusiv noile legăturile dintre pârtii), este de aproximativ 21100m (21,1km).
Lucrările de reabilitare implică şi ocuparea unor suprafeţe împădurite.
În urma suprapunerii suprafeţelor ocupate cu proiectul peste suprafeţele fondului
forestier (suprapunere făcută în colaborare cu Regia Publică Locală a Pădurilor
Kronstad RA Braşov - ca administrator al fondului forestier), rezultă o suprafaţă de
35,90ha de fond forestier afectat, din care 24,82ha de defrişat.
194

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Totalul de 24,82ha de defrişat, sunt în proprietatea:
• Primăriei mun. Braşov: 23,644ha
• Domeniile statului: 0,293ha
• alţi proprietari: 0,883ha
Totalul suprafeţei de defrişat, se împarte pe obiectivele proiectate, astfel:
• 7,572ha pentru extinderea şi reabilitarea actualului domeniu schiabil, din
care 0,623ha este amplasată în rezervaţia „Muntele Postăvarul”
• 15,026ha pentru realizarea legăturilor noi intre pârtii şi accesul la staţiile
noilor instalaţii de transport pe cablu
• 1,847ha pentru culoarul şi zonele de siguranţa a instalaţiei 6CLD Ruia
• 0,998ha pentru culoarul şi zonele de siguranţa a instalaţiei 4CLF Lupului
Întreaga suprafaţa de defrişat este acoperita cu vegetaţie forestiera alcătuită din
arborete pure de răşinoase (molid) în partea superioara, amestecuri de răşinoase în
zona mijlocie a versantului (brad şi molid preponderent) şi amestecuri de răşinoase cu
foioase în partea inferioara (molid, brad, fag), în proporţii diferite, răşinoasele fiind
preponderente în proporţie de peste 80%.
Conform datelor din amenajamentul silvic furnizate de Regia Autonoma a
Pădurilor Kronstad, la suprafaţa de defrişare de 24,82ha se va extrage un volum
estimat de masa lemnoasă de 11100mc.
Din suprafaţa defrişată amplasată în aria protejată „Muntele Postăvarul”- conform
amenajamentului - se va extrage un volum de masa lemnoasă de cca. 124mc.
B - Preparare pârtii. Durata de înzăpezire şi necesarul de apă.
Pentru prepararea pârtiilor, necesarul de masini de preparat pârtia va fi de 5: 3buc
de 300CP; 2buc de 200CP. Din motivul că unele pârtii sunt abrupte, două sau trei din
masini trebuie echipate cu trolii.
Se propun pentru înzăpezire următoarele arii:
pârtia Drumul Roşu
pârtia Subteleferic (doar înzăpezire pe lăţimi reduse)
pârtia Sulinar
pârtia Lupului (inclusiv ocolitoarele uşoare)
pârtia Kanzel (doar drumul de la TC Capra Neagră)
legăturile de pârtii ale 6 CLD Ruia
pârtia de legătură Drumul Rolu - Lupului
pârtia liftului Bradul
pârtia liftului Stadion
13,6ha
11,4ha
10,5ha
13,8ha
0,5ha
5,5ha
2,8ha
deja se înzăpezeşte
1,9ha
Totalul ariilor de înzăpezit după reabilitare este de 60,00ha pentru care necesarul
anual de apă este de cca. 145000mc.
195

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Obiectul II: Amenajare lac de acumulare şi înzăpezire
A. Capacităţi, amplasare şi elemente constructive
Proiectul propune construcţia unui lac de acumulare care să conţină pe lângă
necesarul de apă pentru înzăpezirea de bază şi necesarul pentru înzăpezirile ulterioare,
de corecţie.
Lacul de acumulare se va amplasa în platoul „Poiana Ruia", la o altitudine în jurul
cotei de 1490mdMN. Lacul de acumulare este proiectat cu o capacitate de
înmagazinare de 120000mc, ceea ce impune o întindere a luciului de apă de cca.
15000mp, cu o adâncime a apei de cca. 14,00m. Terenul total (delimitat de conturul
piciorului taluzurilor digurilor), ocupat de lacul de acumulare va fi de 2,46ha.
Exploatarea lacului pentru producerea de zăpadă artificială impune echiparea
acestuia cu o staţie de pompare pentru distribuţia apei pe domeniu schiabil.
Clădirea staţiei de pompare are următoarele compartimente principale:
o camera compresoarelor
o camerele de joasă şi înaltă tensiune
o camerele transformatoarelor
o camera pompelor
o magazie şi compartimentări pentru: automatizare şi monitorizare a
funcţionării instalaţiei de alimentare şi exploatare a lacului de acumulare,
automatizare şi monitorizare a instalaţiilor de produs zăpadă artificială, grup
sanitar cu apă potabilă şi cu toaletă ecologică mobilă
B. Conceptul instalaţiilor de înzăpezire
Înainte de pompare, în staţie se vor instala filtre de apă, instalaţiile UV, ventilele de
închidere şi reglare, sisteme integrate de monitorizare şi automatizare precum şi
grupurile de pompare.
Clădirea pompelor va avea spaţii necesare pentru toate cerinţele unei monitorizari
şi exploatări normale şi în siguranţă, pentru urmărirea posibilelor avarii ce ar cauza o
descărcare accidentală (chiar parţială) a apei din lac.
Pentru înzăpezire se propun combinaţii de agregate specifice de produs zăpadă,
respectiv:
un număr de 53 tunuri de zăpadă (parţial fixe pe turn) cu elice şi 16
agregate hibride (pot funcţiona atât ca tun cât şi ca lance) pentru segmente
de pârtie foarte late cu posibilităţi bune de conectare la instalaţia de
hidranţi:
• segmente de pârtii deasupra staţiei superioare a telegondolei
Postăvarul Expres spre staţia superioară a telecabinei Kanzel
• segmentul superior al pârtiei Subteleferic - Ruia
• pârtia Sulinar
• zona Doamnei
• sub lacul de acumulare - zona Zidul Mare etc.
un număr de 243 lăncii pentru toate segmentele de pârtii, deoarece o
manipulare pe numeroasele pârtii abrupte a tunurilor în timpul scurt al
înzăpezirii de bază este foarte anevoioasă şi consumatoare de timp.
196

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
În afara sezonului de schi, atât tunurile cu elice cât şi lănciile se demontează din
amplasament şi se depozitează într-o anexă existentă în zona garajelor maşinilor de
preparat pârtiile şi în garajul telescaunului instalaţiei 6CLD Ruia de la staţia inferioara a
acestuia.
Obiectul III: Instalaţii noi de transport pe cablu
Prin proiect se propune montarea a 2 astfel de instalaţii de transport pe cablu,
respectiv 2 telescaune (unul cu 6 locuri şi unul cu 4 locuri):
III.1 - 6CLD Ruia
Acest telescaun se propune a fi realizat pentru înlocuirea actualului teleschi Ruia,
cu plecare din platoul Poiana Ruia până sub staţia superioară a Telegondolei
Postăvarul Expres, cu o lungime de aproape 550m, amplasat de-a lungul marginii foarte
abrupte a pârtiei Subteleferic (în partea superioară a pârtiei Ruia).
Astfel, se proiectează o instalaţie modernă care porneşte dintr-un platou de sub
Poieniţa Cristian şi se învecinează cu Drumul Roşu, până în vestul staţiei superioare a
telegondolei existente.
Structura constructivă a acestei instalaţii va fi realizată din:
• staţie inferioara cu suprastructură metalică, acoperită şi infrastructură din
stâlpi din beton armat adaptaţi la teren în funcţie de caracteristicile acestuia
(conform specificaţiilor relevate de studiile geotehnice)
• garaj pentru scaune şi atelier de întreţinere şi reparaţii alăturat staţiei
inferioare
• staţie superioară cu aceeaşi structură constructivă ca staţia inferioară;
staţia superioară va reprezenta staţia motoare
• stâlpi intermediari pentru susţinerea cablului purtător - trăgător; elevaţia
stâlpilor este o structura metalică, tronsonată sau nu în funcţie de înălţimea
fiecărui stâlp şi de profilul longitudinal al terenului din amplasament
• fundaţiile stâlpilor din beton armat cu adaptare la teren cu beton simplu sau
armat funcţie de condiţiile din teren (specificate de studiile geotehnice)
• reţea de alimentare cu energie electrică acţionarea cablului la staţia
motoare şi pentru celelalte necesităţi din staţii, de-a lungul traseului (pe
stâlpi), în garaj şi atelier etc.
Cotele ±0,00 propuse pentru cele două staţii sunt:
• staţia inferioară: ±0,00 = 1341,30mdMN
• staţia superioara: ±0,00 = 1716,50mdMN
Ambele staţii ale acestei instalaţii, se va echipa cu un minim necesar de facilităţi:
• o toaletă ecologică mobilă
• un dozator de apă potabilă
• un tomberon pentru colectarea resturilor menajere
197

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
III.2 - 4CLF Lupului
Această instalaţie nouă se propune pe sectorul inferior (mai neted) al coborârii pe
pârtia Lupului, inferior altitudinii de 1190mdMN.
Raţiunea propunerii acestei instalaţii se poate desprinde din analizarea situaţiei
actuale în care pârtia Lupului (una din cele mai îndrăgite şi de tradiţie pârtii din Poiana
Braşov) a devenit greu practicabilă din cauza unui pasaj dificil (degradat de-a lungul
timpului, în care panta extremă este dublată de formarea gheţii şi de apariţia pietrelor).
Propriu-zis, la ora actuală, pârtia Lupului este întreruptă în porţiunea mediană de
acest pasaj degradat, astfel încât partea inferioară este decalartă închisă de către
administrator şi salvamont (în sensul că nu se poate acorda asistenţă). Din acest motiv,
pârtia Lupului mai este utilizată parţial doar în porţiunea superioară, schiorii
efectectuând o trecere prin pădure spre zona centrală a staţiunii, la atingerea pasajului
dificil. Jumătatea inferioară a devenit inaccesibilă prin faptul că nu este deservită de nici
o instalaţie de transport.
Prin realizarea acestui nou telescaun, se va asigura un acces în zona mediană a
pârtiei, astfel încât se va utiliza pârtia Lupului pe toată lungimea sa. Existând acces de
sus şi cu variantă clară de ieşire în centru în zona dificilă (legătură proiectată), dar şi de
la baza pârtiei prin noua instalaţie până în zona mediană, pârtia se va putea parcurge la
alegere în întregime sau pe cele două jumătăţi separat cu evitarea pasajului dificil.
Această instalaţie va avea o lungime mai mică, generată de raţionamentul de mai
sus - traseul de urcare nu va merge decât până în porţiunea mediană a domeniului
schiabil. Traseul propus este localizat la marginea domeniului schiabil deci nu va
deservi şi zona pârtiilor Sulinar, Bradu, zona centrală. Din aceste motive, aici s-a
proiectat un telescaun fix doar de 4 locuri, cu o capacitate de transport mai redusă (faţă
de cel de 6 locuri descris anterior).
Cotele ±0,00 propuse pentru cele două staţii sunt:
• staţia inferioară: ±0,00 = 975,50mdMN
• staţia superioara: ±0,00 = 1180,00mdMN
Structura constructivă a acestei instalaţii este similară cu instalaţia 6CLD Ruia
deja descrisă. Singurele deosebiri sunt că:
• nu va dispune de garaj (scaunele rămânând de-a lungul traseului tot
timpul)
• staţia motoare va fi cea inferioară
Ca şi în cazul 6 CLD Ruia şi în cazul acestei instalaţii, fiecare staţie se va echipa
cu un minim necesar de facilităţi, respectiv o toaletă ecologică mobilă; un dozator de
apă potabilă şi un tomberon pentru colectarea resturilor menajere.
198

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Obiectul IV: Dezvoltarea infrastructurii conexe
IV.1 Alimentarea cu energie electrică
Reţeaua electrică existentă din Poiana Braşov spre staţiile superioare ale
telefericelor existente cât si spre ceilalţi consumatori din Masivul Postavaru este destul
de veche şi insuficientă pentru asigurarea necesarului de energie electrică cerut de
staţia de pompare de lângă lacul de acumulare din Ruia.
Ca urmare a situaţiei existente, se impune proiectarea unei noi reţele de medie
tensiune (20kV) dinspre staţia inferioară a 8EUB Telegondolei Postăvarul Expres,
pozată subteran de-a lungul instalaţiei de înzăpezire, până la staţia de pompare de
lângă lacul de acumulare din Ruia şi mai departe până la staţia superioară a
telegondolei, pe o lungime de cca. 2400m.
IV.2 Cablu din fibră optică
Pentru realizarea comunicaţiei între operatorii şi supraveghetorii telefericelor şi a
sistemelor de acces în şi din staţii, precum şi între staţiile importante de înzăpezire, pe
lângă cablurile instalaţiilor de înzăpezire şi a celor de medie tensiune dinspre Poiana
Braşov spre staţia de pompare Ruia şi mai departe până la staţia superioară a 8 EUB
Telegondolei Postăvarul Expres, va fi montat şi un cablu din fibră optică.
În viitor, prin acest cablu se vor putea transmite imagini video de pe munte la
staţiile telefericelor, către televiziune, operatori de turism, salvamont, salvare, internet,
politie etc. În acelasi mod se va putea afla în timp real starea vremii, starea pârtiilor,
aglomeraţia de pe pârtii etc., fiind un real sprijin în atragerea turiştilor spre pârtii.
IV.3 Parcări auto la baza pârtiilor
Odată cu reabilitarea şi extinderea domeniului schiabil, inevitabil va creşte
presiunea turiştilor ce ajung în Poiana Braşov cu automobilul propriu şi nu dispun de
locuri de parcare suficiente. Pentru rezolvarea acestei probleme, în paralel cu acest
proiect, Primăria Braşov a demarat un proiect de construire a unui parcări multietajate
cu un număr de minim 2000 de locuri, în actuala parcare de la intrarea în staţiune.
ACCESE ŞI ORGANIZARE DE ŞANTIER
Accesul în amplasamentul lucrărilor proiectate este relativ uşor datorită existenţei
Drumului Roşu care leagă Poiana Braşov (baza pârtiilor) de partea superioară a
masivului Postăvaru, asigurând accesul la construcţiile existente.
Astfel, actualul Drum Roşu, cu funcţie de drum auto, pleacă din amplasamentul
staţiilor inferioare a telegondolei Postăvarul Expres şi a telecabinei Kanzel, şerpuieste
prin pădure şi peste pârtiile Subteleferic şi Sulinar şi se termină pe creasta Postăvarului.
Acest drum a fost consolidat şi îmbunătăţit ca traseu de drum auto cu ocazia execuţiei
telegondolei Postăvarul Expres, în anul 2006, astfel că la această dată permite
circulaţia basculantelor, autobetonierelor şi a tuturor utilajelor necesare la realizarea
lucrărilor proiectate. Pe acest drum s-au transportat inclusiv tronsoanele stâlpilor
metalici de pe traseul telegondolei cât şi subansamblurile staţiei superioare a acesteia.
Pe acest drum se va derula toată circulaţia auto cu materiale necesare
implementării proiectului propus cât şi circulaţia maşinilor de transport a personalului
tehnic şi a muncitorilor.
199

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Personalul muncitor şi personalul tehnic de urmărire şi supraveghere a lucrărilor
va fi transportat zilnic la punctele de lucru, în amplasament nefiind necesare
baracamente pentru cazare.
Servirea mesei se face în zona fiecărui front de lucru, într-un vagon mobil
poziţionat în amplasament funcţie de frontul de lucru efectiv.
Resturile menajere se vor colecta într-un tomberon (în pungi si saci de polietilenă).
Sacii plini se vor transporta într-o zi fixata din săptămână în Poiana Braşov într-un
amplasament stabilit cu societatea de salubritate ce deserveşte zona.
În amplasament, într-o poziţie convenabilă, se va amplasa o toaletă ecologică
mobilă şi dozatoare de apă potabilă.
Evaluarea impactului asupra mediului
Metodologie
Metoda de estimare a impactului posibil a fi produs de punerea în practică a
prevederilor planului analizat, are la bază conceptul matricei Leopold, pentru fiecare
criteriu considerat fiind atribuit un punctaj relativ cu valori situate între 1 şi 5.
Scorul final obţinut de fiecare impact este rezultatul unei compuneri a acestor
punctaje ţinându-se cont de modul în care anumite criterii de evaluare au valoare de
ponderare pentru altele.
S-a urmărit astfel identificarea, descrierea şi analiza tuturor formelor de impact
potenţial semnificativ datorat atât perioadei de construcţie, cât şi perioadei de
funcţionare a proiectului.
Întreaga evaluare a ţinut cont de de criteriile recomandate metodologic pentru
cuantificarea amplorii prognozate a impactului avându-se în vedere efectele asupra
mediului:
• directe şi indirecte
• pe termen scurt şi lung
• reversibile sau ireversibile
• izolate, interactive şi cumulative
• pozitive sau negative
Au fost de asemenea analizate măsurile de prevenire, reducere sau eliminare a
oricărui impact negativ deja prevăzute de proiect şi (acolo unde s-a considerat necesar)
propuse măsuri suplimentare astfel încât impactul rezidual să fie cât mai redus.
Toate acestea sunt fireşte analizate pentru fiecare componentă de mediu (apă,
aer, sol, biodiversitate etc.), în conformitate cu normativul de conţinut al unui asemenea
studiu.
Aplicând principiul precauţiei, în analiza impactului s-a ţinut cont în general de
situaţiile cele mai puţin favorabile din punct de vedere al calităţii factorilor de mediu
(activităţi desfăşurate simultan, situaţii accidentale diferite suprapuse etc.).
200

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Rezultatele evaluării redate în prezentul studiu prezintă doar acele situaţii în care
s-a estimat posibilitatea apariţiei unui impact (pozitiv sau negativ), cazurile de
neutralitate fiind eliminate după o primă etapă de analiză.
Pentru depistarea situaţiilor în care ar fi posibilă apariţia unui impact de tip
interactiv, a fost mai întâi realizată matricea sursă-cale-receptor. Au fost astfel
identificate posibilele CĂI de transmitere a eventualelor efecte (pozitive sau negative)
produse de către activităţile/acţiunile generate de implementarea proiectului (SURSE)
spre RECEPTORII specifici prezenţi în zonă.
Au fost considerate următoarele interacţiuni posibile:
• interacţiunea obişnuită dintre unii factori de mediu
• interacţiunea dintre aceşti factori de mediu şi alţi factori de interes protectiv
În ceea ce priveşte posibilul impact pentru fiecare factor de mediu sau
componentă a evaluării, situaţia se prezintă astfel:
Factro de mediu: Apa
A. Perioada de construire a obiectivului
În situaţia de faţă, posibile influenţe negative asupra calităţii apelor în perioada de
construire sunt generate de eventuale infiltraţii de produse petroliere provenite din
scurgeri necontrolate de la utilajele folosite pentru amenajarea viitoarelor pârtii de schi
şi instalaţiilor aferente sau la amenajarea lacului de acumulare.
B. Perioada de exploatare a sistemului
În perioada de exploatare a domeniului schiabil, singura posibilitatea de apariţie a
unui impact asupra apei este modificarea bilanţului hidric al zonei prin captările realizate
ale izvoarelor existente.
a). impactul asupra altor folosinţe de apă din zonă:
Conform avizului nr. 322 / 03.09.2010 emis de ABA Olt, SGA Braşov pentru
„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov - Lac de acumulare
Ruia” alimentare cu apă şi evacuare ape uzate, „obiectivul se încadrează în schema
directoare şi de management a bazinului hidrografic Olt şi nu influenţează negativ
regimul de scurgere al apelor subterane şi de suprafaţă şi nici alte obiective existente
sau care urmează a se executa în zonă”.
Evaluatorul nu a avut la dispoziţie date concrete despre necesarul de apă al altor
folosinţe din zonă (amenajările turistice sau de altă natură din Masivul Postăvarul),
acestea nefăcând obiectul proiectului analizat.
Datele regăsite în studiul de fezabilitate primit de la proiectant indică un mod de
calcul al asigurării resurselor de apă pentru alimentarea lacului care a ţinut cont de o
cotă de cca. 50% din debitele înregistrate la aceste surse (izvoarele existente), în
scopul asigurării necesităţilor şi pentru aceste folosinţe actuale.
Acest fapt, coroborat cu menţiunea expresă din avizul GA (SGA fiind depozitarul
informaţiilor legate de toate aceste obiective), ne indică lipsa unui impact asupra
acestor folosinţe existente din Masivul Postăvarul.
201

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
b). impactul asupra vegetaţiei din aval:
Condiţiile de substrat tipice Masivului Postăvarul se caracterizează printr-un grad
ridicat de permeabilitate, lipsa generală a unor resurse de apă freatică (obişnuit există
doar rezerve locale).
Acest lucru este relevat expres şi de către studiile geotehnice executate pentru
amenajarea lacului de acumulare de către Neolitos SRL Braşov (2007) şi Geosond
Bucureşti (2009):
„Mici scurgeri de apă către baza versanţilor şi slabe acvifere, pot apărea numai în straturile
(lentilele) de grohotiş existente de regulă la baza deluviilor, precum şi pe fisuraţia deschisă care
afectează rocile stâncoase la partea lor superioară. Direcţii de scurgere preferenţiale ale apei
subterane se pot întâlni de asemenea pe talvegul văilor îngropate, paleorelieful erodat al rocilor
din fundament având căderi şi denivelări importante.”
Cunoscând aceste aspecte, cu ocazia documentării pe teren a prezentului studiu,
s-a urmărit prioritar şi modul în care eventualele schimbări induse în echilibrele hidrice
existente în zona vizată ar putea provoca influenţe negative asupra vegetaţiei din aval
în sensul afectării resurselor de apă actual utilizate de aceasta.
În acest caz factorul de mediu „apa” poate fi considerat de fapt calea spre realul
receptor al unui eventual impact, în speţă vegetaţia.
În urma estimărilor vizuale realizate pe teren (morfologie, conformaţia reliefului
local etc.), coroborate cu măsurători pe planuri (suprafeţe bazine de recepţie, direcţii de
scurgere etc.), cu informaţii asupra vegetaţiei forestiere obţinute atât din amenajamentul
silvic cât şi din parcurgerea terenului, se apreciază că riscul de a induce o atare
influenţă negativă asupra vegetaţiei din aval este unul minor din câteva considerente
principale:
- principala resursă de apă pentru vegetaţie în acestă zonă (caracteristic de altfel
întregului masiv) o reprezintă apa provenită din precipitaţii (rădăcinilile arborilor
fiind obişnuit plasate în orizontul nesaturat de apă din sol, exploatând rezerva de
apă provenită din precipitaţiile infiltrate - corespunzător bilanţului hidric din sol)
- bazinul de recepţie al precipitaţiilor ce asigură resursa de apă pentru vegetaţia
din aval de izvoare este mult mai mare ca suprafaţă (având versanţi la o cotă
mult mai ridicată decât zona izvoarelor, iar deschiderea văii asigurând o resursă
de recepţie suficientă)
- izvoarele luate în discuţie (actualmente deja utilizate pentru alimentarea
obiectivelor din Masivul Postăvarul) nu sunt generatoare ale unor cursuri de apă
permanente în aval (urmărind firul apei în zona Prăpastia Lupului, acesta dispare
după o distanţă în patul permeabil, cursul fiind unul nepermanent pe acest
sector)
Analiza realizată are însă limitări fireşti în această fază de proiectare şi evaluare
datorate lipsei unei resurse de timp de ordinul a câtorva sezoane de vegetaţie pentru
măsurători legate de gradul de utilizare al resurselor de apă la nivelul ecosistemelor
vizate; lipsei unor înregistrări de debite pe o perioadă mai mare de timp în condiţiile
existenţei mai multor folosinţe în zonă; a unor studii hidrogeologice detaliate etc.
202

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Concluziile preliminare indicând însă premise pozitive, în sensul neafectării
vegetaţiei prin prelevarea debitelor propuse, recomandarea evaluatorului este de a se
promova soluţia condiţionat de o atentă monitorizare a sectorului pe două planuri:
• menţinerea unei înregistrări a debitelor naturale la sursă, a celor prelevate
atât pentru lac cât şi pentru folosinţele deja existente (pentru a se putea
face o corelaţie cu evoluţia vegetaţiei)
• monitorizarea evoluţiei vegetaţiei în aval de zonele de captare a debitelor
propuse după criterii specifice
Apreciem că metoda satisface exigenţele de evaluare permiţând depistarea în
timp util a unor eventuale schimbări survenite în starea vegetaţiei în scopul evitării unor
pagube la nivelul ecosistemelor vizate.
Modul de reglare, în cazul în care va fi cazul, a echilibrului în zonă este acela de a
reduce debitele captate. Într-o asemenea eventualitate, fie diferenţa faţă de necesarul
de apă pentru înzăpezire se va asigura din reţeaua publică Poiana Braşov, fie se va
reduce proporţional suprafaţa de înzăpezit.
Recomandări detaliate asupra procedurii de monitorizare au fost prezentate la
capitolul dedicat Monitorizării din prezentul studiu.
În ceea ce priveşte zona pârtiei Sulinar şi pârtiei Ruia (sectorul amonte de lac
unde se propune drenajul suplimentar), realizarea acestui sistem nu va fi de natură a
schimba echilibrul local actual din punct de vedere al vegetaţiei din cauza topografiei
terenului (bazinul de recepţie a scurgerilor utilizate de vegetaţia din aval fiind mult mai
mare decât cel vizat de drenajul propus şi debitul prelevat suplimentar faţă de cel actual
fiind destul de redus).
c). impactul asupra faunei:
Discutând strict zona de captare a izvoarelor de la cota 1281m (sursa 2 avizată)
(amonte de zona Prăpastia Lupului), dată fiind imediata vecinătate a Drumului Roşu
(iarna utilizat ca pârtie, vara asigurând întreg traficul spre partea superioară a
masivului), se constată că nu există condiţii de utilizare a apei pentru adăpare de către
animale, acestea neutilizând obişnuit asemenea zone puternic tranzitate de om.
În ceea ce priveşte sectorul din aval, cu toate că prezintă un grad de izolare ce ar
favoriza tranzitul faunei de talie mai mare, resursa de apă este oricum insuficientă pe
perioada verii dat fiind că apele izvoarelor sunt complet absorbite în patul văii, cursul
fiind unul nepermanent.
Cu ocazia documentării studiului în teren, atât în sezonul rece cât şi în timpul verii
nu au fost observate urme care să indice locuri de adăpare în zona discutată.
În general retragerea faunei de talie mare din perimetrul domeniului schiabil a avut
loc cu mult timp în urmă (din cauza presiunii antropice), existând doar trasee de tranzit.
În cadrul proiectului au fost prevăzute unele măsuri de reducere / evitare a acestor
efecte negative, precum:
• utilajele trebuie să fie în stare tehnică corespunzătoare pentru evitarea
producerii de scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi
• nu se vor spăla utilaje în apa izvoarelor existente
203

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
• la execuţia lucrărilor de săpături se va evita efectuarea de lucrări pe timp
ploios, astfel încât să fie evitat la maxim transportul eventualelor pierderi
accidentale de produse petroliere în aval atunci când frontul de lucru se
situează în zona unor asemenea izvoare
Măsuri suplimentare de reducere a impactului propuse prin prezentul studiu:
• evitarea depozitărilor temporare de pământ sau material excavat în zone cu
risc crescut de a fi transportate de scurgerile torenţiale
• interzicerea staţionării în imediata vecinătate a izvoarelor a utilajelor pe
perioadele în care acestea nu desfăşoară activitate
• interzicerea executării reparaţiilor sau întreţinerilor utilajelor în vecinătatea
acestor izvoare (aceste operaţii se vor efectua doar în ateliere specializate cu
excepţii fireşti dictate de situaţii de urgenţă etc.)
• protejarea zonelor de lucru în situaţia în care sunt necesare operaţiuni de
protecţie in situu prin grunduire, vopsire (tăvi de colectare a eventualelor
scurgeri de surplus la vopsire etc.); depozitarea temporară a vopselei doar în
spaţiul special destinat şi amenajat şi interzicerea formării de stocuri pe teren
mai ales în vecinătatea izvoarelor
• prin autorizaţia de gospodărire a apelor se va impune în mod firesc limitarea
debitelor prelevate din izvoare astfel încât să fie satisfăcute şi restul
folosinţelor din zonă inclusiv necesităţile biodiversităţii
Factor de mediu: Aer atmosferic
A. Perioada de construcţie
Surse de poluare:
utilajele de producţie care se vor folosi în executarea lucrărilor
(autocamioane, buldozere, excavatoare etc.)
anumite lucrări specifice ce se vor executa şi care implică inerente emisii de
praf (săpături, derocări, manevrări de materiale de construcţii etc.)
operaţiunile de derocare prin împuşcare
Lucrările ce vor fi executate cu ocazia reabilitării domeniului schiabil din Poiana
Braşov vor implica o serie de activităţi de natură a crea unele perturbări locale în
calitatea aerului. Caracterul acestor activităţi este unul puternic dinamic - intervenţii pe
sectoare de pârtie pe o perioadă de timp determinată - relativ scurtă, specifice lucrărilor
de terasamente. Acest lucru face ca orice emisie de poluanţi (semnificativă sau mai
puţin) să inducă de asemenea nişte schimbări dinamice în echilibrul local din punct de
vedere al calităţii aerului.
Se poate astfel discuta de un eventual impact bine structurat în timp, pe o
perioadă scurtă şi bine definită, nu de un impact cu efecte de acumulare asupra
posibililor receptori. În cazul analizat, s-a constatat că activitatea nu este de natură a
genera poluanţi cu caracter puternic remanent sau cu efecte ireversibile de natură să
ridice probleme.
Prin desfăşurarea lucrărilor de construire a obiectivelor propuse, datorită
caracterului poluanţilor generaţi şi a limitării în timp a emisiilor într-un spaţiu dat (prin
204

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
permanenta deplasare a frontului de lucru), pentru factorul de mediu aer atmosferic nu
se prognozează o influenţă de natură a cauza efecte semnificative sau ireversibile.
Efectele unui eventual impact se vor resimţi local şi mai mult asupra calităţii solului şi
asupra vegetaţiei din zonă decât a aerului în sine.
B. Perioada de funcţionare
Singurele surse mobile de emisie notabile pe perioada desfăşurării activităţii pe
viitor vor fi reprezentate de maşinile de bătătorit zăpada (ratrack).
Obiectivului propus nu va avea influenţe semnificative asupra calităţii aerului din
zonă pe perioada de funcţionare.
Măsuri de diminuare a impactului
Considerând cele prezentate mai sus (lipsa unui impact semnificativ asupra
aerului în perioada de funcţionare a obiectivului propus), în cele ce urmează ne
rezumăm în a aduce unele recomandări suplimentare în sensul prevenirii / reducerii
inducerii unui impact semnificativ pe perioada de construire:
întocmirea, respectarea şi urmărirea unor grafice de lucru stricte pentru utilaje
mijloacele de transport pentru materiale vor fi prevăzute cu prelată pentru
evitarea împrăştierii de particule cu ajutorul vântului
mijloacele de producţie echipate cu motor vor respecta HG 332/2007 pentru
“procedurile de aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini
mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier
de persoane sau marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi
de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţie atmosferei”
efectuarea reglajelor corespunzătoare la motoarele mijloacelor de producţie în
conformitate cu condiţiile impuse de ITP
umezirea pe cât posibil a zonelor de depozitare provizorie a materiilor prime
sau a deşeurilor rezultate din săpătură (în special în perioadele cu vânt mai
puternic) pentru evitarea transportării de către curenţii de aer a particulelor
Factor de mediu: Sol, subsol
Posibilele surse de poluare a solului şi subsolului în timpul execuţiei lucrărilor
propuse sunt reprezentate de:
• lucrările de terasamente prin decopertarea şi deranjarea stratelor de sol în
timpul execuţiei lucrărilor de modelare a pârtiilor
• lucrările de derocare
• lucrările de defrişare a vegetaţiei forestiere în zonele de lărgire sau a
pârtiilor nou create, prin apariţia de efecte erozionale
• scurgeri accidentale de carburanţi sau lubrifianţi datorită defecţiunilor
tehnice a utilajelor specifice de construcţii, datorită reparaţiilor în condiţii
necorespunzătoare, datorită manipulărilor neglijente în timpul alimentării
sau datorită depozitărilor necorespunzătoare şi care prin intermediul apei
se infiltrează în sol;
205

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
• scurgeri accidentale de grund sau vopsea în cazul protejării in situu prin
acoperirea unor elemente constructive metalice
• emisiile mobile provenite de la activitatea utilajelor grele, datorită arderii
combustibilului în motoare cu aprindere prin compresie MAC (NO x , SO 2 ,
CO, pulberi) prin sedimentare la nivelul solului, cu posibila afectare a
calităţii acestuia.
• depozitarea carburanţilor, lubrifianţilor, grundului sau vopselei în locuri
necorespunzătoare;
• depozitări necorespunzătoare a deşeurilor rezultate în timpul lucrărilor de
construcţie (atât deşeuri menajere provenite de la echipele de muncitori, cât
şi deşeuri tehnologice)
În perioada de exploatare a obiectivului:
• efecte erozionale datorate exploatării pârtiilor de schi
• efecte erozionale în aval de suprafeţele schiabile
Măsuri de diminuare a impactului
Stabilirea şi respectarea unor măsuri menite să asigure un impact diminuat al
activităţii propuse asupra calităţii solului sunt necesare şi obligatorii. Astfel, pornind de
la identificarea posibilelor surse de poluare şi a impactului preconizat, se impune luarea
următoarele măsuri minime de către societatea responsabilă cu execuţia şi de către
administratorul domeniului schiabil:
• respectarea soluţiilor proiectate pentru compensarea volumelor de
terasement, consolidarea terasamentelor, lucrările de drenaj a suprafeţei
pârtiilor şi înierbarea acestora;
• întocmirea unui proiect de specialitate pentru lucrările de derocare şi
respectarea cu stricteţe a prevederilor acestuia;
• asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite în execuţie atât
pentru evitarea scurgerilor de carburanţi şi lubrifianţi cât şi pentru minimizarea
emisiilor în aerul atmosferic;
• efectuarea eventualelor reparaţii în locuri amenajate special, cu platforme
betonate (în perimetrul organizării de şantier sau la unităţi specializate);
• asigurarea protecţiei solului în perimetrul organizării de şantier, prin platforme
betonate şi spaţii amenajate pentru depozitarea de carburanţi şi lubrifianţi, cu
şanţ de gardă şi başă colectoare precum şi amenajarea zonei destinate
spălării utilajelor cu o pantă suficientă pentru scurgerea şi colectarea apelor
uzate rezultate;
• stocarea combustibililor şi uleiurilor în rezervoare etanşe;
• evitarea ocupării de terenuri suplimentare faţă de cele incluse în proiect, iar în
situaţiile când acest lucru se impune din considerente de natură pur tehnică,
minimizarea lor;
• gestionarea deşeurilor prin asigurarea de condiţii de eliminare
corespunzătoare, pe bază de contracte cu societăţi specializate sau cu
206

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
mijloace proprii până la locaţii accesibile agenţilor specializaţ, având în vedere
amplasamentul lucrărilor,
• întreţinerea periodică a drenurilor de pe pârtii în sezonul cald, când lipseşte
stratul de zăpadă, pentru evitarea apariţiei efectelor erozionale ale solului;
Factor de mediu: Biodiversitate
Ca şi posibile surse generatoare a unui eventual impact asupra biodiversităţii şi
ariilor naturale protejate subliniem:
- realizarea defrişărilor propuse în scopul extinderii domeniului schiabil
impact negativ: pierdere definitivă de habitate pe un total de 24,82ha vegetaţie
forestieră (dintre care 0,623ha în interiorul ariei naturale protejate)
- efectuarea lucrărilor de modelare a pârtiilor şi de construire a restului obiectivelor
propuse prin proiect
impact negativ: risc poluare fizică a vegetaţiei în zonele aferente variatelor
şantiere (fragmentare temporară sau definitivă a unor habitate)
impact negativ: risc poluare chimică a vegetaţiei în zonele aferente variatelor
şantiere (pe calea aerului, prin posibile situaţii acidentale cu deversări de
substanţe chimice de origine petrolieră sau altă natură, management defectuos
al deşeurilor)
impact negativ: risc alterare biologică a habitatelor adiacente (efect de margine)
- derularea unor lucrări de construire proiectate
impact negativ: zgomote şi vibraţii cu posibile disturbări ale faunei (păsări,
mamifere)
Impact şi măsuri de reducere / compensare:
Prin lucrările de construcţii aferente extinderii domeniului schiabil se vor consemna
pierderi de habitate astfel: defrişarea unei suprafeţe de cca. 24,82ha vegetaţie
forestieră (dintre care 0,623ha în interiorul ariei naturale protejate).
Habitatul afectat din sit este 9410 Păduri acidofile montane cu Picea abies
(Vaccinio-Piceetea), raportat la suprafaţa ocupată în sit de acest tip de habitate rezultă
o pierdere procentuală de 2,4%.
În compensarea acestor pierderi se recomandă la renunţarea recoltării masei
lemnoase de pe suprafeţe echivalente în interiorul sitului de către autoritatea silvică şi
proprietarul fondului forestier. Prin această măsură şi speciile Stephanopachys
substriatus respectiv Rhysodes sulcatus vor beneficia de protecţie.
În cea ce priveşte specia Pholidoptera transsylvanica, având în vedere mărirea
suprafeţelor defrişate, acesta va beneficia de posibilitatea de răspândire însă numai cu
condiţia ca în urma amenajării pârtiilor, speciile de graminee sădite să fie cele locale,
autohtone. Respectarea acestei cerinţe trebuie să fie obligatorie, fiind vorba de
proximitatea unei SCI. Pentru controlul strict al materialului de sădit (de însămânţare)
unitatea care va efectua acesta va trebui să prezinte documente doveditoare în acest
sens.
207

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Având în vedere construcţia lacului de acumulare, speciile de amfibieni, cu
precădere Triturus cristatus, T. montandoni dar şi alte specii de tritoni care nu sunt
menţionate în formularul standard (cum ar fi T. alpestris, T. vulgaris) vor avea un loc
prielnic de reproducere. Pentru protecţia acestor specii eventualele lucrări de
decolmatare a lacului se vor efectua după perioada de reproducere a speciilor de
amfibieni şi numai în luna august. Nu se recomandă popularea lacului cu specii de
Salmonidae.
Studiile de teren nu au relevat prezenţa speciilor de păsări strict protejate, la unele
specii cum ar fi Tetrastes bonasia sau Tetrao urogallus, sau speciile de bufniţe mărirea
suprafeţei păşunilor poate fi benefică (de exemplu specia Strix uralensis vânează pe
terenuri deschise, adiacente pădurilor unde cuibăreşte), la altele cum ar fi speciile de
piţigoi sau muscari dispariţia acestuia este echivalentă cu pierderea definitivă a locurilor
de cuibărit. Pentru contracararea acestor efecte se recomandă ca din materialul
defrişat, după prelucrare, dar încă în faza de construcţie a proiectului, să se
construiască cel puţin 30 de cuiburi artificiale pentru piţigoi care pot fi amplasate în
apropierea staţiunii (şi vor avea şi un efect pozitiv, de atragerea atenţiei asupra
turiştilor) respectiv 10 cuiburi artificiale pentru bufniţe de talie mică (Glaucidium
passerinum şi Aegolius funereus). Pentru dimensiunile exacte ale acestor cuiburi,
precum şi pentru locurile de amplasare a acestora, va fi consultată Facultatea de
Silvicultură Braşov, Catedra de silvicultură.
În ceea ce priveşte speciile de floră protejată din zona de suprapunere a sitului cu
pâtriile de schi, se vor lua toate măsurile de protecţie a vegetaţiei existente.
Având în vedere caracterul sitului speciile de carnivore mari nu vor fi afectate de
activităţile proiectului, însă o monitorizare permanentă a prezenţei acestora va fi
obligatorie în perioada de exploatare a pârtiilor (ne referim la speciile Lynx lynx şi Canis
lupus încât în perioada de exploatare a pârtiei specia Ursus arctos nu va fi prezentă în
zonă).
Zgomot şi vibraţii
Surse
a). pe timpul perioadei de construire:
În scopul efectuării propriu-zise a tuturor lucrărilor de construire, se vor utiliza în
mod firesc o serie de utilaje specifice care, în mare parte, sunt generatoare de zgomot
şi/sau vibraţii:
• autocamioane / basculante
• auto-macarale
• autobetoniere şi pompe împins beton
• încărcătoare frontale
• excavatoare
• buldozere
• freze de sol
• pikamere (ciocane pneumatice)
208

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
• motoferăstrae
• unelete electrice de mână (maşini de găurit, polizoare unghiulare etc.)
etc.
La toate acestea se mai adaugă şi zgomotele provocate de exploziile eventual
necesare în cadrul lucrărilor de derocare.
Cu toate că această fază este caracterizată printr-o intensitate mai ridicată a
zgomotelor, perioada de desfăşurare fiind scurtă, efectele posibil a fi induse la nivelul
faunei se vor înscrie în gama unor disturbări temporare, fără efecte remanente,
condiţiile de mediu din acest punct de vedere revenind la starea iniţială (acolo unde
este cazul) de îndată ce lucrările vor înceta.
b). pe timpul perioadei de activitate pe domeniul schiabil
Sursele de zgomote ce vor funcţiona pe amplasament coincid în fapt ca şi
diversitate cu cele din situaţia actuală, fiind vorba doar de o extindere. Astfel, acestea
sunt reprezentate de:
• instalaţiile de transport schiori (motoarele de antrenare a cablului)
• agregatele de pompare a apei necesare înzăpezirii
• agregatele de înzăpezire (tunurile cu elice şi lănciile)
• agregatele de producere a aerului comprimat necesar înzăpezirii
(compresor)
• mici surse din cadrul atelierelor de întreţinere a scaunelor aferente celor
două instalaţii de transport propuse
• maşinile de preparat pârtiile (ratrack-uri)
Măsuri prevăzute de proiect
Toate pompele de mai sus se montează în spaţii închise. Clădirea staţiei de
pompare de lângă lac, pe lângă faptul ca este închisă, adaposteste şi activităţi umane
pentru întreţinerea, supravegherea şi repararea curenta a intregului proces de
producere a zăpezii artificiale, motiv pentru care se va şi izola, atât termic cât şi acustic.
Prin izolarea acustica, valorile nivelului de zgomot propagat în exterior se vor diminua
până spre valori nule.
La achiziţia instalaţiilor de transport pe cablu şi a agregatelor de înzăpezire se va
ţine cont de caracteristice de emisie ale zgomotelor şi vibraţiilor (deja sunt de altfel
vizate tunuri de zăpadă silenţioase).
Măsuri suplimentare recomandate
În scopul limitării vibraţiilor la sursă, echipamentele (pompe, compresoare etc.) vor
fi prevăzute cu amortizoare de vibraţii (material cauciucat) la contactul cu fundaţia sau
radierul conform instrucţiunilor tehnice P 121-89 pentru proiectarea şi executarea
măsurilor de protecţie acustică şi antivibraţii la clădiri industriale şi normativului
C125/2005 privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a
tratamentelor acustice în clădiri.
Se va evita pe cât posibil circulaţia mijloacelor auto şi funcţionarea utilajelor în
suprasarcină cu turarea maximă a motoarelor.
209

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Deşeuri
Deşeurile ce vor apărea cu ocazia desfăşurării lucrărilor de amenajare a
domeniului schiabil şi de exploatare a sa ulterioară se clasifică în două categorii de
bază, după perioada de apariţie lor:
• deşeuri din etapa de construire:
o menajere - provenite de la personalul care va efectua efectiv lucrările
de construire
o tehnologice - provenite din lucrările efective de construcţie
• deşeuri din etapa de exploatare:
o menajere
o tehnologice - provenite din activităţile specifice de producţie
Ca şi deşeuri tehnologice apar cele din următoarele categorii:
• deşeuri din construcţii şi demolări (beton, fier, moloz, pământ etc.)
• anvelope scoase din uz
• deşeuri de baterii uzate
• deşeuri de uleiuri uzate
• deşeuri de vopsele
Eliminarea acestora se va face în conformitate cu toate normele legale, acolo
unde este cazul prin societăţi specializate autorizate.
Factor de mediu: Peisaj
Se conturează următoarele surse şi categorii de impact asupra peisajului prin
implementarea proiectului propus:
- în cadrul proiectului de reabilitare şi extindere a domeniului schiabil se propune
amenajarea unui lac de acumulare în Poiana Ruia în scopul asigurării necesarului
de apă pentru înzăpezirea artificială
impact mediu negativ: prin dimensiunea sa relativă la zona de amplasare (cca. 30-
40% din Poiana Ruia) şi prin înălţimea de cca. 5m a taluzului din aval, se poate
considera că peisajul în zonă va avea de suferit faţă de situaţia actuală deşi
condiţiile topografice permit o estompare a diferenţei de nivel rezultate
- defrişarea unei suprafeţe de 24,8ha de pădure
impact mediu negativ mai ales în faza de execuţie; la finalizarea lucrărilor, după
modelarea şi înierbarea pârtiilor de schi considerăm că impactul asupra peisajului
este unul nesemnficativ, acceptabil în comparaţie cu beneficiile aduse de proiect
Pentru diminuarea impactului asupra peisajului se recomandă impunerea
următoarelor măsuri:
• refacerea zonelor afectate de lucrări de decopertare, prin acoperirea cu strat
de sol fertil şi înierbare
• integrarea peisagistică cât mai bună a taluzurilor lacurilor înierbarea cu specii
similare celor din vecinătate şi prin modelarea pe cât posibil a acestor taluzuri
în concordanţă cu aspectul local al locului de amplasare
• gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate în timpul lucrărilor de
reabilitare
210

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Factor de mediu: Mediul social şi economic
- prin proiectul de reabilitare şi extindere a domeniului schiabil se preconizează
atragerea unui aflux mai mare de turişti în zonă, staţiunea urmând să funcţioneze la
standarde europene în ceea ce priveşte practicarea sporturilor de iarnă
impact important pozitiv: sporirea veniturilor prin atragerea unui aflux mai mare de
turişti în zonă
- aceste aspecte vor contribui şi la asigurarea unui număr crescut de locuri de muncă
pentru populaţia din zonă
impact mediu pozitiv: ridicarea bunăstării populaţiei din zonă prin asigurarea unui
număr crescut de locuri de muncă
Factor de mediu: Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Proiectul nu este în măsură să cauzeze un impact negativ asupra condiţiilor
etnice, culturale sau de patrimoniu.
Prin creşterea afluxului de turişti în zonă (o parte dintre aceştia putând fi interesaţi
şi de alte obiective din zonă precum cele aparţinând patrimoniului istoric şi cultural),
există premisa apariţiei unui impact pozitiv.
Analiza alternativelor
Per ansamblu au fost luate în considerare mai multe variante în ceea ce priveşte
atingerea obiectivelor proiectului propus, variante de realizare care însumate se pot
formula sub aspectul a două alternative generale.
În urma unei analize multicriteriale a acestor variante atât într-o fază de
prefezabilitate cât şi în faza de fezabilitate, s-a ajuns la configurarea alternativei cele
mai echilibrate sub aspectul optimizării costurilor şi beneficiilor atât financiare cât şi
tehnice, de mediu etc.
Astfel, criteriile de optimizare cele mai importante utilizate în această analiză au
fost (fără o ordonare după importanţă neapărat):
- analiza financiară
- problematica tehnică
- aspecte legate de asigurarea resursei de teren şi a acceselor
- reducerea pe cât posibil a timpilor de implementare
- costuri şi consideraţii legate de protecţia mediului
- costuri şi consideraţii legate de aspectele sociale (sănătatea şi confortul
populaţiei posibil afectată de proiect etc.)
Această analiză nu a fost doar una multicriterială ci şi una pluridisciplinară,
implicând activ nu doar factorii de decizie în ceea priveşte asigurarea resursei
financiare pentru acest proiect, ci pe toţi cei care au contribuit la proiectarea obiectivului
şi alţi factori locali interesaţi (autorităţile publice locale; - proprietarii şi administratorii
terenurilor vizate; structurile silvice care administrează fondul forestier din întreaga
zonă; proiectanţii de specialitate; evaluatorul de mediu etc.).
211

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Integrarea consideraţiilor legate de impactul asupra mediului a contribuit în mare
măsură la luarea deciziei finale de selectare a alternativei propuse.
În afară de alternativa detaliată în prezentul studiu, s-a mai examinat o alternativă
ce implica următoarele aspecte principale:
• intervenţii pe o suprafaţă mai mare din aria protejată (cca 1,2ha din
rezervaţie) faţă de 0,6ha în alternativa finală propusă
• suprafaţa de cca. 0,6ha care nu se mai ocupă este o rarişte de molid cu
zâmbru (Pinus cembra) - habitat ce nu are corespondent în nomenclatorul
Natura 2000
Avantajul alternativei propuse este că s-a diminuat cu cca. 50% suprafaţa ocupată
în rezervaţie fiind ocolită totodată o arie cu arbori valoroşi (cca. 15 exemplare zâmbru).
Alternativa zero
Beneficiile pentru mediul înconjurător ar fi de necontestat fireşte prin păastrarea
acestuia în starea actuală.
Poate singurul efect negativ ar fi legat de neefectuarea lucrărilor propuse pentru
evitarea eroziunii pârtiilor actuale.
Efectele cauzate de neadoptarea alernativei „0” sunt contrabalansate pe de o
parte de beneficiile economice şi sociale însemnate aduse de implementarea
proiectului, iar pe de altă parte de măsurile de reducere şi compensare a impactului
propuse.
Monitorizare
S-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum şi metoda de obţinere a
informaţiilor. Frecvenţa monitorizării variază de la un criteriu la altul sau de la un
indicator la altul în raport cu specificul acestora şi probabilitatea de apariţie a
eventualelor efecte vizibile / măsurabile, cu scopul de fi descoperite cât mai devreme
efectele negative şi aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea sau
reducerea acestora.
Ape
Deoarece se propune captarea unor debite de apă din izvoare locale şi prin lucrări
de drenare a apelor de infiltraţie, recomandarea se îndreaptă spre o monitorizare în
acest sens astfel:
• înregistrarea debitelor captate din fiecare sursă propusă în parte cu
menţinerea unei evidenţe a datelor rezultate
• monitorizarea modului în care restul folosinţelor din masiv (cabane turistice
etc.) sunt sau nu afectate prin partajarea resurselor de apă deja utilizate de
acestea
• înregistrarea debitelor la izvoarele de unde se captează apa cu menţinerea
unei evidenţe a datelor rezultate, în scopul coroborării acestor date cu
evoluţia stării vegetaţiei din aval (monitorizarea biodiversităţii)
212

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Biodiversitate, arii protejate
Pentru monitorizarea stării de sănătate a vegetaţiei forestiere din aval de bazinetul
din care se captează apa necesară alimentării lacului Ruia recomandăm utilizarea
metodologiei de monitorizare sol-vegetaţie forestieră aprobată prin Ord. 244/2002, prin
suprafeţe de probă permanente (SPP).
În cazul în care punctele de monitoring existente prin amplasarea actuală nu oferă
informaţii relevante asupra stării de sănătate a vegetaţiei amintite, propunem
amplasarea unor astfel de suprafeţe în unităţile amenajistice 10A şi 15B (în aval de
lacul Ruia respectiv în aval de zona de captare a izvoarelor situate în partea de NV a
lacului) cu aprecierea doar a gradului de decolorare a coroanei pentru eliminarea
cauzelor de natură biotică (defolieri produse de atacuri de insecte) ce nu nu sunt induse
de implementarea proiectului.
Decolorarea se apreciază în procente rotunjite divizibile cu 5 (0, 5, 10, 15 ... ),
exprimându-se procentul de frunze sau ace (existente în coroana arborelui) a căror
culoare se abate tranşant de la culoarea normală a frunzişului speciei respective
(prezintă nuanţe de la galben la ruginiu). La estimarea decolorării trebuie avut în vedere
faptul ca în perioada de observare (iulie-august) arborii care au suferit atacuri de
insecte defoliatoare în anul respectiv prezintă frunze rezultate din a doua înfrunzire,
frunze de culoare verde-gălbui cu pete ruginii pe margini, ce dau impresia unei
decolorări.
Intensitatea vătămării arborelui dupa procentul de decolorare a coroanei acestuia
se stabileşte conform metodologiei europene astfel:
- clasa 0 de decolorare (0-10%) – arbore sănătos;
- clasa 1 de decolorare (11%-25%) - arbore slab vătămat;
- clasa a 2-a de decolorare (26%-60%) - arbore moderat vătămat; clasa a 3-a de
decolorare (61%-99%) - arbore puternic vătămat.
Pentru a evita erorile de apreciere evaluările trebuie să se efectueze în perioada
de maximă activitate fiziologică a arborilor (începutul lunii iulie - sfârşitul lunii august),
dar nu pe timp de ploaie, ceaţă sau în perioade ale zilei cu lumină difuză. De
asemenea, procesele de înflorire şi fructificaţie pot simula defolieri şi/sau decolorări,
prin apariţia unor frunze de mici dimensiuni şi uşor decolorate. În aceste situaţii trebuie
efectuată o observare atentă, pentru ca estimarea sa nu fie influenţată în mod negativ
în ceea ce priveşte defolierea şi/sau decolorarea.
Foarte important este ca această monitorizare să fie făcută de către specialişti
silvicultori cu experienţă, capabili să constate dacă vătămarea arborilor este sau nu
determinată de uscăciune prin reducerea resurselor de apă disponibile prin captarea
acestora în vederea alimentării lacului Ruia întrucât decolorarea frunzişului şi uscarea
arborilor poate avea şi alte cauze. Beneficiarul proiectului are avantajul că dispune de
astfel de specialişti în cadrul Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt.
În cazul în care se constată fenomene de uscăciune datorate captării resurselor
de apă disponibile, modul de reglare a echilibrului în zonă este acela de a reduce
debitele captate. Într-o asemenea eventualitate, fie diferenţa faţă de necesarul de apă
213

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
pentru înzăpezire se va asigura din reţeaua publică Poiana Braşov, fie se va reduce
proporţional suprafaţa de înzăpezit.
Datele astfel obţinute se vor corobora cu înregistrările debitelor specificate la
partea de monitorizare a apelor pentru a stabili o corelaţie între starea vegetaţiei şi
debitele captate astfel încât să poată fi menţinut echilibrul actual în zona de interes.
Situaţii de risc
În situaţia executării lucrărilor de amenajare a domeniului schiabil din Poiana
Braşov, ca posibile riscuri amintim:
• risc de inundabilitate datorat unor accidente tehnice la nivelul lacului de
acumulare (spargere baraj)
• risc de explozii accidentale în cazul utilizării necorespunzătoare a
încărcăturilor destinate împuşcărilor de la operaţiunea de derocare
• risc de poluare a solului cu produse petroliere în urma unor defecţiuni
semnificative la utilajele din frontul de lucru
Dintre toate aceste situaţii de risc, cea cu consecinţele cele mai grave în cazul
apariţiei fiind cea în care se peterece o golire a lacului Ruia în urma unui accident tehnic
cu ruperea barajului.
Din acest motiv, în cadrul studiului de fezabilitate, proiectantul general a prezentat
o analiză detaliată a acestui risc şi a efectelor posibile, efectuând o modelare a scurgerii
apei din lac într-o asemenea situaţie accidentală.
214

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
B I B L I O G R A F I E
Appleton, M. R., Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România,
Proiectul Managementul Conservării Biodiversităţii din România .Facilitare şi asistenţă tehnică în
schimbările instituţionale. Proiectul Băncii Mondiale Nunărul: RO-GE-44176
Bauske, B. and Goetz, D. 1993. Effects of de-icing salts on heavy metal mobility. Acta Hydrochimica et
Hydrobiologica 21: 38-42.
BirdLife International 2004. Birds in the European Union: a status assesment. Wageningen, The
Netherlands: BirdLife International.
BirdLife International 2007. BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org. (Accesat in data de:
16.01.2009).
C. Drăgulescu, Angela Curtean-Bănăduc, 2002, Conservarea biodiversităţii. Entităţi naturale protejate,
Sibiu
Chiriţă C., Vlad, Păunescu C., Pătrăşcoiu N., Roşu C., Iancu I. 1977., Staţiuni forestiere
Diaz, M., J. C. Illera, D. Hedo 2001. Strategic Environmental Assessment of Plans and Programs: A
methodology for estimating effects on biodiversity. Environmental Management 28 2: 267–279.
Harden, J. 2002. An overview of anthropogenic causes of avian mortality. Journal of Wildlife Rehabilitation
25(1): 4-11.
Kuitunen, M. T., J. Viljanen, E. Rossi, A. Stenroos 2003. Impact of Busy Roads on Breeding Success in
Pied Flycatchers Ficedula hypoleuca. Environmental Management 31(1):79–85.
Laursen, K. 1981. Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency and distribution.
Biological Conservation 20: 59-68.
Leahu, I. 2001. Amenajarea pădurilor, p. 189, 579
Martínez, J. A., J. E. Martínez, I. Zuberogoitia, J. T. García, R. Carbonell, M. De Lucas & M. Díaz 2003.
Difficulties involved in the proper execution of environmental impact assessments on birds. Ardeola
50(2): 301-306.
Milescu, I. 2006. Cartea silvicultorului, p. 78-80
Munteanu, D. (ed) 2002. Atlasul păsărilor clocitoare din România. Publ. Soc. Ornitologică Română, Nr. 16,
Cluj Napoca.
National Research Council 2005. Assessing and Managing the Ecological Impacts of Paved Roads. The
National Academies Press, Washington DC.
Sándor, A.D. 2000. Metode speciale de numărare a unor categorii de păsări. In: Bibby, C., M. Jones, S.
Mardsen (eds.): Metode de evaluare a abundenţei păsărilor. SOR, Cluj, p. 135-141.
Seiler, A. 2002. Effects of infrastructure on nature. In: Habitat fragmentation due to transportation
infrastructure. The European review. European Commission, Directorate-General for Research,
Brussel.
Suárez, F., J. Traba, M. B. Morales, S. Arrieta, J. Herranz & J. J. Oñate 2003. Birds and environmental
impact assessment: are we correctly addressing the problem? Ardeola 50(2): 295-300.
Treweek, J. 1999. Ecological Impact Assessment. Blackwell Publishing Ltd., Oxford.
Voříšek P., Klvaňová A., Wotton S., Gregory R. D. (eds). 2008. A best practice guide for wild bird
monitoring schemes. CSO/RSPB. p. 151.
215

HARTA FUNCŢIILOR ATRIBUITE PĂDURILOR
DIN ZONA PROIECTULUI
„DEZVOLTAREA ŞI REABILITAREA DOMENIULUI SCHIABILXX
ÎN POIANA BRASOV”
SITUAŢIA EXISTENTĂ
LEGENDA
Străzi Poiana Braşov
Pârtii ski
Funcţiile pădurii
Păduri cu funcţii de protecţie a solului situate pe stâncării, grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime cu alunecări active şi pe terenuri cu pante mari T
Păduri cu funcţii de protecţie a solului şi cu funcţii de recreere
Păduri cu funcţii de recreere - din jurul staţiunilor balneoclimaterice, climatice şi al sanatoriilor (TIII)
Păduri de interes ştiiţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier, rezervaţii seminţe
0 1000 2000 3000 m
Păduri cu funcţii de producţie a lemnului destinate să producă lemn pentru cherestea (TVI)

HARTA FUNCŢIILOR ATRIBUITE PĂDURILOR
DIN ZONA PROIECTULUI
„DEZVOLTAREA ŞI REABILITAREA DOMENIULUI SCHIABILX
ÎN POIANA BRASOV”
SITUAŢIA PROPUSĂ
LEGENDA
Străzi Poiana Braşov
Pârtii ski
Funcţiile pădurii
Păduri cu funcţii de protecţie a solului situate pe stâncării, grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime cu alunecări active şi pe terenuri cu pante mari T
Păduri cu funcţii de protecţie a solului şi cu funcţii de recreere
Păduri cu funcţii de recreere - din jurul staţiunilor balneoclimaterice, climatice şi al sanatoriilor (TIII)
Păduri de interes ştiiţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier, rezervaţii seminţe
Păduri cu funcţii de producţie a lemnului destinate să producă lemn pentru cherestea (TVI)
0 1000 2000 3000 m
Lac propus Ruia
Luciu apa
Taluz lac

HARTA TIPURILOR DE HABITATE NATURA 2000
DIN ZONA PROIECTULUI
„DEZVOLTAREA ŞI REABILITAREA DOMENIULUI SCHIABILXX
ÎN POIANA BRASOV”
SITUAŢIA EXISTENTĂ -FĂRĂ DEFRIŞARE
LEGENDA
Străzi Poiana Braşov
Pârtii ski
Habitate
Molidiş de limită pe soluri rendzinice (i)- fără corespondent Natura 2000
Molidiş pe soluri rendzinice de productivitate inferioară (de sâhlă) - fără coresp. Natura 2000
Molideto-brădet normal cu floră de mull (s)- fără corespondent Natura 2000
9110 Luzulo-Fagetum beech forests
91V0 Dacian beech forest (Symphyto-Fagion)
9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-Piceetea)
9420 Alpine Larix decidua and/or Pinus cembra forests
Terenuri administrative (ex. culoar telecabină)
0 1000 2000 3000 m

HARTA TIPURILOR DE HABITATE NATURA 2000
DIN ZONA PROIECTULUI
„DEZVOLTAREA ŞI REABILITAREA DOMENIULUI SCHIABILX
ÎN POIANA BRASOV”
SITUAŢIA PROPUSĂ -CU DEFRIŞARE
LEGENDA
Străzi Poiana Braşov
Pârtii ski
Habitate
Molidiş de limită pe soluri rendzinice (i)- fără corespondent Natura 2000
Molidiş pe soluri rendzinice de productivitate inferioară (de sâhlă) - fără coresp. Natura 2000
Molideto-brădet normal cu floră de mull (s)- fără corespondent Natura 2000
9110 Luzulo-Fagetum beech forests
91V0 Dacian beech forest (Symphyto-Fagion)
9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-Piceetea)
9420 Alpine Larix decidua and/or Pinus cembra forests
Terenuri administrative (ex. culoar telecabină)
0 1000 2000 3000 m
Lac propus Ruia
Luciu apa
Taluz lac

HARTA TIPURILOR DE SOL DIN ZONA PROIECTULUI
„DEZVOLTAREA ŞI REABILITAREA DOMENIULUI SCHIABILXX
ÎN POIANA BRASOV”
SITUAŢIA EXISTENTĂ
LEGENDA
Soluri
Străzi Poiana Braşov
Pârtii ski
Molisoluri - Rendzină tipică
Molisoluri - Rendzină Litică
Cambisoluri - Brun acid tipic
0 1000 2000 3000 m

HARTA TIPURILOR DE SOL DIN ZONA PROIECTULUI
„DEZVOLTAREA ŞI REABILITAREA DOMENIULUI SCHIABILX
ÎN POIANA BRASOV”
SITUAŢIA PROPUSĂ
LEGENDA
Soluri
Străzi Poiana Braşov
Pârtii ski
Molisoluri - Rendzină tipică
Molisoluri - Rendzină Litică
Cambisoluri - Brun acid tipic
Lac propus Ruia
Luciu apa
Taluz lac
0 1000 2000 3000 m