Cine şi unde se hotărăşte soarta Gorjului? - Viata in Gorj

Viaa 

în 

Cine şi unde se 

hotărăşte soarta 

Gorjului? 

Gorj 

Sptmânal independent 

Anul I, nr.1, 11-17 iunie 2009, Apare joi 

www.viataingorj.ro 

„Dac poi merge, de ce s te târti! N.Iorga 

pag.8/9 

pag.5 

16 pagini pre 1 leu 

Generalul Ispas 

caută troiţa 

dispărută 

Companiile lui 

Videanu sau lunga 

vară fierbinte 

„Suntem furaţi pe faţă de nişte drepturi 

pentru care am muncit o viaţă” 

pag.6 

S-a dorit ca acest monument, 

ca multe altele de pe cuprinsul 

judeţului nostru, dar şi al patri- 

ei, să reprezinte atât un act de 

cultură, cât şi unul de restituţie 

istorică... 

pag.10 

Ghid în Ţara lui 

Brâncuşi 

„Mă simt atrasă de misterul 

brâncuşian, omul mag care s-a 

apropiat atât de mult de 

Dumnezeu încât... 

pag.11 

Portarul Pandurilor, 

speră încă la 

Naţională 

c m y k 

Propuneri... Pentru ca parlamentarii să 

fie mai eficienţi! 

Ce dor mi-e de hingheri! 

Caietele COLUMNA 

Gânduri inutile… 

pag.4 

pag.7 

pag.11 

pag.12 

pag.16 

Chiar dacă a trecut destul de 

mult timp de la ultima selecţie 

la Naţională, Stanca are încre- 

dere în noul antrenor al primei 

reprezentative, Răzvan Lucescu, 

de la care aşteaptă un „semn” 

pentru a intra din nou în ...

2 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 iunie 2009 

EDITORIAL 

Viaţa în Gorj – un ziar 

aproape de gorjeni 

De ce la zecile de ziare din Gorj ar mai folosi încă o 

încercare? Întrebarea ne-am pus-o şi noi înainte de a 

porni la drum. A fost o decizie de moment a unei 

echipe de gorjeni inimoşi, dinăuntrul şi din afara 

graniţelor judeţului. 

Noi, redactori si colaboratori ai acestui săptămânal vrem să mer- 

gem alături de cititorii noştrii spre o reală şi folositoare dragoste faţă de 

meleagurile în care ne-am născut. 

Cei mai mulţi ne dau şanse minime de supravieţuire. Alţii ne întreabă 

care ne sunt interesele sau care ne sunt sponsorii. O să-i dezamă- 

gim!….Nu ştim dacă vom reuşi să rămânem pe piaţă, dar încercăm. Nu 

vrem să ajungem nici primari, nici parlamentari şi nici plini de bani. 

Nu avem sponsori în spate, ci doar pe bunul Dumnezeu în faţă şi faptul 

că iubim această meserie. Poate că suntem nebuni, dar nişte nebuni 

care visează frumos şi care speră la infinit. 

De ce un ziar în plină criză? De ce nu mai asteptaţi?...ni s-a spus. 

Deoarece criza economică afectează în cel mai înalt grad socialul şi 

este de prevăzut, ca şi prefacerile sociale, să fie de o importanţă propor- 

ţională cu criza. Vrem să fim aici şi acum alături de oamenii acestui 

moment. Bogaţii pot aduna bani mulţi, câţiva chiar repede de tot şi prin 

mijloace numai de ei ştiute. Capitalul moral este însă mult mai rar şi 

trebuie păstrat cu sfinţenie. El nu poate fi cumpărat, poate doar moşte- 

nit, iar moşteniri şi exemple avem destule. 

Săptămânalul Viaţa în Gorj se vrea în război cu toţi aceia care im- 

piedică dezvoltarea Gorjului aşa cum ar merita în plin secol XXI. Prin 

război nu înţelegem decât valoare, ordine, lucruri bine făcute... nu jecmăneală, 

nu umilire, nu sete de răzbunare…. 

Viaţa în Gorj va arăta comunitatea aşa cum este ea, fără far- 

durile sloganelor electorale, cu lucrurile bune sau mai puţin 

bune, cu oamenii ei frumoşi şi muncitori, dar slăbiţi de atâtea 

promisiuni şi speranţe deşarte. 

Gunoiul corupţiei şi neputinţa multora dintre cei care ne conduc 

destinele nu ne vor lăsa indiferenţi. Vom încerca să dăm la o parte „per- 

deaua de fum”care ne acoperă de prea mult timp şi să lăsăm să iasă la 

iveală adevăratele caractere. 

Când au auzit cum se numeşte săptămânalul nostru, câţiva dintre 

gorjeni au spus că „viaţa e tot mai grea pe meleagurile noastre” şi că 

„mai jos de cât am ajuns nu se mai poate”. Noi le spunem glumind că 

„stând jos, n-a căzut nimeni”. Atenţi ar trebui să fie cei care au fost 

cocoţaţi în „jilţurile“ lor de oamenii care i-au votat. Mai ales ei, dar şi 

noi toţi, trebuie să ridicăm pe braţe Gorjul chiar de-ar fi să le rupem. 

Nu vrem să mai auzim expresia „dacă vrei ca un câine să moară de 

foame, trimite-l in Gorj”. 

Atâta timp cât din Gorj pleacă lumina şi mineritul va trăi. Doar aşa 

viaţa în Gorj îşi va urma cursul firesc. Asta nu înseamnă că trebuie să 

ne trezim la realitate când aceasta nu va mai exista pentru noi. 

Viaţa în Gorj va fi un ziar aproape de gorjeni, echidistant faţă de 

politic, cu grijă pentru interesul cetăţeanului şi al comunităţii. 

Vă aşteptăm în paginile săptămânalului nostru cu problemele pe 

care le aveţi, cu împlinirile, cu opiniile despre lucrurile bune sau 

rele pe care le sesizaţi în comunităţile din care faceţi parte, pentru 

ca noi, redactorii de la Viaţa în Gorj, vom fi în permanenţă alături 

de dumneavoastră. 

Aşa să ne ajute Dumnezeu! 

Redacţia 

VIAA ÎN GORJ 

www.viataingorj.ro 

ISSN 2066-5865 

Pubicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRL 

Adresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3 

Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.com 

Director 

Mihaela Oarf 

Redactor ef 

Ion oldea 

Tehnoredactor 

Vlad Constantin 

Unde 

or avea ăştia 

redacţia?! 

Partidelor 

politice care 

au practicat la 

greu turismul 

electoral 

Colegilor 

de la RTV 

pentru că au descoperit 

tabla PDLului 

plină cu indicaţii 

preţioase 

pentru ziua 

votării 

Redactori 

Ana Pop 

Maria Bcescu 

Alexandra Maria-Chiu 

Nadina Cîrîn 

Paul Maxim 

Tatiana Diescu 

Ema Iordache 

Daniel Gârdu 

- Ministrul Muncii, Marian 

Sârbu, a declarat în urma cu doua 

zile pentru Ziarul Financiar că an- 

gajatorii care menţin locurile de 

muncă ar putea beneficia de dedu- 

ceri fiscale:" În maxim două-trei 

luni am putea să venim cu o for- 

mulă pentru ca, începând cu anul 

viitor, să vorbim despre anumite 

reduceri de taxe pentru cei care 

păstrează locurile de muncă"; 

- Petrom a scumpit începând 

de ieri carburanţii cu până la 6 

bani pe litru; 

SEMNALE 

- Agenţia de Plăţi şi 

Intervenţie pentru Agricultură 

(APIA) a anuntat că s-a prelungit 

termenul de depunere a cererilor 

pentru acordarea sprijinului fi- 

nanciar în sectorul zootehnic 

până în data de 15.06.2009. 

POZA SĂPTĂMÂNII 

Vise, taică, vise... 

• Am visat că un subaltern cinstit a scris o anonimă şi 

l-a acuzat pe şeful lui că n-are curajul să-l scoată la pen- 

sie deoarece amândoi fac parte din acelaşi partid. 

Anonima s-a pierdut pe drum… 

• Am visat că un şef de la un mare partid local era atât 

de cinstit încât rodea, în fiecare zi, carnea de pe oasele pe 

care le arunca celorlalţi. 

• Am visat că mai multe personaje importante ale are- 

nei politice gorjene, care în viaţa reală se bălăcăresc ca la 

uşa cortului, erau strans unite la o masa în Parcul lui 

Brancuşi şi vorbeau despre reconstrucţia judeţului. Am 

uitat să vă spun ...era vorba de Masa Tăcerii… 

IMPORTANT! 

Vă aşteptăm la... Pagina cititorilor 

Începând cu numărul viitor, dorim ca la fiecare 

ediţie a publicaţiei noastre să vă punem la dispoziţie 

câte o pagină pe luna în care să găzduim scri- 

sorile, memoriile depuse pe la diverse instituţii şi 

date uitării, intenţionat sau nu, sesizările, cazurile 

şi necazurile cititorilor noştri, dar şi bucuriile 

traite la diverse evenimente. 

Pentru a evita orice reacţii neplăcute – în urma pu- 

blicării sau nepublicării materialelor - vă rugăm ca 

problemele cu cazuri mai deosebite să le probaţi cu co- 

pii xerox după acte, decizii judecătoreşti etc. Materialele 

pot fi depuse direct la sediul redacţiei din Târgu-Jiu 

(adresa din caseta redacţională) sau expediate prin poş- 

tă pe adresa redactiei.R.

ÎN OPINIA LUI ADRIEAN VIDEANU: 

„Unele chestii... sunt un 

picuţ la... nelalocul lor...” 

La întâlnirea ministrului 

Videanu cu presa (duminică, 31 

mai 2009), preşedintele USMO, 

Marin Condescu, a făcut 

cunoscut faptul că termo- 

centralele vor cumpăra 

cărbune numai de la ex- 

ploatările care îl vând la 

un preţ mai acceptabil. 

Însă reprezentanţii presei 

au mai aflat şi faptul că 

Marin Condescu îl informase, 

mai discret, între 

timp, pe Videanu, de con- 

curenţa neloială a unor 

firme private care vând 

cărbunele la preţuri mult 

mai mari. 

Drept care ministrul 

Economiei s-a oferit să 

răspundă în locul liderului 

sindical: 

„Dacă îmi permiteţi, 

aş răspunde eu. Legat de 

firmele private, am fost 

informat de colegii de la 

sindicat de anumite ne- 

reguli în exploatarea 

cărbunelui în sectorul privat. 

Înţeleg că au licenţe de explorare 

şi fac exploatare, motiv pentru 

care am să discut cu Agenţia 

Toată lumea a scris despre isprăvile 

fostului preşedinte al 

Comisiei de evaluare a persoanelor 

cu grad de handicap acuzat de luare 

de mită. Nu vreau să pun din nou în 

discuţie faptele acestuia. Ceea ce 

mă deranjează este faptul că, pro- 

babil, şi de această dată, totul se va 

limita la o singura persoana, indiferent 

dacă va fi condamnat sau nu. 

Dar nimeni nu pune problema luării 

în atenţie a întregii comisii. Faptul 

că până şi femeia de serviciu avea 

un cuvânt greu de spus faţă de 

membrii comisiei, nu spune nimic? 

Fiecare trebuie să-şi primească răs- 

plata pe măsura faptelor lor. În ce 

măsură această comisie a mai evaluat 

încadrarea corectă a persoane- 

lor cu handicap, când acestea aveau 

deja pretenţia să fie încadrate numai 

cu gradul I de handicap, mişcând 

fiecare din urechi după greutatea 

sarsanalei! 

Însă demersurile făcute pe 

această linie nu trebuie să se oprească 

aici, mulţumindu-ne cu decapitarea 

preşedintelui comisiei de evalua- 

re şi judecarea celor trei femei 

(secretara comisiei, o membră în co- 

misie şi femeia de serviciu), pentru 

luare de mită, complicitate la luare 

de mită şi primire de foloase necu- 

venite. Organele în drept trebuie să 

solicite la forurile centrale o echipă 

de control care să evalueze pe fiecare 

membru în parte al comisiei coor- 

Naţională a Resurselor Minerale, 

să încercăm să facem o verifica- 

re, pentru că dacă aceste sesizări 

se adeveresc, e o concurenţă neloială 

din punct de vedere al ra- 

porturilor SNLO – sector privat. 

De aceea, haideţi să vedem mai 

donate de medicul in cauză. Suntem 

convinşi că vor ieşi la iveală şi alte 

fapte ale membrilor acestei comisii. 

După care ar trebui luate la purecat 

toate dosarele avizate de Comisia de 

evaluare, asigurându-vă din capul 

locului că surprizele nu se vor lăsa 

aşteptate. Vor fi găsite persoane cu 

handicap neâncadrate corespunzător, 

cu gradul I în loc de II sau invers. 

De asemenea, vor fi găsite per- 

soane încadrate, prin bunăvoinţa 

acestor specialişti în ciubucăreli, 

care nu au niciun handicap. Culmea 

este că pe aceştia, care au o pensie 

mai mare decât a unui muncitor de 

rând după atâţia ani de muncă la 

greu, îi vezi toată ziua prin cârciumi 

sau implicaţi în fel de fel de scanda- 

luri sau furturi, fără ca nimeni să-i ia 

la întrebări. Poate chiar îşi râd de cei 

cu handicap care au o pensie mult 

mai mică. 

Am surprins cândva, pe stradă, 

stând pe o bancă în centru, dialogul 

dintre doi bărbaţi, aflaţi pe banca de 

alături. Mai aveau câţiva ani buni 

până la pensie la limită de vârstă. 

Primul îl ruga pe celălalt să se inter- 

neze cu el la secţia „X”. Celălalt nu 

suporta injecţiile şi internarea. 

Primul i-a explicat că nici nu era nevoie 

să stea peste noapte în spital, 

putând să doarmă acasă de voie, însă 

trebuia să fie dimineaţa în salon, la 

vizita medicului. Nu a reuşit să-l 

convingă. În schimb, el a reuşit să se 

întâi, să facem această verificare 

şi pe urmă vom discuta şi acest 

aspect. 

Exploatările în cauză sunt nu- 

mai exploatări experimentale, nu 

industriale, şi pot să-şi valorifice 

producţia. Economia de piaţă tre- 

Viaa în Gorj • joi, 11-17 iunie 2009 • 3 

buie să funcţioneze. Ea funcţionea- 

ză peste tot. Practic, nu tona de 

cărbune este ceea ce se vinde, este 

gigakaloria, dar vom vedea. 

Aici sunt aspecte tehnice 

care trebuiesc lămurite!” 

Provocarea a continu- 

at, solicitat să spună ce 

explicaţie are vizavi de 

preţurile practicate pe pia- 

ţă, 160 la Craiova, 130 la 

Rovinari, 150 la Turceni 

etc., Videanu s-a dat de 

gol că avusese deja o dis- 

cuţie cu Agenţia Naţională 

a Resurselor Minerale: 

„În discuţia pe care 

am avut-o cu preşedintele 

ANR-ului, ştiu că se face 

în momentul de faţă o 

analiză foarte atentă, la 

nivelul ANR-ului, legat 

de reglementarea preţului 

energiei. Din punctul meu 

de vedere, este o chestie... 

un picuţ la... nelalocul 

ei... Ca să spun atât şi nu 

comentez mai mult. Haideţi să ve- 

dem analiza pe care o face ANR...”, 

ne-a asigurat Videanu în încheiere. 

Ion ŞOLDEA 

(Ne)handicapaţii la control! 

pensioneze pe caz de boală. 

Un alt caz este cel al doamnei F. 

din Târgu-Jiu, al cărei soţ are un pi- 

cior amputat şi avea tot dreptul să 

fie încadrat la gradul I. „Am dat 

bani doctorului, care mi-a promis 

să-l treacă la gradul I, zicând că nici 

nu încape discuţie. A luat banii şi 

nu ne-a mai băgat în seamă”. 

Astfel de cazuri sunt multe, şi nu 

am reţinut ca organele de cercetare 

să fi făcut apel la populaţie să-i demaşte 

pe acei ciubucari care i-au tra- 

tat ca pe nişte clienţi de rând. Cei 

mai mulţi poate au dat uitării aseme- 

nea episoade neplăcute, convinşi că 

n-ar fi avut nicio şansă, atâta timp 

cât nu-i bagă nimeni în seamă. Cum 

uit şi eu că despre astfel de năravuri 

am mai scris, convins că-mi încăl- 

zesc pixul de pomană. 

K. IANNIS 

COTIDIAN 

Structura companiilor 

naţionale ...finalizată 

Miercuri, ministrul 

Economiei a prezentat deputaţilor 

din Comisia de industrii 

şi servicii a camerei inferi- 

oare a Parlamentului structura 

celor două companii naţionale 

ce urmează a fi create în cadrul 

procesului de restructura- 

re a sectorului de producţie a 

energiei. 

Compania Electrica va fi 

divizată în două părţi, fiecare 

dintre acestea urmând să intre 

în componenţa uneia dintre 

cele două noi societăţi inte- 

grate din domeniul energetic. 

Firmele cu datorii nu 

vor fi introduse în cele 

două companii 

nou-înfiinţate 

România va avea o dezba- 

tere publica în perioada ,15 

iunie şi 15 iulie a.c,, cu privire 

la restucturarea sectorului de 

productie al energiei, la fina- 

lul lunii iulie, urmand să se 

facă notificare oficiala la CE. 

“Restructurarea va deveni 

efectivă spre sfârşitul acestui 

an. Nu vom introduce în cele 

două companii (pe care autorităţile 

intenţionează să le înfi- 

inţeze, n.r.) firme cu datorii", 

a spus Videanu, citat de agenţia 

Mediafax. 

Cod galben de ploi 

Meteorologii anunta instabilitate 

a atmosferică în ur- 

mătoarele zile. Vremea rea se 

va instala în această noapte şi 

se va menţine până vineri du- 

pă-amiază. 

Inflatia a scăzut în 

luna mai 

Inflaţia lunară a scăzut mai 

la 0,01%, cel mai jos nivel din 

acest an, iar rata anuală a coborât 

pentru a patra lună con- 

secutiv, la 5,95%, în contextul 

scăderii preţurilor la mărfurile 

alimentare cu 0,05%, potrivit 

datelor publicate, miercuri, de 

Institutul Naţional de 

Statistică (INS). 

Preturile de consum au 

crescut înultima luna cu 

2,93% comparativ cu finele 

anului trecut. De la începutul 

anului, preţurile de consum 

ale mărfurilor alimentare au 

avansat cu 1,4%, ale celor ne- 

alimentare cu 3,7%, în timp ce 

serviciile au înregistrat cea 

mai mare majorare a tarifelor, 

de 4,31%. 

Creşterea medie a preţuri- 

lor pe total în ultimele 12 luni 

faţă de precedentele 12 luni 

este 7,2%.


POLITIC 

Alegerile pentru 

Parlamentul 

European în Gorj 

• Alianţa Electorală PSD-PC a 

câştigat cursa pentru Parlamentul 

European cu 34,26%, reprezen- 

tând 31.189 de voturi, secondată 

de partidul Democrat-Liberal cu 

un procent de 30,55%, cu 27.818. 

Partidul National Liberal a obţi- 

nut la Gorj 14,49%, reprezentând 

13.194 de voturi, urmat de 

Partidul România Mare cu un 

scor de 13,77% cu 12.541 de voturi 

valabil exprimate. Fiica preşedintelui 

Traian Băsescu a reu- 

şit să obţină 4,17% din voturile 

gorjenilor, fiind urmată de 

Partidul Naţional Creştin 

Democrat cu 1,12%. La Gorj, 

candidatul independent la euro- 

parlamentare, Pavel Abrahan, a 

fost votat de 592 de voturi, iar 

UDMR a obţinut 567 de voturi, 

reprezentând 0,62%. 

• Duminică, 7 iunie a.c., în judeţul 

nostru au votat pe liste elec- 

torale suplimentare, 15.863 de 

persoane din alte judeţe, prezenţa 

la vot fiind 31%. Astfel, din cei 

303.996 de alegători înscrişi pe 

listele electorale permanente şi 

speciale, 94.265 de gorjeni s-au 

prezentat la urne, din care 15.863 

de alegători, cu domiciliul în alte 

localităţi, au votat pe listele suplimentare. 

Din cele 334.604 de vo- 

uri primite, 91.033 au fost valabil 

exprimate, 3230 au fost nule, iar 

restul neîntrebuinţate şi anulate. 

• Aproximativ 20 de gorjeni 

s-au „trezit“ în ziua alegerilor că 

şi-au pierdut cartea de identitate 

sau le-a expirat. Doinel Popescu, 

directorul executiv al serviciului 

de Evidenţă a Persoanelor Gorj, a 

declarat că în săptămâna premer- 

gatoare alegerilor pentru 

Parlamentul european 282 de per- 

soane au cerut eliberarea unor 

acte de identitate, fie pentru ca 

acestea erau deteriorate, pierdute 

sau expirate. „Cu ocazia alegerilor 

a crescut simtitor numărul solicitărilor 

venite din partea gorje- 

nilor dornici de a se prezenta la 

vot. În ziua alegerilor la ghişeele 

pentru eliberarea actelor de iden- 

titate s-au prezentat 16 persoane 

care au solicitat schimbarea cărţii 

de identitate“, a declarat Doinel 

Popescu, şeful serviciului de evi- 

denţă a persoanelor Gorj. 

Majoritatea celor care au decis să 

îşi scoată cartea de identitate zile- 

le acestea au motivat ca au nevoie 

de actul de identitate pentru a se 

duce la vot. 

PROPUNERI... 

Pentru ca parlamentarii 

să fie mai eficienţi! 

Câţiva cetăţeni, care au bătut pe la 

uşile parlamentarilor în mandatul trecut 

(2004 – 2008), cu diverse proble- 

me personale sau ale obştei din care 

fac parte, vizitându-ne la redacţie, 

ne-au pus pe masă o situaţie destul de 

interesantă în ceea ce priveşte (in)ac- 

tivitatea aleşilor noştri, ba chiar vin 

cu unele propuneri interesante, toc- 

mai pentru a preveni acel sindrom al 

neputinţei lor în înaltul for. În primul 

rând, cetăţenii au fost duşi cu vorba, 

de la o săptămână la alta şi de la o 

lună la alta, de către şefii de cabinete, 

că problemele au fost preluate de 

domnul senator sau deputat, cu care 

se pot întâlni la cabinet la sfârşit de 

săptămână, când aceştia se află în te- 

ritoriu. Vorba vine. De cele mai multe 

ori, însă, găseau uşile încuiate, iar 

când se întâmpla să mai găsească şi 

câte o fătucă pe acolo aflau că dom- 

nul parlamentar se află în localitatea 

cutare sau cutare. În cele din urmă, 

urmărind şi presa locală şi făcând le- 

gătura cu unele sărbători religioase 

sau alte manifestări la fel de impor- 

tante, oamenii au realizat că, de fapt, 

domnul parlamentar nu era la o întâlnire 

(oficială) cu reprezentanţii vreu- 

nei obşti, ca să ia pulsul problemelor 

direct din teritoriu, ci participa la 

vreun cram, la vreo inaugurare sau 

pomană. Ba aceşti cetăţeni au observat, 

cu timpul, că în lipsa parlamenta- 

rilor şefii de cabinete au program de 

voie, lipsind chiar cu zilele, sau se ju- 

cau pe calculator în lipsă de altceva. 

La unele cabinete sunt angajaţi chiar 

câte trei-patru oameni. Câţiva parla- 

mentari şi-au permis să tragă şi câte 

două cabinete, unele în teritoriu. 

Imaginaţi-vă cam câţi bani sunt chel- 

tuiţi cu ei, plus maşină la scară, cu 

şofer, plus plimbări la Bucureşti sau 

chiar la Bruxelles. La care se mai 

adaugă cheltuielile unui parlamentar: 

peste 850 de milioane de lei pentru 

cazare, peste 550 milioane diurna, 

peste 1.250.000 de lei salariile, plus 

250 milioane pentru benzină, şi alte 

70 milioane telefonul mobil, şi multe 

altele. Un europarlamentar aburea 

presa, acum câţiva ani, ca şi cum s-ar 

fi sacrificat, motivând de ce era cazat 

la un hotel de lux foarte scump, din 

Bruxelles, vezi Doamne, ca să con- 

tacteze unele personalităţi marcante 

din diferite comisii ale parlamentului 

european şi să lege tot felul de priete- 

nii, pentru binele ţării noastre. 

Activitatea acestora s-a văzut şi 

cu ochiul liber, cei mai mulţi lene- 

vind de voie în parlament, moţăind 

sau făcând planuri pentru mandatul 

următor sau cine ştie pentru ce afa- 

cere personală. De aceea, cetăţenii 

care ne-au vizitat la redacţie propun 

ca actualii aleşii lor să fie remune- 

raţi în funcţie de contribuţia adusă: 

câte interpelări au făcut, câte propu- 

neri legislative au, de câte ori au luat 

cuvântul în plen ş.a. Şi încă un lu- 

cru: să fie eliberate spaţiile ocupate 

de cabinetele acestora, pentru alte 

activităţi mai utile, iar acestea să 

funcţioneze chiar în sediile partide- 

lor pe care le reprezintă, care şi aşa 

ocupă spaţii destul de mari. 

Noi am notat propunerile şi le su- 

punem atenţiei.Calculaţi cam caţi 

bani s-ar economisi din banii bugetu- 

lui de stat şi apoi mai vorbim... 

Paul RĂDOI


ADMINISTRAIE 

Programul „Prima casă” 

începe din 20 iunie 

La sfârşitul lunii mai 2009, 

Guvernul a anunţat că persoanele 

care vor cumpăra o locuinţa prin intermediul 

programului "Prima 

casă" vor beneficia de TVA redus 

de 5%, masură aplicabilă pentru locuinţele 

sociale. 

Guvernul Tariceanu a adoptat, 

la finalul anului 2008, OUG de 

modificare a Codului Fiscal, potri- 

vit căreia "cota redusa de 5% se 

aplica asupra bazei de impozitare 

pentru livrarea locuinţelor ca parte 

a politicii sociale, inclusiv a terenului 

pe care sunt construite". 

Prevederea se aplica, potrivit 

aceleiaşi OUG, pentru locuinţe 

care au o suprafaţă utilă de maximum 

120 mp, exclusiv anexele 

gospodăreşti, a căror valoare, in- 

clusiv a terenului pe care sunt 

construite, nu depăşeste suma de 

380.000 de lei, exclusiv TVA, 

achiziţionate de orice persoană 

necăsătorita sau familie. 

Acelaşi act normativ prevede 

că orice persoană necăsătorita sau 

familie poate achiziţiona o singu- 

ră locuinţă cu cota redusă de 5%, 

cu următoarele condiţii: în cazul 

persoanelor necăsătorite, să nu fi 

deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă 

în proprietate pe care au achi- 

zitionat-o cu cota de 5%, iar în 

cazul familiilor, soţul sau soţia să 

nu fi deţinut şi să nu deţină, fieca- 

re sau împreună, nicio locuinţă în 

proprietate pe care a/au achiziţio- 

nat-o cu cota de 5%. 

Premierul Emil Boc a declarat 

că statul va lucra cu toate băncile 

care vor răspunde cerinţelor impuse 

de Guvern: să aibă reprezentare na- 

ţională, să nu solicite un avans mai 

mare de 5% la contractarea creditului 

pentru achiziţionarea unei locu- 

inte şi să perceapă dobănzi sub cele 

practicate în acest moment pe piaţă. 

În prima fază probabil că vânzările 

se vor axa pe apartamentele vechi, 

deoarece majoritatea locuinţelor 

care se încadrează în limita de 

60.000 euro sunt apartamente vechi 

sau cel mult garsoniere noi. 

Nu toate segmentele de 

populaţie vor avea 

acces la programul 

Prima casă 

În plină criză, ca măsură de protecţie 

socială, acest program pare 

bine venit, dar este foarte greu accesibil 

pentru majoritatea populaţi- 

ei. Din punct de vedere al deblocă- 

rii pieţei, probabil, aceasta poate fi 

considerată o strategie bună, însă 

efectele , pozitive sau negative, se 

vor vedea în timp 

Programul este dedicat unor 

anumite segmente ale populaţiei, 

cu venituri de peste 4.500 lei pe 

lună, fapt ce va îngreuna foarte 

mult accesul majorităţii tinerilor 

la obţinerea primei case. Plus că 

cei 60.000 de euro sunt de fapt 

suma netă şi nu au fost încă precizate 

cheltuielile suplimentare ne- 

cesare cu actele, proceduri, s.a., 

pentru punerea la dispoziţie a so- 

licitantului a acestei sume. 

În 4 iunie a.c. iunie, Guvernul 

a decis ca băncile să instituie, în 

favoarea statului, asupra imobile- 

lor achiziţionate prin programul 

"Prima Casă", un drept de ipotecă 

de rangul I pe toata durata contractului 

de creditare, cu interdicţia 

de vânzare a locuinţei pe o pe- 

rioadă de 5 ani. 

Maria Dan 

O INIIATIV EUAT 

Cine şi unde se hotărăşte 

Sămbăta trecută, Prefectura şi 

Consiliul Judeţean au iniţiat o în- 

tâlnire cu factorii de decizie din 

Gorj pentru a discuta perspectivele 

mineritului şi energiei în judeţul 

nostru. Reprezentanţii PDL şi 

PNL nu au lipsit de la întâlnire. 

Nici directorii din minerit şi ener- 

gie nu au onorat invitaţia. 

Reprezentanţii celor două partide 

soarta Gorjului? 

au protestat faţă de modul de reali- 

zare al întâlnirii, dând publicităţii 

scrisori deschise prin care inclusiv 

prefectul a fost acuzat de "lipsă de 

respect". Credem că lipsa de res- 

pect s-a datorat organizării acestei 

întâlniri înainte,cu o zi, de marea 

votare de la europarlamentare. 

Corect ar fi fost ca această întâlnire 

să fie amânată până luni, pentru ca 

liderii celor două partide să nu mai 

găsească motive. Ce nu înţelegem, 

este lipsa de la această întâlnire a 

directorilor din minerit şi energie, 

ori erau şi domniile lor în campanie 

electorală?! 

Ion Călinoiu, preşedintele 

Consiliului Judeţean Gorj declară 

despre întâlnirea de sâmbăta trecu- 

tă: “spre surprinderea noastră, nu 

au participat directorii unităţilor 

economice, complexurilor energe- 

tice Turceni, Rovinari şi SNLO. Nu 

au participat liderii politici ai parti- 

delor aflate în Parlamentul 

României, implicit nici parlamentarii 

partidelor respective. 

Motivaţia campaniei electorale – 

de niciun fel nu s-a gândit acest lucru. 

Oricum, nu a fost un simpozi- 

on, repet, nu a fost o şedinţă 

deschisă cu participarea presei, ci o 

chestiune pur pragmatică de a fi informaţi 

şi a le spune punctele de 

vedere legate de blocajul economic, 

perimetrele în vederea exploa- 

tării, reconstrucţia ecologică şi, nu 

în ultimul rand, organizarea care se 

preconizează a se face – asta făcând 

cât mai urgentă această întâl- 

nire, ca să le dăm parlamentarilor 

punctul nostru de vedere, cum să 

susţinem acest lucru.” 

Cu toate că au lipsit cele două 

partide, PDL si PNL, parlamentarii 

lor, dar şi conducerile unităţilor din 

minerit şi energie, totuşi, sindicate- 

le reprezentate de preşedin- tele 

Marin Condescu şi secretarul ge- 

neral al USMO, Gheorghe Etăgan, 

au fost prezente la acea întâlnire. 

Se vede că perspectiva neagră de a 

pierde din locurile de muncă şi de a 

vedea 

sediul(SNLO) mutat la 

Bucuresti îi face pe liderii de sindi- 

cat să se mişte din ce în ce mai mult 

în ultimul timp. 

Ion Călinoiu, preşedintele 

Consiliului Judeţean a apreciat prezenţa 

sindicatelor la întâlnire spu- 

nând că: “cele mai implicate în 

problemele actuale ale judeţului 

sunt sindicatele, care doresc păstrarea 

locurilor de muncă şi administraţia 

publică locală, care vrea dez- 

voltarea economică şi noi locuri de 

muncă în judeţ“. 

O nouă întâlnire va avea loc azi, 

la Prefectură. Sperăm că vor participa 

toţi factorii implicaţi în dez- 

voltarea judeţului, fără patimi şi 

fără orgolii, pentru a susţine un 

punct de vedere comun, sprijinit de 

sindicate, de autorităţile publice locale, 

de partidele politice, de parlamentarii 

Gorjeni, cu privire la problemele 

arzătoare ale judeţului. 

Pe noi gorjenii nu ne încălzeşte 

cu nimic faptul că unii sau alţii se 

laudă că au făcut şi au dres pentru 

judeţul nostru…vrem rezultate… 

măcar unul mic, mic…care să ne 

facă să credem din nou în ei toţi. 

Maria DAN


SOCIAL 

UN PENSIONAR ÎI SCRIE MINISTRULUI MUNCII, 

„Suntem furaţi pe faţă 

de nişte drepturi pentru 

care am muncit o viaţă” 

Uite că mi-a scris şi domnul mi- 

nistru Sârbu, ca să mă asigure că el 

este preocupat de soarta mea, un amărăştean 

de pensionar cu pensia înghe- 

ţată bocnă, acum, în plină vară. Staţi să 

vedeţi că, peste puţin timp, o să-mi 

scrie şi domnul Băsescu, aducându-şi 

aminte, probabil, că mai are nevoie şi 

de votul meu. Ehei, de câte ori nu l-am 

scos noi, pensionarii, din încurcătură, 

când nu ştia pe unde să mai scoată că- 

maşa, de-i tremurau şi brăcinarii când 

îl alergau ai lui Tăriceanu să-l dea afară 

de la Cotroceni. 

Pe vremea bătrânilor mei nu se 

obişnuiau asemenea gesturi de mi- 

logeli sau minciuni gogonate. Aşa 

şi cu scrisoarea ministrului Muncii, 

nu mă încălzeşte cu nimic. E ca o 

frecţie la un picior de lemn. Mi-a 

pus la pensie, la 1 aprilie a.c., doar 

25 de lei noi, şi acum îmi scoate 

ochii, lăudându-se pe toate posturile 

că a făcut şi a dres, şi să vezi ce 

are de gând să mai facă. Face pe 

dracul ghem! Ne mai dă 2%. Că cu 

banii ăştia ce pot cumpăra ca să su- 

pravieţuiesc? Viaţa a devenit un 

lux. Ca şi moartea, de altfel, pe care 

nu ţi-l mai permiţi. Cu banii ăştia 

nu poţi cumpăra decât 1 kg de lumânări, 

puţină tămâie şi un pumn 

de cuie. Că de sicriu nici vorbă. 

De ce mi-au îngheţat pensia? Ca 

să-i favorizeze tot pe cei cu pensiile 

mari? Ca să ne prelungească ama- 

rul şi chinul? După ce am muncit 

toată viaţa în mediu toxic, în piro- 

tehnie la Uzina Sadu? Au dat lege 

să ni se dea grupa de muncă cu 1 

ianuarie 2009, la care aveam drep- 

tul încă de când am rămas în pensie, 

fiind un drept al nostru ca o com- 

pensare a sănătăţii distruse, şi acum 

se joacă cu răbdarea noastră bătân- 

du-şi joc de noi pe faţă. De râsul 

curcilor! A ajuns o femeie de servi- 

ciu de la fabrica de pâine să aibă 

pensia aproape cât a mea! E drept? 

Ce reglementări mai au în vedere 

guvernanţii noştri, urmărind să asi- 

gure pensii şi celor ce nu au muncit 

– nu din motive de sănătate! -, când 

ne vor ajunge şi aceştia din urmă? 

Cu alte cuvinte, suntem furaţi pe 

faţă de nişte drepturi pentru care am 

muncit o viaţă, prevăzute de legi, 

pentru a duce copiilor o pâine acasă 

şi a avea şi noi asigurată, la pensie, o 

bătrâneţe liniştită. Acea dorinţă se 

dovedeşte a fi acum o nălucă, ce 

ne-a amăgit toată viaţa. Am ajuns la 

mila copiilor ca să ne întreţină, sau 

mai rău, pentru cei care bătrânii sunt 

o povară, să fie aruncaţi într-un azil. 

În finalul scrisorii sale, care 

aduce mai curând a necrolog cu 

aromă de tămâie, dându-ne de înţe- 

les că sfârşitul ne e pe aproape, 

domnul ministru ne spune clar că 

va fi preocupat, în continuare, să 

menţină nivelul de trai al pensionarilor 

– bănuiesc că acelaşi, sub orice 

limită, chiar sub limita supravie- 

ţuirii, care ne sperie cumplit! -, şi să 

reducă numărul celor aflaţi în situaţii 

de excludere socială! 

Vorbe mari, domnule ministru! 

Cea mai frumoasă minciună ar fi 

fost să spuneţi că doriţi creşterea 

nivelului de trai. Vă jucaţi cu cuvin- 

tele ca şi cu viaţa noastră. Ducem 

viaţă de ghetou, iar suprimarea vie- 

ţii noastre, prin astfel de tratamente 

inumane, în DEX-ul Limbii 

Române se numeşte genocid. 

Apropos de biletele de călăto- 

rie, cu care ne onoraţi an de an, şi 

beneficiem de reducere clasa a II-a, 

dus şi întors, cu care tot suntem 

minţiţi că vom putea primi alimente 

în schimbul lor. Ce să facem cu ele? 

Cui îi mai arde de plimbare, când 

bietul om este mobilizat la pat? Să 

le folosim pentru a merge pe lumea 

cealaltă? Dar cum rămâne cu acel 

dus-întors, când tot înşelăciune se 

cheamă, iar de acolo nu mai este 

loc de întoarcere? Vedeţi şi dum- 

neavoastră cât de inutile şi penibile 

sunt aceste cupoane-talon, ca de al- 

tfel şi minţile celor care scornesc 

asemenea bazaconii! 

Ca să ştie şi domnii guvernanţi, 

în asemenea călătorii, pe cel din 

urmă drum, pe mijlocul de trans- 

port nu există clasa a II-a. Dar nici 

domniile voastre să nu vă mai amăgiţi 

la gândul că veţi beneficia de 

imunitate parlamentară şi veţi călători 

la clasa I. 

Dumnnezeu să vă ierte! 

P.S. Aceasta este ultima scrisoa- 

re pe care vi-o mai trimit, fiindcă 

nu-mi permit să mă mai lipsesc de 

pâinea cea de toate zilele încă patru 

zile şi să mai fac o gaură în curea. 

Ionel PURCĂRETE 

- robul lui Dumnezeu şi 

victima dvs., Târgu-Jiu 

NEVOIA DE „FRÂNE ETICE” ÎMPOTRIVA LCOMIEI DEZLNUITE SAU: 

Diferenţa dintre lifturile noastre şi 

cele japoneze, ca de la cer la pământ 

Mai mulţi cetăţeni din câteva 

cartiere ale municipiului Târgu- Jiu 

ne-au sugerat să întreprindem o anchetă 

în ceea ce priveşte starea jal- 

nică în care se află lifturile, încât le 

este şi teamă să mai urce în ele când 

le aud trosnind din toate încheietu- 

rile. Unul dintre semnatari, fiind şi 

mai în vârstă, fapt ce nu-i mai per- 

mite să urce sau să coboare scările 

după bunul plac, recunoaşte, cu 

mâna pe inimă, că de câte ori urcă 

în lift se închină şi îl roagă pe bunul 

Dumnezeu să ajungă cu bine la des- 

tinaţie, iar când iese din lift, după ce 

a stat cu inima cât un purice, se în- 

chină din nou mulţumindu-i lui 

Dumnezeu că a scăpat cu viaţă. 

La Târgu-Jiu, şi nu numai, este 

posibil orice. Presa a scris la vremea 

respectivă despre lifturile ucigaşe. 

Aşa că nu ar mai mira pe nimeni 

dacă ar începe ca lifturile să se pră- 

buşească din senin ca MIG-urile. Pe 

cine ar mai impresiona anchetele 

noastre? – pe care le vom realiza, 

sperând într-o îndreptare a lucrurilor. 

La ora actuală, în întunecimea crizei 

globale pe care o trăim încă nu se 

întrevede nicio rază de lumină. 

România nu a fost generatoare de 

criză globală, dar din păcate a fost 

generatoare de criză internă. Deci, 

toate acestea fiind spuse, este nece- 

sar să ne amintim că piaţa este un 

mecanism de asimilare a informaţiilor 

dispersate mai eficace decât ori- 

care altul inventat de om. Dacă mai 

dorim să continuăm aşezarea vieţii 

economice pe virtuţile pieţei şi, toto- 

dată, să realizăm o distribuire mai 

echitabilă ne trebuie o strategie de 

schimbare a datelor iniţiale. Adică 

reglementări de piaţă capabile să detecteze 

tulburările şi să frâneze speculaţiile. 

Pe bună dreptate, cunoscu- 

tul scriitor sud-american Mario 

Vargas Llosa le numeşte „frâne etice 

împotriva lăcomiei dezlănţuite”. 

Dar să revenim la povestea cu 

lifturile noastre, adică ale români- 

lor, pentru a încheia cu un exemplu 

mai elocvent. Să luăm, de exemplu, 

ca punct de referinţă, modelul de 

lift japonez. Care este deosebirea 

între liftul românesc şi cel japonez? 

Facem această comparaţie prin ab- 

surd, fiindcă tehnologia românească 

nu poate fi comparată cu cea ja- 

poneză, japonezii fiind mai evoluaţi, 

într-o continuă competiţie cu ei înşişi, 

cu cele mai avansate tehnolo- 

gii, de un curaj inimaginabil. Se 

spune că lifturile noastre ne vor 

duce în iad, în timp ce lifturile japo- 

nezilor îi vor duce pe aceştia spre 

cer. Nu ca sfinţi, ci ca simpli pasageri, 

turişti. Este vorba de noul pro- 

iect atât de impresionant prin care 

cercetătorii japonezi vor să realize- 

ze un lift care să-i ducă pe pasageri 

la aproape 100.000 de kilometri în 

spaţiu. Liftul o să fie ancorat în pământ 

şi o să dispară printre nori, 

ajungând, eventual, la o staţie ce or- 

bitează în jurul pământului. 

Oamenii de ştiinţă susţin că 

acest lift va mai avea şi alte funcţii, 

în afară de cea turistică, el va găzdui 

generatoare imense de energie 

solară care va putea fi folosită pe 

pământ şi va îndepărta resturile 

nucleare, aruncându-le în spaţiu. 

„Toată lumea va putea merge cu 

liftul în spaţiu, va fi precum o călăto- 

rie în străinătate”, a declarat Shuichi 

Ono, directorul companiei. 

La care nici românul nostru, ştiut 

cât este de cârcotaş, ca să nu se lase 

mai prejos, va replica: „Şi cu lifturile 

noastre poţi să trăieşti aceeaşi senza- 

ţie, de a călătorii în străinătate, adică 

pe lumea cealaltă...” 

Prof. P. MAXIM 

PE STRADA POPA APC DIN TÂRGU-JIU, 

Locul de joacă al copiilor, un 

adevărat focar de infecţie 

Sunt unele lucruri pe care, sin- 

cer să fiu, nici nu le observi la prima 

vedere, când treci pe lângă ele, pre- 

ocupat de alte gânduri şi mai ales de 

grijile cotidiene. Nu m-a surprins 

nici gestul unui cetăţean din cartierul 

aflat în vecinătatea Şcolii generale 

„Constantin Săvoiu” din strada 

Popa Şapcă, tocmai când treceam 

pe acolo, de a-mi arăta locul de joa- 

că pentru copii amenajat chiar în 

spatele ceainăriei „Intim”. Vorba 

vine „amenajat”, putând vorbi despre 

această amenajare la timpul tre- 

cut. Era chiar ziua în amiaza mare, 

cu soare, şi m-a surprins faptul că 

acolo nu se zărea niciun copil. 

Bălăriile au năpădit gărduleţul de 

jur-împrejur, iar nisipul numai a ni- 

sip nu arăta, fiind plin de muşuroaie 

de excremente provenite de la câinii 

de companie ai cetăţenilor din zonă. 

- Spuneţi şi dumneavoastră dacă 

copiii se mai pot juca aici în aceste 

condiţii, când excrementele anima- 

lelor constituie un adevărat focar de 

infecţie. Se spune că am intrat în 

Uniunea Europeană, dar nu ne pu- 

tem compara cu celelalte ţări din 

UE. Am văzut pe stradă foarte puţine 

femei care strâng mizeria câine- 

lui în punguţă. Sunt indivizi care iau 

în râs acest lucru, însă mă gândesc 

că sunt instituţii care pot să ia măsuri 

pe această linie, chiar să penalizeze 

pe cei care nu respectă norme- 

le europene. Dar reprezentanţii 

acestor instituţii nici nu au în atenţie 

asemenea abateri pe care nu numai 

că nu le sancţionează, dar nici nu 

iau măsuri de prevenire a lor, con- 

form normelor în vigoare..., mi-a 

spus cetăţeanul cu amărăciune. 

Vedeţi dumneavoastră, stimaţi 

cititori, sunt lucruri mărunte, la 

prima vedere, aşa cum li se pare 

dumnealor, însă dacă ne gândim 

bine ele ne clasează sub aşteptări, 

la capitolul civilizaţie şi bun simţ. 

Aşteptăm să vedem ce au de 

spus factorii responsabili. 

P. RĂDOI

INTERESUL POART FESUL... 


Dar ce fac pietonii? 

COMUNITATE 

Cam aşa se întreabă cetăţenii, 

mai ales cei din cartierul Dacia, 

când peste noapte s-au trezit cu aleea 

de acces din faţa cinematografului, 

dintre cele două spaţii verzi, pur 

şi simplu blocată de ditamai banerul 

publicitar al unei firme de tele- 

fonie mobilă. Că l-au pus legal sau 

nu, plătind sau nu taxele aferente, 

acest lucru mai puţin ne interesează. 

Cei care l-au instalat, bănuim că 

s-au conformat unui ordin. Nu era 

treaba lor să vadă şi efectul unor 

astfel de demersuri, cum la fel de 

bine nu a luat seama nici cel care a 

supravegheat instalarea mega-ba- 

nerului, încât nici nu terminaseră 

lucrul că cetăţenii au început să cir- 

cule prin spaţiul verde. Ca să nu 

mai amintim de cei cu copii în cărucioare. 

Era chiar aşa de greu să realizeze 

acest lucru încât să fi instalat pa- 

noul chiar în vecinătatea cabinei 

telefonice din apropiere? Chestie 

de un metru şi ceva. De fapt, în rân- 

durile de faţă vorbim despre lucruri 

sfinte ce aparţin de domeniul public 

şi al bunului simţ. Cine să le mai ia 

în seamă, când sunt alte probleme 

mult mai importante? Hai să fim se- 

rioşi şi să nu mai venim cu astfel de 

poveşti de adormit copiii! Căci în 

ziua de azi nu se mai face nimic, în 

sensul bun al cuvântului, profitân- 

du-se de marea brambureală ce 

domneşte în ţară. Trăim doar în 

România, ce ne mai miră. 

Trebuie să recunoaştem că in- 

stalaţia în cauză a mai stârnit, pe 

nedrept, şi nemulţumirea unor proprietari 

de autoturisme care, din lip- 

sa spaţiilor de parcare la blocurile 

din vecinătate, îşi lasă maşinile 

aici, care cum apucă. Ba uneori 

chiar şi taxiurile întorc pe trotuar, 

ca să nu încurce circulaţia pe stradă, 

spre surprinderea pietonilor. 

Aşa că mulţi cetăţeni se întreabă: 

De ce nu au pus banerul pe cinematograf? 

Dacă tot l-au ancorat de cine- 

matograf, de ce nu l-au legat şi de 

vreo maşină sau de monumentul din 

apropiere? Ce se vor face în situaţia 

în care cinematograful va fi demolat? 

Hai că glumim, aşa cum a glumit şi 

un bătrân simpatic, puţin hâtru, referindu-se 

la o vorbă înţeleaptă din bătrâni, 

când astfel de lucruri sunt făcu- 

te fără cap: „Unde nu-i cap, vai de 

picioare!” sau mai pe româneşte 

spus: „Noi muncim, nu gândim...” 

Ion ŞOLDEA 

OGLINDA RETROVIZOARE 

Ciubucul - o neghină greu de stârpit 

Era o vreme când îţi era şi 

groază să călătoreşti cu mijloacele 

de transport în comun puse la dispoziţie 

de unele societăţi, care numai 

transport nu se putea numi. 

Mizerie, înghesuială, claie peste 

grămadă, copii mici, transpiraţie, 

înjurături, hurducăneli prin gropile 

asfaltului, bagaje peste bagaje, mi- 

ros de gaze de la motoarele vechi 

solicitate la maxim, la care se mai 

adăuga şi mojicia şoferului, acesta 

dovedindu-şi din plin apucăturile 

de neam de manivelă. Astăzi, tre- 

buie să recunoaştem, aceştia s-au 

emancipat, ţinând pasul cu societa- 

tea, în sensul că s-au şmecherit, 

ducând-o bine, având pe mâini ma- 

şini mai bune, însă şi mitocănia a 

făcut progrese, devenind rafinată, 

de prost gust, inconfundabilă. 

Din păcate, însă, indiferenţa 

călătorilor a rămas aceeaşi. Nimeni 

nu mai zice nimic, mulţumiţi că au 

maşină la dispoziţie, pe unele tra- 

see şi din jumătate în jumătate de 

oră. Chiar dacă şoferul nu eliberea- 

ză bilete de călătorie. La aceştia 

criza prin care trece ţara nu se re- 

simte. Ce fac organele de control şi 

mai ales patronii societăţilor de 

transport private? Dacă actuala guvernare 

este pusă pe tot felul de 

găselniţe, îngheţând salariile şi 

pensiile, reducând până şi perioada 

de maternitate acordată femeilor 

sau restructurând sute de mii de lo- 

curi de muncă, dar nu din rândul 

celor înstăriţi, ci din cel al amărăş- 

tenilor tot mai disperaţi – de ce nu 

se intensifică controalele în toate 

domeniile, pentru a se mai rotunji 

bugetul şi aşa destul de pricăjit? 

Înseamnă că organele de control 

nu-şi fac datoria, încasându-şi salariile 

pe degeaba, fără a le justifica. 

Dar cine să-i tragă la răspundere? 

Explicaţia este simplă – trăim 

în România! 

Revenind la cazul nostru, cu 

şoferii ciubucari, de exemplu, am 

putea să înşiruim o listă lungă cu 

numerele de înmatriculare ale mijloacelor 

de transport, într-un ade- 

vărat top al fruntaşilor penali. Dar 

la ce bun? Pe cine am mai sensibiliza? 

Cu ce s-ar schimba transportul 

în comun în viaţa călătorilor? 

Recomandarea şoferilor ar fi aceeaşi: 

nu-ţi convine, du-te cu altul! 

– scăpând ieftin, având norocul că 

nu-ţi zice şi ceva de dulce. 

Atunci ce este de făcut? 

Exemple ar fi destule. Venimm 

insa cu două mai reprezentative, 

însă diametral opuse, surprinse recent 

în raidul nostru. 

Într-o dimineaţă, zilele trecute, 

am luat un autobuz din staţia aflată 

în faţa complexului Unic, din str. 

Unirii, municipiul Târgu-Jiu. 

Efectua curse dus-întors pe traseul 

Târgu-Jiu – Târgu Cărbuneşti. 

Spre surprinderea mea, indiferent 

că mergeau până la Drăgoieni, 

Pisteşti, Scoarţa, Cărbuneşti, niciun 

călător nu a primit bilet de că- 

lătorie (să fi terminat conducătorul 

auto biletele?!). Câţiva cunoscuţi 

de-ai şoferului nici măcar nu au 

plătit. Printre ei se afla şi un „organ 

de control”, cine ştie de pe unde, 

cu o agendă sub braţ, care a coborât 

pe traseu, cu alte sarcini. La în- 

toarcere, am nimerit altă maşină, 

un autocar mai curat, unde mă aşteptam 

să descopăr acelaşi feno- 

men. Dar nu a fost să fie aşa. 

Conducătorul auto avea tarifele 

afişate la vedere, deasupra parbrizului. 

Mi-a tăiat bilet. Nu mi-a venit 

să-mi cred ochilor. Exact 2,5 

lei, nici mai mult, nici mai puţin. 

Chiar dacă era puţin răcit, acest 

fapt nu l-a împiedecat să fie amabil 

cu călătorii. Au fost bilete pentru 

toţi călătorii. Puteai să cumperi şi 

două. Parcă îmi venea să-i strâng 

mâna. Nu am făcut-o. În schimb, la 

coborâre, mi-am notat numărul au- 

tocarului: B.60.BTR. De pe bilet 

reieşea că aparţine firmei SC Auto- 

Tehnic SRL Piteşti, judeţul 

Argeş,iar călătorul era atenţionat 

cu următorul îndemn: Păstraţi bile- 

tul pentru control. Care control? – 

am simţit din nou că râiez, reamin- 

tindu-mi de primul caz prezentat . 

Aşa oameni, aşa năravuri. Ne me- 

rităm soarta dacă stăm cu mâinile 

încrucişate şi ne facem că nu vedem 

nimic în jur! 

N.A. Va citi cineva aceste rân- 

duri? Dacă da, scrieţi-ne pe adresa 

acestei rubrici despre alte cazuri şi 

necazuri trăite de dvs. 

T. DIŢESCU 

PILULA AMAR 

Ce dor mi-e de hingheri! 

Credeam că patrupedele comunitare 

sunt pe cale de dispariţie, dar 

m-am înşelat. Cei care au dispărut 

însă, spre bucuria maidanezilor, au 

fost hingherii, cine ştie prin ce îm- 

prejurări. Acum câţiva ani, nu prea 

mulţi, când ateriza în cartier duba fe- 

ţelor palide, cu laţurile fluturând în 

vânt, întreaga suflare a câinilor în- 

gheţa, ascunzându-se prin cine ştie 

ce cotloane cu coada între picioare. 

Eram convins că aceştia ajunseseră 

să recunoască până şi motorul hârbu- 

it al maşinii de la ecarisaj. Scenele de 

urmărire şi vânătoare parcă erau desprinse 

din filmele cu indieni, nelipsind 

din recuzită sârmele acelea gro- 

solane şi primitive, cu care strangulau 

vânatul, şi mai ales urletele lor de du- 

rere. La care se mai adăuga oprobiul 

public, ziua în amiaza mare, când 

printre martorii oculari se numărau 

şi minori mai mititei marcaţi de ase- 

menea grozăvii. 

Acum, putem să spunem că noile 

generaţii de câini nici nu mai ştiu ce 

sunt aceia hingheri sau cu ce... se 

mănâncă. În altă ordine de idei, aceş- 

tia au început să umble pe străzi în 

haite, adevărate procesiuni nupţiale, 

aşa zise nunţi, strecurându-se printre 

maşini, printre gardurile vii, printre 

oameni, printre tarabe, fără nicio reţinere. 

În cartierul Dacia, de exemplu, 

aceştia s-au oploşit pe după fos- 

tul cinematograf şi crama din 

vecinătate, purtând adevărate lupte 

sângeroase, pe viaţă şi moarte, cu 

mare tărăboi, zi de zi, cu cei ce cute- 

ză să le încalce teritoriul moştenit din 

câine în căţel. Uneori, le mai vin în 

ajutor şi potăi din cartierul vecin. 

Noaptea este şi mai cumplit, stricându-ţi 

somnul, lătrând de-a surda 

pe sub ferestre la cine ştie ce arătări. 

Iar ziua, când trec maşinile poliţiei, 

ambulanţa sau pompierii, în sunetele 

stridente ale sirenelor, aceştia urlă 

înfiorător, ca la mort. Până şi copiilor 

le este teamă să mai ducă gunoiul la 

container, preferând să arunce plase- 

le de la distanţă şi să o rupă la fugă 

din calea câinilor lihniţi de foame. 

Tot ziua, când nu au altceva de făcut, 

după ce au mâncat pe îndestulate din 

containere, se dedau la adevărate or- 

gii sexuale, unde înving cei mai tari, 

iar cei neputincioşi renunţă umiliţi 

plecând cu coada între picioare. 

Norocul locatarilor că nu prea 

sunt căţele multe, deja una a fătat 

aducând pe lume şapte căţeluşi. 

Ce-o mai urma, Dumnezeu ştie! 

După atâta dezmăţ, îi vezi extenuaţi, 

întinşi la soare pe asfaltul încins, lă- 

sând impresia, dacă ne-a gândi la 

hingheri, că nici sub coadă nu-i doare 

de ei. Ei bine, acum ar fi momen- 

tul să fie culeşi de pe caldarâm, unul 

câte unul, dar nu are cine. 

Avea dreptate preşedintele nostru 

de la asociaţia de proprietari că acolo 

unde moare sau dispare un câine, 

cine ştie prin ce împrejurare, îi iau 

locul alţi patru. Se spune că un bătrân, 

care a practicat la viaţa lui şi me- 

seria de hingher, a avut într-o noapte 

un vis de coşmar. Se visase încolţit de 

o haită de câini, iar cel mai mare şi 

mai fioros, cu colţii plini de bale, îi 

aruncase pe după gât laţul de sârmă 

ce îi intrase în carne strangulându-l. 

Un alt pensionar octogenar a 

fost doborât de un câine chiar la colţul 

blocului, speriindu-se amândoi, 

căci nu apucaseră să se vadă din 

timp. „Când o să-l întâlnesc, am să-i 

zic săru-mâna, fiindcă a fost cumin- 

te şi şi-a văzut de drum fără să mă 

muşte...”, a mai spus bătrânul recu- 

noscător, când a fost ajutat de doi 

tineri să se ridice. 

P. RĂDOI

8 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 iunie 2009 Viaa în Gorj • joi, 11-17 iunie 2009 • 9 

ACTUALITATE 

Companiile lui Videanu sau lunga vară fierbinte 

Nimeni nu ştie ce să mai creadă. Pe ultima sută de metri a campaniei electorale 

pentru europarlamentare celor mai mulţi parlamentari de la celelalte partide politice 

li s-a părut suspectă graba ministrului Economiei de a bate fierul cât e cald, 

aruncând mărul discordiei între aceştia. Culmea este că unii chibiţi din preajma 

lor l-au surprins şi pe Mirecea Geoană cu un jolly joker ascuns pe mânecă. 

Se pare că „gogoşile electorale” servite calde de Videanu, cu acelaşi zâmbet maliţios 

pe buze, le-a rămas multora în gât. Cât să fie din toată această poveste adevăr şi cât 

ficţiune (aberaţii)? 

Oricum, pe mineri – singurii care vor avea de suferit, aşa cum s-au obişnuit -, îi trec de 

pe acum fiorii, aflându-se deja, de săptămâna viitoare, în şomaj tehnic, la un pas de concedierile 

colective. 

Pe acest fond sumbru, se distinge deja ecoul unor lupte surde, disputate între grupurile 

de interese puse pe căpătuială, care numai la soarta oamenilor din adâncuri nu se gândesc, 

aruncându-i din nou în beznă... 

Optimismul lui Videanu 

Adriean Videanu, ministrul Economiei, este 

foarte optimist: „Am găsit posibilitatea, şi o să 

discutăm cu Ministerul Finanţelor, compensarea 

acestor datorii, obligaţiile pe care le are SNLO la 

bugetul de stat, cu prelucrarea, probabil, a unui 

ajutor de stat în beneficiul RAAN-lui de către sta- 

tul român. Vom face, practic, o compensare în trei 

a acestor obligaţii majore, pe care în momentul de 

faţă SNLO le are, adică patru sute şi ceva de mili- 

oane de lei, şi are datorii de două sute şi ceva de 

milioane. Blocajul în care se află societatea în mo- 

mentul de faţă nu se datorează SNLO, şi atunci 

încercăm să găsim soluţii. Tot astăzi, am constitu- 

„De luni, 15 iunie a.c., se va intra în şomaj 

tehnic, până pe 15 iulie a.c. Am încheiat proto- 

colul cu Compania. Şomajul tehnic, în care 

intrăm, va îmbunătăţii, din punct de vedere 

economic, performanţele companiei şi, în ace- 

laşi timp, vom rezolva şi problema stocurilor 

de cărbune”, este de părere Marin Condescu. 

it un colectiv pe care îl va conduce secretarul de 

stat Alexandru Pătruţi, având în atenţie coordona- 

rea producţiei de lignit în Oltenia, şi să ajute 

SNLO şi complexurile energetice, dată fiind partea 

de minerit din ele şi faptul că toate sunt în subordinea 

Ministerului Economiei. 

O altă soluţie identificată astăzi, a fost aceea a 

unei întâlniri cu ceilalţi datornici ai SNLO, este 

vorba de municipalităţile Arad, Braşov, Consiliul 

Judeţean Vâlcea, în ideea de a identifica soluţii 

pentru încasarea cât mai rapidă a subvenţiei de 

45% din combustibil de către aceste municipali- 

tăţi şi transferarea acestor resurse în contul datoriilor 

pe care le au către SNLO. Practic, sunt soluţi- 

ile identificate în aceste discuţii şi, pe noi, 

împreună ne face să fim optimişti în găsirea de 

noi soluţii pentru depăşirea acestei situaţii destul 

de delicate în care se află SNLO astăzi”. 

„Să trăim până în septembrie...” 

Marin Condescu, liderul minerilor din Oltenia, 

şi nu numai, este convins de bunele intenţii ale 

partenerilor de dialog: „Termocentralele vor primi 

cărbune de unde este cel mai economic de exploatat, 

iar toate celelalte perimetre, în această perioadă, 

vor intra în revizii tehnice sau îşi vor face lu- 

crările de care au nevoie pentru perioada care va 

urma, credem noi, din august – septembrie, când 

se va cere o cantitate suplimentară faţă de ceea ce 

este acum, iar prin numirea domnului secretar de 

stat există această garanţie că fiecare se va supune 

acestui program economic, tehnic şi social, şi, 

ceea ce ne interesează pe noi, cel social, nu va 

duce la aceste discrepanţe şi convulsii sociale majore. 

Credem că şi termocentralele vor începe săşi 

adapteze mersul la ceea ce preconizează dom- 

nul ministru că se va întâmpla în trei, patru, cinci 

luni de zile în Oltenia”. 

„Există riscul să importăm 

energie” 

Ca să fie mai convingător, Videanu aduce în 

discuţie necesitatea de investiţii urgente pentru 

dezvoltarea de noi capacităţi la tehnologii de top: 

„În cadrul uneia din cele două companii vor fi 

împreună: SNLO, cele trei complexuri Turceni, 

Rovinari, Craiova, alături de Nuclearelectrica şi 

parte din Hidroelectrica, partea de pe Olt, care va 

constitui, din punctul meu de vedere, o societate 

foarte puternică, care va avea capacitatea să-şi 

găsească resursele, să finanţeze investiţiile necesare, 

având în vedere necesitatea realizării de in- 

vestiţii urgente de mediu, dar şi dezvoltarea de 

noi capacităţi la tehnologii de top. Noi nu mai 

putem să mergem cu grupurile actuale. Avem 

evaluări legate de orizontul anului, că o fi 2014, 

că o fi 2016, randamentele grupurilor actuale vor 

face ca parte din producţia de energie pe cărbune 

să nu mai fie competitivă. 

Criza energetică va dăinui multă vreme în 

această lume. Se va întinde pe următorii 30-40 

de ani, conform tuturor evaluărilor. Ce să facem? 

Să renunţăm la anumite resurse energeti- 

ce de bază? În condiţiile în care ar exista riscul 

să importăm energie. Cred că ar fi o eroare stra- 

tegică pentru România. România trebuie să fie 

un factor de stabilitate pentru această parte a 

Europei, din punct de vedere energetic. Şi are 

acest potenţial. Programul nostru se va întinde 

pe o proiecţie de 13-14 ani, dar vom vedea şi 

evoluţiile în plan internaţional”. 

„Este o palmă dată judeţului 

nostru!” 

Victor Ponta, ministru în Relaţia cu 

Parlamentul, ca reprezentant al social-democra- 

ţilor, este revoltat de ieşirea lui Adriean Videanu, 

care vorbeşte în numele Coaliţiei de Guvernare, 

fără să fi făcut cunoscute intenţiile sale, folosin- 

du-se însă de anumite tertipuri şi împrejurări 

pentru a-şi atinge scopul: „Faptul că până acum 

nu a spus nimic nu înseamnă că nu ştia despre 

acest lucru, ci a făcut doar nişte afirmaţii de po- 

litician, nu de ministru al Economiei”. 

La fel şi deputatul Vasile Popeangă, din aceeaşi 

familie politică a PSD, pune la îndoială afirmaţiile 

lui Videanu, considerându-le simple abe- 

raţii politice: „Numai cine nu cunoaşte legea poate 

înghiţi o astfel de gogoaşă. Exact ca şi declaraţia 

cu ştergerea datoriilor SNLO. Legat de cele două 

companii energetice, dacă niciuna nu va avea sediul 

la Târgu-Jiu, asta înseamnă o palmă dată ju- 

deţului nostru! Eu nu cred că s-a decis aşa ceva. 

Din câte cunosc, ne vom întâlni şi în Gorj şi în 

Valea Jiului, la sfârşitul lunii iunie, pentru a studia 

impactul social, în vederea înfinţării acestor com- 

panii, întâlnirea fiind organizată de Mircea 

Geoană. De aceea cred că declaraţiile lui Videanu 

sunt pur electorale. Nişte aberaţii politice!” 

Liberalii gorjeni nu sunt de 

acord cu Videanu 

Referitor la declaraţia ministrului Economiei, 

cu privire la realizarea unei companii energetice 

naţionale cu sediul în Bucureşti, liderul PNL 

Gorj, Dan Ilie Morega, respinge cu vehemenţă 

strategia adoptată de Ministerul Economiei: 

„Respingem această hotărâre a Ministerului 

Economiei ca nefondată, inoportună şi care aduce 

grave prejudicii economico-financiare şi sociale 

Olteniei, şi Gorjului în mod special. În contextul 

realizării celor două companii energetice, propu- 

nerea specialiştilor liberali este aceea de concentrare 

a capacităţilor energetice din Oltenia, re- 

spectiv Complexurile Energetice Rovinari, 

Turceni şi Craiova, SNLO Târgu-Jiu, sucursalele 

Hidroelectrica Târgu-Jiu şi Hidroelectrica Porţile 

de Fier, într-o companie naţională cu sediul în 

Gorj şi cu o putere instalată de peste 5.000 MW, 

urmând ca în Bucureşti să aibă sediul cea de-a 

doua companie naţională, ce va avea în compo- 

nenţă CNH, Termoelectrica, unităţile energetice 

din Hunedoara, Nuclearelectrica şi alte sucursale 

ale Hidroelectrica”, susţine cu tărie deputatul liberal 

într-un comunicat de presă remis zilele tre- 

cute din partea PNL Gorj. 

Liberalii vor bloca în Parlament 

această strategie aberantă 

Liderul PNL Gorj doreşte să facă aceste demersuri, 

atrăgând şi alţi aleşi liberali sau de la alte partide, 

la nivel parlamentar, lansând o iniţiativă legisla- 

tivă în sensul de a bloca această strategie abverantă. 

A doua motivaţie, aşa cum declară Dan Ilie Morega: 

„este faptul că Regiunea Sud-Vest Oltenia este una 

dintre cele mai sărace din România – PIB pe locuitor, 

dezvoltare economică, nerealizarea unor alternative 

economice pentru judeţul Gorj ca judeţ mo- 

noindustrial – conduce la aceeaşi idee: ca taxele şi 

impozitele pe care viitoarea companie naţională va 

trebui să le plătească spre instituţiile de stat să rămâ- 

nă în zona de realizare a producţiei şi nu acolo unde 

se vrea a fi sediul acesteia. Totodată, formarea unei 

companii naţionale regionale se înscrie în contextul 

programului de dezvoltare euroregională stabilit de 

Uniunea Europeană şi ar fi nefiresc ca producătorii 

de energie din Oltenia să nu facă parte din această 

categorie în condiţiile în care, împreună cu ceilalţi 

producători, ce formează a doua companie naţiona- 

lă, cu sediul în Bucureşti, pot să aibă preţuri de piaţă 

competitive, sensibil egale”, se mai spune în comunicatul 

semnat de liderul liberal. 

O nouă ordonanţă va îndulci 

viaţa SNLO 

Şi Daniel Burlan, directorul general al SNLO, 

este convins că noile soluţii identificate şi luate în 

atenţie de comisia stabilită de ministrul Economiei 

vor face în aşa fel ca impactul asupra problemelor 

cu care se confruntă societatea să fie cât mai mic 

asupra SNLO. „O altă problemă care s-a discutat 

atunci – posibilitatea compensării datoriilor soci- 

etăţii la bugetul statului, compensare care s-ar 

face cu obligaţiile ce reveneau statului de a le da 

RAAN-ului. Ştim că prin Hotărârea de Guvern de 

înfiinţare a Regiei Autonome de Activităţi 

Nucleare se prevedea ca pierderile provocate da- 

torită programului din procesul de producţie să fie 

suportate de la bugetul de stat. 

RAAN-ul, în această perioadă, a generat 

pierderi de peste 200 milioane de lei, pierderi 

care, până la urmă, se regăsesc în livrările soci- 

etăţii către Regia Autonomă de Activităţi 

Nucleare. În acelaşi timp, RAAN-ul este plătită 

de la bugetul de stat. Apa grea, pentru grupurile 

3 şi 4, este suportată 83% de la bugetul de stat 

şi 16% se suportată de către Cernavodă. 

De aici încolo, se poate face, pe obligaţiile bugetare 

ale SNLO la bugetul de stat, prin compen- 

sarea datoriilor care le are statul către RAAN, cu 

livrările curente care le face SNLO către RAAN. 

Această ordonanţă, privind aceste măsuri 

pentru diminuarea arieratelor bugetare, deja 

este dată drumul. A fost semnată de toţi repre- 

zentanţii Ministerului Economiei, urmând să 

fie semnată de Ministerul de Finanţe şi de 

Ministerul Justiţiei. Sperăm să fie promovată 

cât mai repede această ordonanţă, astfel încât 

SNLO să nu mai aibă datorii la bugetul statului, 

să fie atractivă pentru credite bancare, fiindcă 

avem nevoie, în perioada următoare, de credite. 

„Astăzi (9 iunie a.c.), a venit o parte a comi- 

siei constituite la ordinul ministrului Economiei, 

urmând ca mâine să aibă loc o întâlnire la SNLO 

cu toţi membrii comisiei, în vederea unei analize 

economico-sociale, şi a stocurilor de cărbune 

existente, pentru a face un program eficient pen- 

tru perioada următoare”, ne-a informat Daniel 

Burlan, directorul general al SNLO. 

Ştim că avem un program de restructurare, restructurare 

care înseamnă şi concedieri colective 

pentru 600 de persoane. 

Există o lipsă de lichidităţi în acest moment, 

care dorim să le acoperim cu credite”, spune 

Daniel Burlan, directorul general al SNLO. 

„Avem argumente pentru ca 

sediul companiei să fie în Gorj” 

Referitor la manevrele lui Videanu, Ion 

Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean 

Gorj, este tranşant, dorind să ne convingă că 

sunt şi argumente în susţinerea proiectului ca 

sediul viitoarei companii naţionale să fie la 

Târgu-Jiu: „În ceea ce priveşte organizarea 

companiei naţionale cu o structură determinată 

de tipul de combustibil care să stea la baza pro- 

ducerii energiei electrice, am spus foarte clar: 

ca această companie să aibă sediul în Târgu- 

Jiu! Pentru a avea sediul în Târgu-Jiu, este nevoie 

de anumite argumente pe care să le spu- 

nem foarte clar până joi (11 iunie a.c.), date de 

„Ştim că noi avem un program de încetarea 

activităţii în perioada 15 iunie – 15 iulie a.c., care 

se datorează, în principal, lipsei cererii de cărbune 

pentru perioada iunie-iulie, şi a stocurilor mari de 

cărbune existente în subunităţile SNLO. 

Începând cu 15 iunie, personalul din activi- 

tatea de producţie va intra în şomaj tehnic. Va 

rămâne în activitate personalul de la livrări, fi- 

indcă livrăm în această perioadă, şi personalul 

care asigură siguranţa locurilor de muncă. E 

vorba despre activitatea de evacuări ape şi acti- 

vitatea de aeraj pentru subteran”, ne-a informat 

şi Daniel Burlan, directorul general al SNLO. 

specialişti şi de nevoile pe care le prezintă judeţul 

cu această formă de organizare; ce înseamnă 

pentru judeţ, unele probleme legate de veni- 

turi, dacă se face această structură aici; ce 

înseamnă pentru judeţ? – unele probleme lega- 

te de descentralizare, prin comunicare, ca o 

parte din veniturile obţinute în urma valorificării 

energiei sau producţiei de cărbune, să rămână 

ca alternativă de dezvoltare, unde se reali- 

zează aceste fonduri de dezvoltare ş.a.m.d. 

Dacă avem posibilităţi de a asigura sediul 

de funcţionare a acestei companii, de asemenea, 

vom veni cu propuneri şi în acest sens”. 

Ion Şoldea


SPECIAL 

Noi mărturii despre luptele 

de la Jiu 

Despre rezistenţa 

eroică a târgujienilor 

în luptele 

de la Podul 

Jiului (14 octombrie 

1916) s-au scris multe 

pagini. În ziua de 1 noiembrie 

1995, de Ziua Poliţiei Române, la 

Târgu-Jiu, am avut fericita ocazie 

să-l cunosc pe prof. univ. dr. do- 

cent Dan Smântânescu (3 ianuarie 

1909 – 15 ianuarie 2ooo), fiu al 

Gorjului, o mare personalitate 

cultural – ştiinţifică şi un exemplu 

de dăruire şi pasiune faţă de valorile 

spirituale ale poporului român, 

care a fost mândru de obâr- 

şia sa gorjenească. Avea vârsta de 

şapte ani pe atunci, când a partici- 

pat la luptele de la Podul Jiului 

alături de alţi copii cercetaşi sani- 

tari, în frunte cu eroina Ecaterina 

Teodoroiu, urmaţi de sergenţii de 

stradă şi mai mulţi bătrâni şi femei. 

Cele istorisite la acea vreme 

sunt consemnate în cartea 

Amintirile oraşului, Editura 

Măiastra, Târgu-Jiu, 2006 (volum 

îngrijit de Titu Pânişoară şi sem- 

natarul acestor rânduri). 

La începutul lunii mai 2009, 

scriitorul Alexandru Doru Şerban 

mi-a semnalat un fapt foarte im- 

portant, pe care îl ştiam deja, ce 

reiese din relatarea lui Dan 

Smântânescu, nesesizat de alţi is- 

torici sau chiar cititori de rând, şi 

a făcut la acea vreme să întârzie 

ofensiva germană cu trei zile şi 

două nopţi, timp în care s-a putut 

replia întreaga armată română. 

ISTORIA ÎŞI SPUNE 

CUVÂNTUL 

„Popilian a trimis doi copii 

dincolo de Jiu, cu două mârţoage 

trase de dârlogi, ca să iasă în 

calea ulanilor, adică a trupelor 

de recunoaştere germane. Şi 

aceşti copii, arătând spre oraş, 

le-au făcut primele semne, să înţeleagă, 

că aici, în oraşul Târgu- 

Jiu, se află o armată grozav or- 

ganizată, având în fruntea ei pe 

generalul Averescu. 

Ce se întâmplă. Generalul 

Averescu a făcut Şcoala de Război 

Militară la Berlin, acolo fiind coleg 

de şcoală cu Mankesen şi cu 

Falkenhait. Cei doi mareşali ger- 

mani, care aveau misiunea să atace 

frontul românesc, ştiau pe genera- 

lul Averescu, care a ieşit primul în 

promoţie, făcându-i praf pe ceilalţi 

militari germani. 

În acest timp, Popilian, care ur- 

mărea cu binoclul tot ce se petrecea 

dincolo de Jiu, da ordin ca toate femeile 

şi copiii să tragă cu armele. 

Făceau un zgomot teribil, un fum... 

De a speriat santinelele germane, 

care au dus vestea mai departe. 

Care a fost rezultatul moral al 

acestui act? Care pare o naivitate... 

Dar, în realitate, a fost un act de în- 

ţeleaptă inspiraţie eroică a lui 

Popilian. Falkenhait, auzind de 

Averescu că era cu întreaga armată, 

s-a speriat şi a zis: „Aoleo! Ăsta e 

un mare strateg! A ieşit primul la 

noi, laureat în Germania. Trebuie să 

organizăm o serioasă ofensivă con- 

tra Târgu-Jiului!”, povesteşte Dan 

Smântânescu. 

NUMELE LUI 

AVERESCU RĂMÂNE 

LEGAT DE GORJ 

La sfârşitul lunii mai 2009, cu 

ocazia celei de-a VII-a ediţii a 

Simpozionului „Muzicologul Petre 

Brâncuşi” (22 mai 2009, la sala 

Teatrului Dramatic „Elvira 

Godeanu” Târgu-Jiu), din comuni- 

carea prof. univ. dr. George 

Niculescu, de la UCB Târgu-Jiu, 

vorbind despre bunicul său, dascălul 

Gheorghe Niculescu, de la 

Şcoala primară din Brădiceni, a 

mărturisit printre altele: „ Bunicul 

meu a fost un averescan de marcă. 

Cu generalul Averescu a înfiinţat 

Liga Poporului, şi după aceea, din 

1920, s-a transformat în Partidul 

Poporului. Istoria este legată de generalul 

Averescu. El a reuşit să încheie 

un pact de neagresiune mili- 

tară, în vila Sfetea din Tismana, cu 

colegul de şcoală militară Well 

Mareşalul Von Mankesen...” 

Ion ŞOLDEA 

Generalul Ispas caută troiţa dispărută 

În astfel de situaţii îţi este 

foarte greu să te mai ex- 

primi în scris şi chiar verbal, 

alegându-ţi cuvintele. Este ceva revoltător! 

Mă obişnuisem cu troiţa 

acolo, în faţa CEC-ului cel vechi, 

unde în prezent funcţionează o ban- 

că, la intersecţia Bulevardului 

Ecaterina Teodoroiu cu strada 

Traian din municipiul Târgu-Jiu. 

Îmi era dragă, fiind obişnuit cu ea şi 

mai ales cu unele imagini pe care 

cei mai mulţi nici nu le iau în sea- 

mă, pur şi simplu neinteresându-i. 

Aşa am observat că la acest mic 

monument depuneau flori sau 

aprindeau câte o lumânare numai 

persoanele vârstnice, printre care şi 

veteranii de război. 

Într-o zi, am surprins o scenă 

emoţionantă care m-a făcut să-i iu- 

besc şi mai mult pe aceşti bătrâni. 

Un veteran de război, cu părul vis- 

colit de atâţia ani, însoţit de soţia 

sa, au depus flori la baza soclului, 

cu frunţile plecate, închinându-se 

cu smerenie, ca şi cum s-ar fi aflat 

în faţa unui sfânt altar. Apoi au sărutat 

troiţa... 

În primăvara acestui an, în ju- 

rul ei a apărut ca din pământ un 

paravan din panouri înalte şi un 

mic excavator care a început să 

sape. La scurt timp, a apărut un 

uriaş panou publicitar plantat chiar 

în locul troiţei. 

Ca orice om de bună credinţă, 

am aşteptat ca şi troiţa să fie reamplasată 

tot pe acea alee, însă a tre- 

cut prea mult timp pentru a mai 

spera într-o astfel de minune. Până 

când am intrat la idei. Bătrânii 

chiar o caută din priviri nedume- 

riţi, cu inima strânsă,ori de câte ori 

trec pe acolo, convinşi că mâinile 

acelor necunoscuţi fără suflet au 

profanat asemenea monument, 

sfinţit de un sobor de preoţi, aruncând 

troiţa cine ştie pe unde. 

Într-o discuţie purtată cu 

Generalul de brigadă (r.) 

Constantin Ispas, omul care a fost 

şi este legat prin toate fibrele existenţei 

sale de oştirea română, sidomnia-sa 

şi-a exprimat nedume- 

rirea şi amărăciunea, convins că 

este opera firmei care a instalat panoul 

publicitar: „E pusă de pe vre- 

mea domnului primar Petrică 

Nanu şi numai eu ştiu cât am umblat 

pentru a face demersurile ne- 

cesare în vederea realizării ei. 

Acum nu ştiu unde se află, îmi este 

teamă că au distrus-o. Intenţionez 

să o găsesc şi să o pun într-un sat, 

nu m-am hotărât încă în care, de 

unde au plecat foarte mulţi bărbaţi 

pe front şi s-au mai întors doar 

câţiva, vărsându-şi sângele pe 

câmpul de luptă şi acoperindu-se 

de glorie. S-a dorit ca acest monument, 

ca multe altele de pe cuprin- 

sul judeţului nostru, dar şi al patri- 

ei, să reprezinte atât un act de 

cultură, cât şi unul de restituţie is- 

torică, un semn de înaltă cinstire 

adus tuturor acelora care pe câmpuriule 

de luptă au dat probe de 

jertfă supremă pe altarul sfânt al 

Ţării”. 

N.R. Aşa cum se vede şi în fotografie, 

soclul fostului monument 

aşteaptă ca troiţa să fie repusă la 

locul cuvenit, printr-o reparaţie 

morală, chiar de cei care au săvârşit 

acel gest necugetat. 

E. TERENTE

Ghid în Ţara 


CULTUR 

lui Brâncuşi 

Pe Iulia Petre am remarcat-o uşor în mij- 

locul unui grup de elevi poposit în faţa Porţii 

Sărutului. Purta la gât un ecuson pe care scria 

Ghid. Iulia are 18 ani şi este elevă în clasa a 

XI-a la Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu 

Târgu-Jiu. Când Primăria municipiului 

Târgu-Jiu a organizat un program de volunta- 

riat, ce se va derula până la toamnă, când vor 

susţine un atestat prin care li se va recunoaşte 

calitatea de ghid, ea nu a ezitat să se înscrie. 

atracţie a Ansamblului sculptural. Este tulbu- 

rătoare şi infinită, trădând geniul sclipitor, ca 

şi vorbele lui îndelung rotunjite şi şlefuite şi 

trecute din gură în gură, din gură de statuie în 

gură de statuie. Căci aşa cum îl vedea un alt 

cronicar la acea vreme, neântrecut în alege- 

rea „cuvintelor potrivite” – Tudor Arghezi -, 

în 1914, se mărturisea uimit, descoperind 

acel univers în care artistul a făcut piatra să 

cânte pentru Umanitate: „dintr-un atelier 

Suveniruri 

„Brâncuşi” 

Mai ales că a citit foarte mult despre Titanul 

de la Hobiţa : „Mă simt atrasă de misterul 

brâncuşian, omul mag care s-a apropiat atât 

de mult de Dumnezeu încât, atunci când lucra 

în atelier, parcă îi simţea peste umăr res- 

piraţia uşoară, mânat de curiozitate, dar mai 

ales uimirea în faţa acelor minuni, când păsă- 

rile măiestre erau eliberate din strânsoarea 

cuiburilor de piatră. Numai aici, pe această 

alee, am realizat cât de mare este puterea de 

multă vreme sărac (el) aruncă din când în 

când pe fereastră câte un bolovan scobit, 

care, ciudat, începe îndată să umble şi să impresioneze, 

ca o fiinţă vie...” 

Iulia este unul dintre minunaţii tineri ai 

Gorjului care se mândreşte, după cum spune 

ea, „că trăieşte pe aceste meleaguri unde 

poate să vadă, zi de zi, operele lui Brâncuşi, 

ca într-un tainic ritual de suflet.” 

P. MAXIM 

Este lăudabilă iniţiativa Primăriei şi 

Consiliului Local al municipiului Târgu-Jiu, 

în colaborare cu Centrul de Cultură şi Artă 

„Constantin Brâncuşi”, de a organiza un 

punct de vânzare suveniruri „Brâncuşi” 

chiar în incinta Parcului Central, lângă foi- 

şorul în care cântă, aşa cum ne-a 

obişnuit, în zilele de weekend, 

fanfara oraşului, Armonia. 

Aici, turiştii şi nu numai, pot 

obţine, la preţuri acceptabile, 

cărţi poştale cu operele lui 

Brâncuşi sau imagini din munici- 

piu, pliante cu informaţii despre 

viaţa şi opera artistului, brelocuri 

ş.a. Ar fi de dorit ca această gamă 

de suveniruri să fie diversificată 

şi cu alte lucrări mai... „grele”, 

reviste, cărţi şi chiar un ghid al 

municipiului, cu hărţi şi multe 

informaţii la fel de preţioase, aşa 

cum a fost cel îngrijit de regretatul Emil 

Ijeac şi tipărit în anul 2005 (182 pagini), tot 

cu sprijinul Primăriei Târgu-Jiu, dar şi al 

inimosului gospodar Florin Cârciumaru, 

care încurajează asemenea iniţiative în acest 

colţ străvechi de vatră românească, încât pe 

bună dreptate urbea noastră şi-a câştigat şi 

numele de „Oraşul Florilor”, parcă radiind 

un efect de magnetism ce te încântă şi te 

atrage nu numai să-l vizitezi, ci chiar să te 

stabileşti aici, simţind acea atracţie a rădăcinilor 

milenare a căror sevă îţi redă acea li- 

nişte şi bucurie a statorniciei.” 

Rose TALL 

Ca de fiecare dată, cu fiecare apariţie, revista 

Caietele COLUMNA surprinde cu con- 

ţinutul său, cu fiecare semnătură, cu fiecare 

material, trădând universul efervescent cu 

care ne-a obişnuit de mai mulţi ani aşa numi- 

ta Şcoală de literatură din Târgu-Jiu, aşa cum 

mai este cunoscut Cenaclul 

COLUMNA, lăsat moştenire 

de regretaţii: magistrul Titu 

Rădoi, Tudor Voinea, Athur 

Bădiţa, Nicolae Diaconu, Ion 

Tarbac ş.a., Dumnezeu să-i 

odihnească! – aceştia acti- 

vând în alt cenaclu acolo sus, 

în Împărăţia Cerurilor. 

Sunt 13 ani de apariţie, 

care a ajuns la numărul 58/2, 

2009, publicaţie editată de 

Fundaţia Columna Târgu-Jiu, 

în colaborare cu Centrul de 

Cultură şi Artă „Constantin 

Brâncuşi” Târgu-Jiu; o revistă 

trimestrială de literatură şi 

Caietele COLUMNA 

artă ca toate revistele, cu care inimosul colectiv 

de redacţie ne-a obişnuit să ne delectăm 

cu creaţiile colegilor noştri de cenaclu, 

parte dintre ei membri ai Uniunii Scriitorilor 

din România, iar cei mai mulţi autori de cărţi 

cunoscuţi şi apreciaţi atât pe plan local, cât şi 

naţional. 

Reţinem din sumarul revistei: Lumea fără 

Nonu (Lazăr Popescu), Opinii introductive 

(Ion Trancău), Castelul (Aurel Antonie), 

Fişele unui memorialist (Gheorghe Grigurcu), 

Tudor Arghezi şi vocaţia prieteniei (Eugen 

Velican), România picare(a)scă (Paula 

Romanescu), Poeme (Ioan Ţepelea), O croni- 

că întârziată la o carte tulburătoare (Grigore 

Smeu), Pe piatra credinţei întărindu-mă (Ion 

Şoldea), Poeme (Petre Gigea-Gorun), Grigore 

Vieru, sub semnul de aur al lui Mihai 

Eminescu (Ion Popescu-Brădiceni), 

Simbolismul păsărilor (Sorin Lory Buliga), 

Vasile Oproiu – liric gorjean (Ion Mocioi), 

Simboluri antropomorfe monumentale fune- 

rare de la Săpânţa (Petrică Birău), Ciocolată 

amăruie (Voichiţa Pălăcean-Vereş), Poeme 

(Florian Saioc), Spre neuitarea bunului gust 

(Anghel-Nicolae Păunescu), O parte de suflet 

(Vasile Ponea), Universul imaginar – simbolic 

(Ionel Buşe), Trilogia desfinţării (Viorel 

Surdoiu), Traduceri (Jean Poncet) ş.a. 

Suntem hrăniţi cu atâtea creaţii şi, la rân- 

du-ne, putem fi hrănitori, căci, aşa cum sunt, 

ele se vor şi se propun o preţioasă mărturie 

peste timp nu numai a unei lumi, ca nişte 

umbre risipite dincolo de umbra Cetăţii, ci şi 

a unor suflete. E vorba de sufletele noastre, 

ademenite de armonia trăirilor în interiorul 

Cetăţii de pe Jiul de Sus şi ale oaspeţilor care 

bat din când în când la porţile ei, dornici să- 

şi potolească setea la izvorul de aici. 

CRONICAR


TINERET 

BAFTĂ LA BAC! 

Calendarul bacalaureat 2009 

22 - 23 iunie 2009 Limba si literatura română – proba A – proba orală; 

23 - 24 iunie 2009 Limba si literatura maternă – proba C – proba orală; 

24 - 25 iunie 2009 Limba si literatura modernă – proba B – proba orală; 

26 iunie 2009 Limba si literatura română – proba A – proba scrisă; 

29 iunie 2009 Limba si literatura maternă – proba C – proba scrisă; 

30 iunie 2009 Proba obligatorie a profilului – proba D – proba scrisă; 

1 iulie 2009 O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare 

specializării – proba E – probă scrisă sau practică; 

2 iulie 2009 O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii 

curriculare corespunzătoare specializării – proba F – probă scrisă sau 

practică; 

5 iulie 2009 Afisarea rezultatelor (până la orele 16:00) si depunerea 

contestatiilor(orele 16:00 – 20:00); 

7 - 8 iulie 2009 Rezolvarea contestatiilor 

9 iulie 2009 Afisarea rezultatelor finale. 

Tinerii care vor susţine în acest 

an examenul de bacalaureat, nu vor 

avea voie să intre în sala de examen 

cu telefoane mobile sau cu orice alt 

mijloc electronic de comunicare. 

Dacă elevii vor fi prinşi ca au asupra 

lor aceste obiecte vor fi excluşi din 

examen. Anul acesta vor da bacalau- 

reatul peste 5.100 de absolvenţi, atât 

din promoţia 2009, cât şi absolvenţii 

din anii trecuţi care nu au reuşit să 

promoveze examenul de maturitate. 

În judeţul Gorj examenul de bacala- 

ureat se va desfăşura în 15 centre de 

examen, atât din municipiul Târgu- 

Jiu, cât şi din Motru, Rovinari, 

Novaci şi Târgu-Cărbuneşti. Vasile 

Antonie, inspector general adjunct 

în cadrul Inspectoratului Şcolar 

Judeţean Gorj, a declarat că s-a luat 

decizia de a se organiza 15 centre 

pentru a scurta, pe cat posibil, distanţa 

pe care elevii trebuie să o par- 

curgă pentru susţinerea probelor. 

Ema Iordache 

De ce îmi iubesc oraşul 

Cu toate că ni se întâmplă ade- 

vorbind cu un prieten pe 

să ne simplificăm viaţa, să lăsăm 

sea să ne plângem de locul în care 

trăim, trebuie să recunoaştem cu 

toţii că oraşul de pe Jiu are farmecul 

său care multumeşte, în acelaşi 

timp, toate categoriile de vârstă. 

Noi, adolescenţii ne exprimăm 

cel mai des nemulţumirea faţă de 

ceea ce nu găsim în oraşul 

Messenger sau obosindu-şi min- 

tea în lumea virtuala a jocurilor. 

Interacţionând cu tineri din 

mai multe oraşe, mi-am dat seama 

ca pentru sfârşiturile de săptămână, 

în special pentru arhicunoscuta 

„Saturday night”, cluburile ora- 

stresul la o parte şi să petrecem 

timp cu cei dragi, să ne analizăm 

prioritătile, să fim naturali, să ne 

relaxăm şi măcar la sfârşit de săptămână 

să ieşim la o padure pentru 

ca acest lucru te relaxeaza şi te 

face să începi săptămâna plin de 

energie. 

nostru.Targu-Jiul 

oferă 

Slavă Domnului, 

prea puţine alternative pentru 

a ne petrece timpul liber. 

Spre exemplu, adoles- 

cenţii cinefili care aşteaptă 

cu sufletul la gură să vadă 

un cinematograf care să se 

ridice cât de cât la standarde 

naţionale, trebuie să aş- 

tepte ceva timp. Oraşul 

nostru mai are un singur cinematograf 

funcţionabil şi 

anume Cinema Victoria, şi 

să fim sinceri nu mulţi se 

încumetă să treacă pragul 

cinematografului din cauza 

condiţiilor în care se află în 

prezent clădirea culturală. 

Vedem, deci că un ado- 

lescent normal în Targu-Jiu 

nu-şi poate lua doza de cultură 

de la cinema. Poate că 

ar fi bine să-şi încerce noro- 

Târgu-Jiul este un oraş în 

care poţi cu uşurinţă să te 

relaxezi. O plimbare prin 

parc fară să te gândeşti la 

probleme, şcoală, la bac 

că tot se apropie, echiva- 

leaza cu 40 de minute de 

somn şi după cum ştim 

face bine pentru sănătate. 

Mai ales că parcul nostru 

central este împânzit de 

copaci şi verdeaţă. De 

asemenea te poţi elibera 

de stres prin plimbări cu 

rolele, bicicleta ţi skate- 

board-ul. Până la urmă, 

observăm că Târgu-Jiul 

ne oferă multe căi de a ne 

petrece timpul liber, pu- 

tem chiar să mergem pe 

stadion să urmărim „live” 

meciurile echipei noastre 

cul la Teatrul Naţional 

locale. 

„Elvira Godeanu”, unde în 

unele seri poat merge la ade- 

Bătând zilnic oraşul la 

pas, îţi dai seama că foarte 

varate spectacole. Se ştie că 

mulţi turisti viziteaza 

tinerii de la cele mai bune licee din 

Târgu-Jiu se abonează anual la 

spectacolele oferite de Teatrul 

Naţional „Elvira Godeanu”. 

Adolescentul de azi, rebel 

cum îl stim, vrea să-si descarce 

energia prin activităţile întreprinse 

zilnic. La acest capitol, Târgu- 

Jiul se poate spune că prezintă 

unele lacune. Din cauza lipsei locurilor 

de distracţie, tinerii preferă 

să rămână acasă în faţa televi- 

şului nostru nu oferă multe 

activităţi. Când mergi într-un club 

în Târgu-Jiu, îţi dai seama că în 

afară de dansat şi obişnuitele băuturi 

pe care le savurezi, alte activi- 

tăţi nu poţi întreprinde. Ce-ar fi 

dacă tinerii ar găsi în cluburile de 

pe la noi ore de karaoke, concursuri…sau 

ce ar fi dacă în Târgu- 

Jiu ar exista săli de bowling, arun- 

care cu săgeti şi cercuri sau alte 

sporturi antrenante. 

Târgu-Jiul pentru a vedea nemuritoarele 

opere ale lui Brâncuşi. Miam 

dat seama ca la capitolul cură- 

ţenie şi organizare, oraşul nostru 

stă din ce în ce mai bine. 

Chiar daca ne dorim şi „altceva” 

pentru petrecerea orelor libe- 

re mulţi dintre noi, tinerii, iubim 

acest oraş aşa cum este …îl avem 

pe Brâncuşi şi avem multele 

aproape. Pentru mulţi dintre noi 

este de ajuns. 

zorului sau a calculatorului, Noi, tinerii trebuie să învăţăm Nadina Cîrţână 

Gânduri inutile… 

Uneori mă gândesc cu nespu- 

să părere de rău la generaţia mea 

şi la generaţiile actuale de tineri. 

Da, tuturor ni se pare ciudat când 

ne auzim părinţii cu replici de ge- 

nul „Pe vremea mea aşa ceva nu 

se întâmplă!” sau „Ce carte fă- 

ceam pe vremea mea, nu ca 

acum!”, dar adevărul este că au 

dreptate. Mă uit la colegii şi prie- 

tenii mei şi îmi dau seama că nu 

suntem decat nişte personaje su- 

perficiale. Nu avem personalitate. 

Nu ne pasă de ce se întâmplă 

acum şi nu ne pasă de viitorul 

nostru. O dată la câteva generaţii 

există şansa de a schimba ceva, de 

a lua atitudine în faţa mizeriilor 

care deja au devenit „normale”. 

Se pare că şi noi ne-am ratat şan- 

sa. Celor mai mulţi nu le pasă, iar 

celorlalţi li s-a insuflat deja ideea 

ca orice luptă împotriva rutinei e 

inutilă. Atunci cum să mai indraznim 

să visăm? Cum să mai spe- 

răm că se va schimba ceva, când 

noi nu facem nimic în direcţia 

aceasta? Dacă mie mi se pare ciu- 

dat când văd copii de 10-12 ani cu 

telefoane mobile şi care au id-uri 

de messenger, părinţilor noştri, 

care în copilarie aveau 2 ore de 

program la tv, oare cum li se pare? 

Lucrurile au deviat complet de la 

direcţia normala. Sunt curioasă 

câţi dintre noi ştiu să facă un referat, 

nu să îl „scoată” de pe inter- 

net. Sunt curioasă câţi dintre noi 

se gândesc la generaţiile viitoare, 

care vor fi din ce în ce mai „teleghidate”? 

Acum am o nouă dile- 

mă. De ce mă obosesc scriind 

acest articol, pe care poate foarte 

puţin îl vor citi şi mult ai puţini îl 

vor înţelege? De ce să nu închid 

ochii şi să urmez şi eu drumul 

stabilit pentru tineretul din 

România? Desigur, sunt şi alţii, 

care îmi împărtăşesc ideile şi nemulţumirea, 

dar putem noi cu 

adevărat să schimbăm ceva? Nu 

putem afla decât într-un singur 

mod: încercând. 

Maria-Alexandra Chiţu

MIC PUBLICITATE 

GARSONIERE 

- Str. Agriculturii, parter, 27 mp, p.f.g., 

convector, boiler, T 

- Str. 23 August, 35-38 mp, CT, T, p.g.f., 

totul nou, modernizat, cabina dus 

- Str. 23 August, 23-24 mp, CT, T, p.f.g., 

cabina dus, totul nou, modernizat 

- Str. 23 August, et.2, fara imbunatatiri, boiler 

- Str. Dacia, et.1, CT, T, AC, mobilata, utilata, 

totul nou 

- Str. Str. Macului, et.2, 29 mp, CT, T, p.f.g., 

tocaria noua, instalatiile noi, buc. Maobilata. 

- Str. Hidrocentralei, et.2, 27 mp, CT, T, usa 

metalica, varianta mobilata 

- Str. M.C. Oancea, et.3, 30 mp, CT, p.f.g. 

- Str. Constructorilor, et.1, 27 mp, bacon 

inchis in cornier, boiler, fara imbunatatiri 

- Str. Constructorilor, et.2, mobilata, utilata, 

boiler, p.f.g. 

- Str. Lotrului, et.4, boiler, convector, fara 

imbunatatiri 

- Str. Confederatiei, et.1, 30 mp, T (buc.), 

balcon inchis in cornier 

- Str. Hidrocentralei, et.1, 27 mp, CT, T, 

p.f.g., buc. mobilata. 

- Str. Lotrului, parter, 33 mp, multiple imbunatatiri 

- Str. Dacia, parter, boiler, convector 

- Str. Victoria, et.1, 20 mp, boiler electric 

- Str. Hidrocentralei, et.1, CT, T, mobilat, 

p.f.g, izolatie ext. si int. 

- Str. Constroctorilor, et.2, 27 mp 

- Str. Lotrului, CT, T, p.f.g., totul nou, buc. 

pe balcon 

- Str. M.C.Oancea, parter, CT, T, p.f.g., 30mp 

- Str. Garofitei, parter, 30 mp, multiple 

imbunatatiri 

- Str. Constructorilor, fara imbunatatiri 

- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T, 

- Str. Lotrului, parter, p..f.g., T, 30 mp 

- Str. Revolutiei, et.1, CT, T, AC, p.f.g. 

- Str. Dacia, et.3, CT, T, p.f.g. 

- Str. Comuna din Paris, et.4, fara imbunatatiri, 

acoperis 

- Str. Constructorilor, et.2, f.g., boiler, convector, 

usi schimbate 

- Str. M. C. Oancea, parter, CT, T, p.g.f., imbunatatiri 

- Str.Zambilelor,et.3,CT, T,p.f.g. 

- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri 

- Str. Victoria Centru, et.1, multiple imbunatatiri 

- Str. M.C. Oancea , et.1, T, CT, g.f.p., usi 

schimbate, mobilata, utilata 

- Str. Zambilelor, et.3, CT, bucataria unita 

cu balconul 

- Str. Lotrului, et.3, 36 mp, multiple imbunnatatiri 

- Str. Plopilor, et.10, CT, T, AC, multiple 

imbunatatiri 

- Str. Comuna din Paris, et.3, 27 mp, acoperis, 

p+g, boiler. 

- Str. Comuna din Paris, parter, CT, T, p.f.g. 

- Str. Comuna din Paris, et.4, acoperi, 35 mp 

- Str. Zambilelor, et.1, fara imbunatatiri 

- Str. Revolutiei, et.4, convector, boiler, 

AC., termopan. 

- Str. Macului, et.2, centrala, p+g+f, instalatie 

sanitara noua, termopan. 

- Str. Constructorilor, et.4, boiler, convector, 

termopan, hidroizolatie. 

CONFORT II 

- Str. Mioritei, et.1, boiler, convector, p.f.g. 

- Str. Olari, et.4, convector, boiler, hidroizolatie, 

termopan, boiler eletric. 

- Str. Lotrului, et.4, acoperis, izolatie, boiler, 

usa metalica, bucatarie si baie 

- Str. Hidrocentralei, et.2, 22 mp, convector, 

T, p.f.g. 

- Str. N.Titulescu, et.5 

- Str. Lotrului, parter, multiple imbunatatiri 

- Str. Lotrului, et.1, p+g+f, termopan, 

tocarie noua. 

- Str. Lotrului, parter, convector. 

- Str. Al. Teilor, et.2, T, f.g 

- Str. Ale. Teilor, et.4, g+p+f. 

- Str. Al. Teilor,et.3,boiler 

- Str. Constructorilor,et.3,multiple imbunatatiri 

- Str. Lotrului, et.4, g+f+p, termopan, 

boiler, convector. 

- Str. N.Titulescu, et.4, convector, boiler, g+f. 

- Str. Lotrului, et.1, T, bucatarie, cabina 

dus, boiler electric, p.f.g. 

- Str. Constructorilor, et.2, T, p.f.g., 20 mp 

ROVINARI – GARS CF I 

- TG-CARBUNESTI, str. Padurea Macului, 

et.2, CT, T, p.f.g., 30 mp 

- Str. N.Titulescu, et.2, fara imbunatatiri 

- Str. Aleea Scoli, et.3, termopan, p+g+f, 

boiler electric. 

- Str. Aleea Scoli, et.2, fara imbunatatiri. 

ROVINARI – APARTAMENTE 

- Str. Plopilor, et.1, semidec., 70 mp, CT, T, 

p.f.g. 

- Str. Muncii, et.1, ap. 2 cam., dec., balcon 

inchis in cornier, CT, cadastru 

- Str. Castanilor, et.2, ap., 2 cam., semidec., 

T, izolatie termica, cadastr 

- Str. Tineretului, et.4, ap. 2 cam., semidec., 

67 mp, CT, T, totul nou, cadastru 

- Str. Termocentralei, parter, ap. 3 cam., 

68 mp, CT, T, p.f.g., garaj, cadastru 

- Str. Al. Parcului, parter, ap. 3 cam., 2 balcoane, 

CT pe cupru 

- Str. Florilor, et.1, ap. 3 cam., 70 mp, CT, 

p..f.g., cadastru 

- Str. Plopilor, et.1, ap.3 cam., semidec., 2 

bai, T, convector, boiler. 

APARTAMENTE 

2 CAMERE 

- Str. Agriculturii, et.1, semidec., CT, T< 

p.f.g. 

- Str. M.C.Oancea. parter, semidec., 52 

mp, p.f.g., CT, T 

- Str. Teilor, et.4, dec., 52 mp, CT, p.f.g, 

ACCEPT PLATA IN 2 RATE 

- Str. Unirii-Siret, et.7, 54 mp, dec., CT, T, 

balcon inchis 

- Str. C.Copusu, et.3, dec., CT, T, f.g.p., buc. 

Pe balcon, dressing, usi schimbate 

- str. Cerna, et.3, dec., 54 mp, CT, T, miniliving, 

dresing, totul nou 

- str. 1 Mai-Vest, parter, semidec., convector, 

boiler , fără îmbun. 

- str. Minerilor, et.4, nedec., p.f.g., izolaţie, 

fără îmbun 

- str. Gh. Bărboi, et.3, semidec., 50 mp, 

boiler, balcon, p.f.g. 

- Str. Slt.M.Cristian Oancea, semidec., 

et.3, p+g+f, centrala, termopan. 

- Str. Dacia, et.1, dec., p+g+f, centrala, 

termopan. 

- Str. N. Titulescu, et.8, centrala, termopan. 

- Str. 1 Dec. 1918, parter, dec., centrala, 

termopan. 

- Str. Izlaz, et.1, p+g+f, renovat complet. 

- Str. Corneliu Coposu, parter, dec., 

p+g+f, centrală, termopan. 

- Str. N. Titulescu, et.4, semidec., centrala, 

p+g+f. 

- Str. Grivita, et.2, semidec., centrala, p+f. 

- Str. C. Brancusi, et.1, dec., g+f, centrala. 

- Str. Minerilor, et.4, dec., acoperis, fara 

imbunatatiri. 

- Str. Termocentralei, parter, dec., toate 

imbunatatirile, mobilat. 

- Str. Grivita, parter, semidec., g+f+p, 

termopan. 

- Str. Ale. Teilor, et.2, nedec., g+f+, boiler, 

convector. 

- Str. N. Titulescu, et.3, semidec., centrala, 

termopan. 

- Str. Mioritei, parter, dec., p+g+f, centrala, 

termopan. 

- Str. Minerilor, et.4, nedec., boiler, convector, 

usa metalica. 

- Str. 1 Dec. 1918, parter, g+f+p, termopan, 

centrala, AC. 

- Str. Ghe. Barboi, parter, p+g+f, centrala, 

termopan. 

- Str. Uniri, et.1, semidec., g+f+p, centrala, 

termopan. 

- Str. Republici, et.3/3, semidec., fara imbunatatiri. 

- Str. Brandusei, et.4, semidec., g+f+p, 

acoperis, centrala. 

- Str. Bicaz, parter, dec., garaj, boiler, convector. 

- Str. 22 Dec. 1989, parter, g+f+p, centrala. 

- Str. N. Titulescu, parter, dec., g+f+p, 

centrala. 

- Str. Republicii, et.3/3, semidec., p+f, 

centrala. 

- Str. Republicii, et.2, circular, fara imbunatatiri. 

- Str. Energeticienilor, et.4, semidec., centrala, 

p+g+f. 

- Str. Corneliu Coposu, parter, g+f+p, 

centrala. 

- Str. Lotrului, parter, dec., centrala, g+f+p. 

- Str. Grivita, parter, semidec., centrala, g+f+p. 

- Str. Unirii, parter, dec., g+f. 

- Str. Victoria (Dantex), et.1, dec., g+f+p, 

termopan, centrala. 

- Str. Unirii, et.4, semidec., centrala, termopan, 

p+g+f. 

- Str. Minerilor, et.4, semidec., p+g+f, 

centrala, AC. 

- Str. Republicii, et.2, nedec., g+f+p, centrala. 

APARTAMENTE 

3 CAMERE 

- Str. Plopilor, et.2, semidec., fara imbunatatiri 

- str. Republicii, et.2, multiple îmbun., 

tocărie si parchet lemn masiv 

- str. Unirii, et.4, CT, T, p.f.g. 


- Str. Victoria, et.2, dec., 90 mp, p.f.g., accept 

plata in 2 transee. 

- Str. Traian, et.3, dec., 70 mp, CT, T . 

- Str. Ana Ipatescu, et.1, CT, T, AC, p.f.g., 

instalatia sanitara noua, tocaria nuoa, usa 

metalica. 

- Str. Victoria, parter, living, CT, T, p.f.g., 

canalizare separata 

- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T, p.f.g., 

toate imbunatatirile 

- Str. G-ral Christian Tell, et.4, dec., CT, T, 

multiple imbunatatiri 

- Str. A.I.Cuza, et.3, dec., 75 mp, 2 bai, utilat, 

mobilat 

- Str. V.Militaru, et.1, dec., 71 mp, CT, T, 

g.f.p., izolatie exterioara 

- Str. Traian, et.3 

- Str. Revolutiei, parter, dec., 70 mp, 2 bai, 

CT, T, balcon, izolatie 

- Str. Zambilelor, et.2, dec., 67 mp, CT, T, 

AC, g.f.p., mobilat, cadastru 

- Str. 23 August, et.3, dec., multiple imbunatatiri, 

2 bai. 

- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter, p.f., 

centrala, cadastru 

- Str. 1 Dec. 1918, et.3, multiple imbunatatiri, 

2 bai, 2 balcoane, izolat 

- Str. 23 August, et.3, toate imbunatatirile 

- Str. N. Titulescu, semidec., 2 balcoane, 

g+f, centrala. 

- Str. Al. Vlahuta, et.5, dec., p+g+f, centrala. 

- Str. Bld.Ec.Teodoroiu, et.1, g+f+p, centrala, 

termopan. 3 balcoane. 

- Str. Republicii, parter, semiec., fara imbunatatiri. 

- Str. Zambilelor, et.3, dec., g+f, centrala. 

- Str. Bicaz, dec., centrala, g+f. 

- Str. Victoria (Bradului), et.2, centrala. 

- Str. Castanilor, et.1, g+f, centrala. 

- Str. Victoria (hotel gorj), et.1, g+f+p, 

centrala, termopan. 

- Str. Teilor, et.2, semidec., g+f+p, centrala, 

termopan. 

- Str. Ale. Fantani, et.3, p+g+f, centrala, 

termopan, AC. 

- Str. 22 Decembrie, et.4, dec, g+f+p, 


- Str. Olari, et.2, dec., g+f, centrala, termopan, 

AC., balcon. 

- Str. M.C Oancea, et.1, g+f+p, centrala, 

termopan 

- Str. C-tin Brancusi, et.4, dec., 2 balcoane, 

centrala, imbunatatiri. 

- Str. Castanilor, et.4, dec., 2 bai, centrala, 

termopan. 

- Str. Hidrocentralei, et.1, 2 bai, p+g+f, 


- Str. Agriculturii, et.1, semidec., p+g+f, 


- Str. Minerilor, et.2, dec., p+g+f, centrala, 

termopan. 

- Str. Plopilor, et.1, dec., p+f+g, centrala, 

termopan. 

- Str. Garofitei, parter,parchet, centrala, 

usa metalica. 

- Str. G-ral Tell,et.4, dec., acoperis, g+f, 

termopan, centrala. 

- Str. Plopilor, et.8, semidec., g+f+p, centrala, 

termopan. 

- Str. Energeticienilor, et.4, semidec., 

p+g+f, centrala. 

- Str. N.Balcescu, et.4, semidec., centrala, 

multiple imbunatatiri. 

- Str. Brandusei, et.4, semidec., multiple 

imbunatatiri. 

- Str. Ale. Smardan, parter, dec., cenrala, 

imbunatatiri. 

- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2 balcoane, 

centrala. 

- Str. C.Bucuresti, et.2, dec., 2 balcoane, 

schimb cu ap.3-4 camere. 

- Str. Ale. Plopilor, et.1, semidec., centrala, 

g+f+p. 

- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala, 2 

bai, balcon inchis. 

- Str. Hidrocentralei, parter, semidec, 

g+f+p, centrala, termopan. 

- Str. Castanilor, et.4, dec., 2 bai, centrala, 

termopan. 

- Str. Hidrocentralei, et.1, 2 bai, p+g+f, 


APARTAMENTE 

4 CAMERE 

- Str. Gh. Barboi, et.4, CT, T, p.f.g., SCHIMB 

CU CASA 

- Str. Al. Vlahuta, toate, imbunatatirile, 2 

AC, varianta mobilata 

- Str. Al. Castanilor, parter, dec., 80 mp, CT, 

T, p.f.g., izolatie interioara, cadastru 

- Str. Victoria Centru, multiple imbunatatiri 

- Str. Siretului, CT, 100 mp 

- Str. Castanilor, parter, dec., 90 mp, multiple 

imbunatatiri, modern 

- Str. Iosif Keber, parter, 100 mp, T, CT, balcon, 

multiple imbunatatiri 

- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane, 

CT, g.f. VEDERE BILATERALA, bolc pe cadre 

(stalpi si grinzi) 

- Str. Hidrocentralei, parter, 2 bai, dec., 77 

mp, CT, izolatie, g.f.p. 

- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.3, centrala, termopan, 

2 bai, g+f+p. 

- Str. Victoria(centru), et.4, mansarda. 

- Str. Bicaz(ACH), et.1, dec., boiler, convector, 

acoperis. 

- Str. Ale. Teilor, et.4, dec., 2 bai, g+f+p, 

centrala, mobilat. 

- Str. Victoria, et.1, g+f+p, 2 bai, AC, termopan, 

tavan fals. 

- Str. 1 Decembrie 1918, et.1, dec., 2 balcoane, 

fara imbunatatiri. 

- Str. Victroia Centru, et.4/7, dec., p+g+f, 

2 bai, 4 balcoane. 

- Str. B-dul Ec.Teodoroiu, parter, dec., 2 

bai, centrala, imbunatatiri. 

- Str. Victoria Centru, et.4, dec., p+g+f, 

centrala, termopan, AC, boxa. 

- Str. Ale. Smardan, parter, dec., centrala, 

termopan, boxa, g+f+p. 

- Str. 23 August, et.3 ,dec., 2 bai, 2 balcoa 

Terenuri 

- Vând teren zona Avicola 5000 mp 2 (deschidere 

35 m). Preţ negociabil. Relaţii la telefon 

0722/399.225. 

- Al. Mehedinti, t:1060 mp, d:15m, util 

- Preajba, t:882 mp, d>18m, utilitati 

- str. Prelungirea Ana Ipatescu, 1300 mp, d:16m 

- str. intre str. Lotrului si Barajelor, t:12900 

mp (3800 mp lacul) 

- str. Prelungirea Panduri, t:550 mp d:25 m 

- str. Prelungirea Panduri, t: 16 loturi a 

500 mp d:23m, DS de 6m 

TALON DE MIC PUBLICITATE 

1 

Nume ....................................... 

Prenume .................................. 

Seria C.I. .................................. 

Telefon ................................................ 

11-17 iunie 2009 

Semnătura: .......................................... 

Text anunţ: .............................................................................................. 

................................................................................................................. 

................................................................................................................. 

Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile de 

ziare sau la adresa redacţiei.

HANDBAL/VASILE STÂNG: 


SPORT 

„Am început cu dreptul 

campania de transferări” 

Odată cu începutul 

lunii mai, handbaliştii 

de la Energia au intrat 

oficial în vacanţa de 

vară. Pauza competiţională 

le-a prins totuşi, 

destul de bine oficialilor 

clubului gorjean, 

Energia obţinând deja 

semnătura a doi jucători 

străini, un conducător 

de joc cubanez şi 

un inter maghiar. 

Responsabilii Energiei 

nu se vor opri însă, deloc 

aici, mai mulţi jucători 

din curtea echipei 

Dinamo Bucureşti fiind 

intens curtaţi de cei de 

la Tg-Jiu. 

Aşa cum au promis odată cu terminarea 

sezonului 2008-2009 al li- 

gii Naţionale şi intrarea în vacanţă, 

principalii responsabili ai Energiei 

au reuşit să facă deja primele mutări 

„de vară”, în dreptul transferurilor. 

Săptămâna trecută, gruparea de 

handbal gorjeană a perfectat contracte 

cu doi valoroşi jucători stră- 

ini, care s-au înţeles deja cu Energia 

şi vor face parte din lotul „panduri- 

lor” pentru sezonul următor. Este 

vorba despre un conducător de joc şi 

un inter, care au semnat pentru un 

an cu Energia. Primul sosit este 

Humberto Julien, un cubanez în 

vârstă de 33 de ani, de 1,98 metri, 

care a evoluat pentru formaţia spa- 

niolă Puerto Sagunto, acolo unde a 

fost declarat cel mai bun jucător al 

echipei. Cel de al doilea transfer 

este Andreas Szabo, de 26 de ani, 

fost component al formaţii ungare 

Gyor. Cel care a făcut public perfectarea 

înţelegerii cu cei doi handba- 

lişti străini este chiar tehnicianul 

Vasile Stângă: „Deocamdată să spunem 

că am început cu dreptul cam- 

pania de transferări pentru că am 

obţinut semnăturile a doi jucători. 

Atât Szabo, cât şi Humberto s-au în- 

ţeles cu clubul Energia şi vor fi 

handbaliştii noştri pentru cel puţin 

un sezon. Mă bucur că cei din con- 

ducerea Energiei au înţeles că e bine 

să începem de pe acum reconstrucţia 

echipei prin aducerea a doi jucători 

destul de valoroşi. Pretenţiile finan- 

ciare ale celor doi jucători care au 

semnat cu noi sunt rezonabile, mai 

ales că ne pot fi foarte utili în sezonul 

următor.” 

Brazilianul Silva 

rămâne în aşteptare 

După ce a reuşit să se înţeleagă 

cu cei doi handbalişti străini, tehni- 

cianul Energiei a dorit să precizeze 

că transferul unui alt „stranier”, 

brazilianul Alex Silva, aflat în ve- 

derile formaţiei gorjene, a intrat în 

stand-bye : „Pivotul Alex Silva este 

de asemenea un handbalist bun, are 

2,03 m, 22 de ani şi este component 

al naţionalei Braziliei, folosit în 

special pe faza defensivă. Dar, am 

hotărât să mai aşteptăm şi să nu ne 

grăbim pentru că mai suntem în ne- 

gocieri şi cu alţi jucători. Avem un 

buget de care trebuie să ţinem şi 

care trebuie folosit cât mai bine. 

Dacă banii ne vor permite şi dacă 

mai negociem puţin, poate îl vom 

lua şi pe brazilian.” 

Stângă vrea jucători şi 

de la Dinamo 

Principalii responsabili de la 

Energia nu vor să se oprească deloc 

cu transferurile după ce au reuşit 

perfectarea înţelegerii cu ungurul 

Szabo şi cubanezul Humberto. În 

acelaşi timp, atenţia celor de la 

Energia se îndreaptă acum către jucătorii 

din Liga Naţională, mai pre- 

cis către câţiva componenţi de la 

formaţia Dinamo Baumit Bucureşti, 

echipă aflată aproape de faliment. 

Antrenorul Vasile Stângă recunoaşte 

intenţia Energiei de a pune mâna 

pe „ceva” jucători de la Dinamo. 

„În afară de piaţa străină noi urmărim 

cu interes şi piaţa internă, cea 

din Liga Naţională. Să spunem că 

una din ţintele noastre ar fi echipa 

Dinamo, acolo unde situaţia se îndreaptă 

către colaps. În atare condi- 

ţii vor fi ceva jucători pe care orice 

echipă şi i-ar dori şi vă daţi seama 

că avem şi noi un interes acolo. 

Sper să ne alegem şi noi cu ceva 

pentru că mai sunt câteva posturi 

cheie pe care trebuie să le acoperim, 

mă refer la portar, extremă, pi- 

vot şi aşa mai departe. Dar, mă re- 

pet, totul va depinde de pretenţiile 

jucătorilor şi de banii pe care îi vom 

avea la dispoziţie.” Stângă nu s-a 

ferit să divulge şi jucătorii care îl 

interesează cel mai mult de la 

Dinamo: „Ne interesează mai ales 

postul de portar şi având în vedere 

că mai mulţi jucători de la Dinamo 

au depus memoriu la Federaţie pentru 

a deveni liberi de contract, evi- 

dent că atât Dragomir, cât şi Bârză 

intră în vederile noastre. Am vorbit 

cu ei şi facem eforturi pentru a-i 

convinge să semneze cu Energia. Ei 

mi-au spus că le mai trebuie o peri- 

oadă de gândire pentru a analiza 

toate ofertele pe care le au.” Odată 

cu sfârşitul campionatului, antrenorul 

Energiei, Vasile Stângă, sesiza 

faptul că formaţia de handbal gorjeană 

are nevoie pentru sezonul ur- 

mător de aproape o întreagă echipă, 

având în vedere că nu mai puţin de 

9 jucători au părăsit Tg-Jiul. Este 

vorba despre Veljkovic, Stojanovic, 

Kosanovic, Coelho, Stanciu, Vali 

Popescu şi Radu Costel, cărora nu 

li s-a mai prelungit contractul cu 

Energia, iar alţii doi, Vasiloiu şi 

Motoi, vor fi împrumutaţi la alte 

echipe din eşalonul secund. 

Daniel Gârdu

SPORT 

Viaa în Gorj, • joi, 11-17 iunie 2009 • 16 

FOTBAL/PORTARUL PANDURILOR, RZVAN STANCA, SPER ÎNC LA NAIONAL: 

„Poate îşi va arunca ochii 

Răzvan Lucescu şi spre mine...” 

S-a tras cortina peste 

acest sezon al Ligii I de 

fotbal şi odată cu asta a 

venit şi ora bilanţurilor. 

Deşi a trebuit de 

multe ori să-şi împartă 

postul de titular cu 

Pedro Mingote, goalkeeper-ul 

Pandurilor, 

Răzvan Stanca, este 

mulţumit de evoluţia sa 

din acest campionat, ca 

şi de ceea a colegilor 

săi de echipă. Chiar 

dacă a trecut destul de 

mult timp de la ultima 

selecţie la Naţională, 

Stanca are încredere în 

noul antrenor al primei 

reprezentative, Răzvan 

Lucescu, de la care aşteaptă 

un „semn” pentru 

a intra din nou în 

„cărţile” pentru echipa 

României. 

Reporter: Tu eşti mulţumit de 

evoluţia ta din acest campionat? 

Răzvan Stanca: În mare parte 

pot să zic că da. Este adevărat că au 

fost şi momente în care nu am fost 

mulţumit de prestaţia mea. Dar 

atunci am fost influenţat şi de alte 

probleme personale, să-i spunem. 

Mă refer la problemele din famile, 

dar nu are rost să vorbesc acum 

despre asta. 

Rep.: Care crezi că a fost cel 

mai bun meci al tău în poarta 

Pandurilor şi care a fost cel mai 

prost? 

R.S.: Ced că cel mai bun meci a 

fost atunci când am jucat cu 

Craiova. Nu am apărat extraordi- 

nat, dar m-am bucurat mai ales că 

le-am dat peste nas la mulţi din oraş 

care nu credeau în noi şi ţineau cu 

Universitatea. Iar cel mai prost 

meci al meu cred că a fost cu Unirea 

Urziceni şi apoi cu Timişoara, dar 

acolo nu mă acuz numai eu. 

Rep.: Înainte de sfârşitul cam- 

pionatului, aproape toată lumea de 

la Pandurii se gândea doar la 

bani... Cum mai rămâne atunci, cu 

fotbalul din plăcere? 

R.S.: Păi doar suntem jucători 

profesionişti, doar pe bani jucăm... 

Aşa că vrem să câştigăm câţi mai 

mulţi bani. Dar, jucăm şi din plă- 

cere. Pentru că, eu unul, am jucat 

din plăcere de când m-am apucat 

de fotbal. Şi pe deasupra pot să 

mai câştig şi nişte bani... Altfel mă 

apucam de volei, handbal sau de 

altceva. 

Rep.: În acest sezon se poate 

spune că a fost o poartă echilibrată 

la Pandurii, în ideea că, atât tu, cât 

şi Mingote, aţi avut cam tot timpul 

şansa să apăraţi. 

R.S.: Da aşa este. Atunci când 

greşeşte unul, apără celalalt şi in- 

vers. Mi se pare just. Ori acest lucru 

este valabil şi pentru jucătorii de 

câmp. Nu numai la portari. 

Rep.: Antrenorul Sorin Cârţu 

spunea că o parte din punctele 

pierdute s-a datorat şi arbitrajului. 

Care-i părerea ta? 

R.S.: Dacă dânsul spune asta, 

înseamnă că aşa este. El poate ştie 

oricum mai bine decât mine. Este 

de mai mult timp în fotbal şi „vede” 

anumite lucruri... Dar nu vreau să 

discut prea mult despre arbitraj că 

aş avea cam mult de vorbit. Ni aveţi 

idee cât i-am înjurat de pe bancă 

sau din teren. Numai eu ştiu! De 

multe ori chiar nu am fost lăsaţi să 

jucăm fotbal. Şi dacă stau bine să 

mă gândesc, patru puncte am pierdut 

numai cu Tudor la centru. 

Rep.: Ai cumva vre-o ofertă în 

acest moment de a pleca de la 

Pandurii? 

R.S.: Nu şi deocamdată chiar 

nu mă gândesc să plec. Numai dacă 

aş fi forţat de împrejurări aş pleca. 

Rep.: E un lucru pozitiv faptul 

că Sorin Cârţu a rămas la Pandurii 

ca antrenor? 

R.S.: Mulţi ar spune că nu. Cei 

care l-au contestat ar spune că nu. 

Dar, a rămas şi s-a văzut că a făcut 

treabă. El şi-a văzut de treabă, poa- 

te şi-a închis ochii doar pe jumătate 

după tot ce s-a intâmplat şi şi-a fă- 

cut treaba. Acum rămâne să vedem 

ce se întâmplă după ce se va termi- 

na campionatul, dacă ia măsuri sau 

nu. Oricum, măsuri s-au luat cu 

Rus şi Mândrean. Personal, nu ştiu 

dacă ne-a iertat şi pe restul... Că 

doar nu a venit la mine să-mi spună 

„te iert”! Dar, cel puţin din punctul 

meu de vedere consider că te-a iertat 

dacă te-a băgat în teren. S-ar putea 

însă, ca după sfârşitul campio- 

natului să mai ia măsuri. Iar cei cu 

musca pe căciulă se ştiu. 

Rep.: Cum ai aprecia primul 

tău sezon alături de Pandurii? 

R.S.: Din moment ce nu am re- 

trogradat, eu zic că e bine. Asta e 

cel mai important lucru. Aşa că a 

fost o experienţă plăcută. Recunosc 

că s-au întâmplat multe, chiar vrute 

şi nevrute, dar eu sunt mulţumit. 

Rep.: Când ai venit la Pandurii 

erai deja în vederile echipei naţio- 

nale. Acum te lupţi să fi titular la 

Pandurii... Crezi că odată cu veni- 

rea lui Răzvan Lucescu ai şanse 

mai multe să prinzi prima reprezentativă? 

R.S.: E bine că s-a schimbat se- 

lecţionerul. S-ar putea să fie un 

avantaj faptul că Răzvan Lucescu 

este un fost portar. Răzvan şi cu 

mine am fost colegi la Sportul 

Studenţesc. Dacă mă voi pregăti 

bine şi voi apăra bine în continuare, 

poate îşi va arunca ochii şi spre 

mine. Oricum pentru mine nu mai 

este un vis. Asta se întâmpla înainte 

să fiu selecţionat. Eu am fost porta- 

rul naţionalei, chiar şi pentru un 

minut şi jumătate, dar contează că 

am fost acolo. Normal că mi-aş 

dori să stau mai mult acolo. Dacă 

jucătorii vor avea meciuri bune, eu 

sunt convins că s-ar putea să se uite 

şi la echipe mai mici. 

A consemnat Daniel Gârdu 

c m y k

Cine şi unde se hotărăşte soarta Gorjului? - Viata in Gorj

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?