Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

perioadei când România era angajat` de partea Germaniei în r`zboiul contra
Uniunii sovietice, probabil c` era un episod care ar fi fost mai bine s` treac`
într-o ordine a secundarului.
Nu mai cred în nicio idee, în niciun partid, în niciun om. Eu sunt opozantul etern.
Totu[i, atitudinea asta a mea, absolut`, nu înseamn` c` nu mai cred într-o posibil`
ameliorare, a existen]ei omene[ti, c`ci dac` ar fi a[a, m-a[ sinucide imediat. Eu
continui s` cred în perfec]ionarea, umanizarea rela]iilor dintre oameni, într-un
viitor îndep`rtat. Dar, convingându-m` definitiv c` reformatorul cel mai pur este
tr`dat de colaboratorii lui, m-am hot`rât s` renun] la acel rol de Don Quijotte, pe
care toat` via]a l-am jucat în proprii mei ochi [i s` m` ap`r de acele deziluzii, pe
care le-am tr`it atât de crâncen»… 14
Pe 15 octombrie Istrati pleac` în U.R.S.S. pentru a lua parte la aniversarea
a 10 ani de la Revolu]ia din Octombrie. Scriitorul asist` la întreg complexul
festivist, parada, discursurile, expozi]iile, banchetele etc. de care se plictise[te.
Pleac` apoi în Caucaz parcurgând Ucraina, Georgia ajungând pân` pe malul
M`rii Negre, totul fiind organizat. Se reîntoarce la Moscova unde îl cunoa[te
pe Nikos Kazantzaki, semneaz` un contract cu Edi]iile de Stat, un contract
de exclusivitate pentru traducerea operei sale [i afl` c` studiourile VUFKU
au turnat deja un film dup` romanul s`u Kira Kiralina. Pleac` la Odessa în
compania lui Kazantzaki de unde, într-un elan revolu]ionar, se îmbarc` împreun`
spre Grecia pentru a disemina [i acolo ideile bol[evice [i sose[te pe
31 decembrie 1927 în portul Pireu. În Grecia viziteaz` închisoarea Syngros
rezervat` de]inu]ilor politici, spitalul de tuberculo[i, Sotiria, scrie articole vehemente
în unul dintre cele mai populare ziare elene, « Elefteron Vima » [i ]ine
un discurs fulminat în sala teatrului Alhambra, conferin]` care degenereaz` în
lupte de strad`, [i cu toate c` Papanastasiu, ministrul agriculturii, îi ia ap`rarea
pierzându-[i în acest fel [i portofoliul, Istrati este expulzat împreun` cu prietenul
s`u, Kazantzaki. Acolada elen` nu este de obicei prea luat` în seam` în
economia simbolic` a c`l`toriei lui Istrati în …U.R.S.S.. Aceast` c`l`torie ne
oblig` s` lu`m în considerare de fapt dou` c`l`torii. În ciuda expulz`rii, episodul
grecesc constituie pentru Istrati nu un e[ec, ci o victorie, dar [i o garan]ie,
o încredin]are c` aceasta era calea, a ac]iunii directe, a diatribei violente, f`r`
compromis. Interven]iile lui Istrati provoac` un adev`rat scandal, provoac`
demiterea unui ministru, un scandal redutabil [i chiar o mic` revolt`. Dac`
Istrati nu ar fi fost atât de popular sau dac` ar fi fost cet`]ean elen, probabil
c` el ar fi îngro[at rândurile celor din închisoarea Syngros. Istrati se [tie îns`
protejat de notorietatea sa [i de U.R.S.S..
Se reîntoarce la Odessa unde st` toat` luna mai a anului 1928, [i acesta
constituie momentul de cotitur`, a[a cum subliniaz` Istrati. Cele câteva s`pt`mâni
petrecute în Grecia par s`-l pun` pe Istrati în fa]a unei alte realit`]i,
este ca [i cum Istrati [i-ar fi reglat lentila abia acum. Dac` în preambul se afl`
nemul]umirile sale legate de festivismul împins pân` la grotesc, exces formal
care poate fi corectat în viitor, acum nemul]umirile sale apar pe fond. Înainte
de a pleca, ajuns în Georgia, în ora[ul unde se n`scuse « geniul popoarelor »,
V.I.Stalin, Istrati împreun` cu Kazantzaki îi adresaser` o telegram` de felicitare
sub imboldul celui mai pur entuziasm. Întors la Odessa pentru a-[i continua
c`l`toria prin Rusia sovietic`, Istrati s-a schimbat. C`l`toria sa puncteaz` pas
cu pas declinul imaginii triumfaliste a Uniunii Sovietice. Ne putem întreba ce
anume a produs schimbarea radical` a scriitorului? Istrati men]ioneaz` c` în
r`stimpul cât a fost în Grecia s-au produs mari schimb`ri în Rusia sovietic` [i
EX PONTO NR.3, 2009
89