Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Share Embed Flag
Download ePaper

Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

romdidac.ro
19.11.2014 Views

o c`uta guvernul român, articol care se transform` într-o filipic`12 la adresa liberalilor [i a liderului lor I.C. Br`tianu. Nu odat`, Panait Istrati gafeaz` magistral, iar e[ecurile repetate, dar mai ales deziluzionarea, dezvr`jirea, dup` c`l`toria în U.R.S.S. vor conduce la asumarea acelei pozi]ii excentrice pentru un fost activist [i revolu]ionar înfocat a omului care nu ader` la nimic. Învin[i sunt to]i oamenii care se afl` c`tre sfâr[itul vie]ii în dezacord sentimental cu cei mai buni semeni ai lor. Sunt unul dintre ace[ti învin[i. ßi fiindc` exist` o mie de feluri în a fi în dezacord sentimental cu semenii t`i, precizez c` este vorba aici de acea penibil` desp`r]ire, care arunc` un om în afara unei clase, dup` o întreag` via]` de aspira]ii comune cu acest` clas` [i cu sine-însu[i, [i care r`mâne totu[i credincios nevoii care l-a împins totdeauna de-a lupta pentru dreptate. 13 Prin urmare, e[ecul Revolu]iei din Octombrie în a crea o lume nou`, purificat` de p`catul original prin excelen]` burghez, îl transform` pe Istrati dintr-un aderent fervent într-un sceptic, într-un « declasat ». Interesant, aceast` înfrângere, Istrati o descrie în termenii unui e[ec erotic, transferat poate [i spa]iului conjugal întrucât rela]ia a fost de lung` durat` pentru a nu duce [i la o serie de conformisme de ordin familial. Menajul lui Istrati cu Rusia sovietic` a luat sfâr[it, chiar expresia cu care îi aduce la cuno[tiin]` lui Romain Rolland publicarea c`r]ii, se p`streaz` în acela[i registru: « Am spart farfuriile! » Pentru Istrati, clasa lui reprezint` familia extins`, într-o alt` declara]ie patetic` a scriitorului acesta î[i încredin]eaz` proletariatului toate bunurile sale mai pu]in nevasta. La cap`tul acestei c`l`torii îns`, Istrati divor]eaz` de clasa sa dup` o lung` convie]uire conjugal`. Putem vedea c`l`toria scriitorului nu ca pe aceea a unui nomad care nu dore[te s` se fixeze niciunde [i al c`rui loc este totdeauna pe drum, - scriitorul î[i m`rturisise dorin]a de a se instala cu arme [i bagaje în Rusia sovietic` - cât mai degrab` a unui dezr`d`cinat care nu-[i mai poate reg`si nici teritoriul natal, dar nu poate r`mâne nici în patria de elec]iune. Ie[irea lent` din patriarhalitate la o dinamic` mai alert` a modernit`]ii constituia în opinia lui Istrati un punct de convergen]` între metabolismele socioculturale ale Rusiei [i României. Scriitorul român m`sura poate perspectiva socotit` imposibil` a unei Românii socialiste în acea vreme când România era ostil` U.R.S.S., f`r` s` b`nuiasc` c` aceasta se va împlini în mai pu]in de dou` decenii. Comunismul în Rusia contrazicea de altfel teoria lui Marx privitoare la emanciparea proletariatului tocmai în ]`rile cu o economie dezvoltat`, acolo unde modernitatea ar fi atins un punct de criz`. Rusia aproape c` nu avea proletariat în raport cu popula]ia ]`r`neasc`, [i în niciun caz un proletariat informat, exersat, preg`tit pentru schimbare. Patriarhalitatea invocat` de Istrati devine o piedic` în calea revolu]iei proletare. Scriitorul urm`re[te docil teoria marxist` astfel c` edificarea unei burghezii dinamice [i prospere ar coincide cu maturarea con[tiin]ei de clas` [i ar asigura acel punct critic al societ`]ii moderne oferind criza necesar` declan[`rii revolu]iei. Arderea etapelor i se pare pe bun` dreptate lui Istrati periculoas`, f`r` experien]a coabit`rii cu burghezia [i a (in)form`rii unui proletariat puternic exist` pericolul ca atrac]ia exercitat` de avantajele societ`]ii burgheze s` fie extrem de tentante. În fond, Panait Istrati va critica vehement tocmai aceste aderen]e ale protipendadei comuniste la un statut burghez, noua burghezie proletar` fiind cu atât mai lacom` de pl`ceri [i mai excesiv` decât cea occidental`, cu cât a fost mai lipsit` de ele. Aici proletarul îmburghezit, un fel de burghez-gentilom joac` EX PONTO NR.3, 2009 87

EX PONTO NR.3, 2009 88 rolul arivistului camuflând sub masca ascetismului [i devo]iunii revolu]ionare apetitul enorm pentru privilegiile clasei detronate. Angajamentul lui Istrati merge pân` la ultimele consecin]e, precum propria sa recuzare în fa]a unei grosolane macul`ri a idealului s`u revolu]ionar. Badineriile angajamentelor în salve de entuziasm ale scriitorilor români de genul celor sus-men]iona]i pe cât de cinic [i de ipocrit, pe atât de rizibil [i de resping`tor orchestrate, pot fi amendate ironic, drama lui Panait Istrati este real` [i nu stârne[te amuzament, de[i poate fi prezentat ca o comedie a erorilor. Nu trebuie uitat c` demnitatea lui Istrati se exercit` într-un spa]iu înc` al libert`]ii pe cale de a fi invadat de totalitarism. Cu toate acestea ea constituie totu[i o demnitate care a lipsit majorit`]ii scriitorilor români, aceea de a denun]a minciuna, de a spune adev`rul cu orice pre] [i de a demisiona din rolul de purt`tori de cuvânt ai totalitarismului sovietic. Deosebirea o face chiar Panait Istrati, un adev`rat revolu]ionar, aproape fanatizat, cu puseuri anarhiste, cu toate iluziile [i opacit`]ile sale. Istrati mizeaz` totul, se investe[te cu trup [i suflet, ceilal]i speculeaz` avantajele de a spune da noului regim, instalându-se comod în dispozitivele propagandei. De asemenea, cazul Istrati reprezint` [i o generic` punere fa]` în fa]` a idealului revolu]ionar cu concretizarea sa totalitar`, constituind poate cel mai drastic rechizitoriu f`cut comunismului pentru c` vine din partea cuiva care i-a fost devotat pân` la ultima celul` a firii. Spre deosebire de Zinoviev [i Kamenev adu[i în boxa acuza]ilor, dar [i a altor revolu]ionari care pentru noble]ea cauzei admit chiar [i sacrificiul unei nedrepte condamn`ri f`cându-[i o inutil` mea culpa dup` un repertoriu dictat de acuzatori sau p`strând pur [i simplu t`cerea (e cazul lui Al. Sahia), Istrati î[i p`streaz` luciditatea pân` la cap`t, fiind probabil primul care face un proces al comunismului în U.R.S.S., ce-i drept f`r` a se dezice de socialism ca modalitate unic` de împlinire a idealurilor sale umaniste. M`rturia sa nu este în niciun fel men]ionat` de scriitorul român, numele s`u e men]ionat pasager la capitolul tr`d`tori etc. de c`tre Cezar Petrescu. Întrebarea este: putea Panait Istrati s` accepte pân` la cap`t falimentul total nu atât a implement`rii unui sistem cât a îns`[i fundamentelor sistemului care-l condamn`, îl pred` celor mai dure autoritarisme? Eliminarea [i proclamarea statutar` a partidului unic, eliminarea constitu]ional` a oric`rei alternative critice nu ofer` perspectiva unei nelimitate disponibilit`]i tocmai pentru o dictatur`? Trebuie s` accept`m faptul c` termenul în sine nu are aceea[i relevan]` la începutul secolului XX, c` subzist` modelul unor alte tipuri de autoritarism de esen]` mai degrab` feudal` [i c` lipse[te o experien]` minimal` a exers`rii libert`]ii în cadrul unei societ`]i a simul`rii exerci]iului democratic cum era Rusia ]arist`. În fond, Revolu]ia din Octombrie face posibil` trecerea de la un tip de autoritarism cu note feudale la un alt tip de autoritarism de motiva]ie umanist` care confer` un rol simbolic maselor. Într-un fel, situa]ia nu difer` foarte mult de cea descris` de Marlaux în Cuceritorii, [i anume c` masele î[i descoper` puterea [i c` deodat` îns`[i actul distrugerii le confer` o greutate ontologic`, le cimenteaz` identitatea. Fapt manipulat cu succes de un grup de presiune, care va culege roadele substituindu-se vechii autorit`]i f`r` a înregistra o opozi]ie puternic` din partea celor dirija]i în baza continuit`]ii unor servitu]i mai pu]in ofensatoare. Alexandru Talex, primul biograf român al autorului [i primul care realizeaz` o traducere a c`r]ii sale de c`l`torie în U.R.S.S. dup` 1989, trece cu lejeritate peste episodul c`l`toriei în ¥ara sovietelor. În contextul operei sale, Talex înregistra episodul mai degrab` ca neimportant, în contextul politic al

o c`uta guvernul român, articol care se transform` într-o filipic`12 la adresa<br />

liberalilor [i a liderului lor I.C. Br`tianu. Nu odat`, Panait Istrati gafeaz` magistral,<br />

iar e[ecurile repetate, dar mai ales deziluzionarea, dezvr`jirea, dup`<br />

c`l`toria în U.R.S.S. vor conduce la asumarea acelei pozi]ii excentrice pentru<br />

un fost activist [i revolu]ionar înfocat a omului care nu ader` la nimic.<br />

Învin[i sunt to]i oamenii care se afl` c`tre sfâr[itul vie]ii în dezacord sentimental<br />

cu cei mai buni semeni ai lor. Sunt unul dintre ace[ti învin[i. ßi fiindc` exist` o mie<br />

de feluri în a fi în dezacord sentimental cu semenii t`i, precizez c` este vorba aici<br />

de acea penibil` desp`r]ire, care arunc` un om în afara unei clase, dup` o întreag`<br />

via]` de aspira]ii comune cu acest` clas` [i cu sine-însu[i, [i care r`mâne totu[i<br />

credincios nevoii care l-a împins totdeauna de-a lupta pentru dreptate. 13<br />

Prin urmare, e[ecul Revolu]iei din Octombrie în a crea o lume nou`,<br />

purificat` de p`catul original prin excelen]` burghez, îl transform` pe<br />

Istrati dintr-un aderent fervent într-un sceptic, într-un « declasat ». Interesant,<br />

aceast` înfrângere, Istrati o descrie în termenii unui e[ec erotic, transferat<br />

poate [i spa]iului conjugal întrucât rela]ia a fost de lung` durat` pentru a nu<br />

duce [i la o serie de conformisme de ordin familial. Menajul lui Istrati cu Rusia<br />

sovietic` a luat sfâr[it, chiar expresia cu care îi aduce la cuno[tiin]` lui Romain<br />

Rolland publicarea c`r]ii, se p`streaz` în acela[i registru: « Am spart farfuriile!<br />

» Pentru Istrati, clasa lui reprezint` familia extins`, într-o alt` declara]ie<br />

patetic` a scriitorului acesta î[i încredin]eaz` proletariatului toate bunurile sale<br />

mai pu]in nevasta. La cap`tul acestei c`l`torii îns`, Istrati divor]eaz` de clasa<br />

sa dup` o lung` convie]uire conjugal`. Putem vedea c`l`toria scriitorului nu<br />

ca pe aceea a unui nomad care nu dore[te s` se fixeze niciunde [i al c`rui<br />

loc este totdeauna pe drum, - scriitorul î[i m`rturisise dorin]a de a se instala<br />

cu arme [i bagaje în Rusia sovietic` - cât mai degrab` a unui dezr`d`cinat<br />

care nu-[i mai poate reg`si nici teritoriul natal, dar nu poate r`mâne nici în<br />

patria de elec]iune.<br />

Ie[irea lent` din patriarhalitate la o dinamic` mai alert` a modernit`]ii constituia<br />

în opinia lui Istrati un punct de convergen]` între metabolismele socioculturale<br />

ale Rusiei [i României. Scriitorul român m`sura poate perspectiva<br />

socotit` imposibil` a unei Românii socialiste în acea vreme când România era<br />

ostil` U.R.S.S., f`r` s` b`nuiasc` c` aceasta se va împlini în mai pu]in de dou`<br />

decenii. Comunismul în Rusia contrazicea de altfel teoria lui Marx privitoare la<br />

emanciparea proletariatului tocmai în ]`rile cu o economie dezvoltat`, acolo<br />

unde modernitatea ar fi atins un punct de criz`. Rusia aproape c` nu avea<br />

proletariat în raport cu popula]ia ]`r`neasc`, [i în niciun caz un proletariat informat,<br />

exersat, preg`tit pentru schimbare. Patriarhalitatea invocat` de Istrati<br />

devine o piedic` în calea revolu]iei proletare. Scriitorul urm`re[te docil teoria<br />

marxist` astfel c` edificarea unei burghezii dinamice [i prospere ar coincide<br />

cu maturarea con[tiin]ei de clas` [i ar asigura acel punct critic al societ`]ii<br />

moderne oferind criza necesar` declan[`rii revolu]iei. Arderea etapelor i se<br />

pare pe bun` dreptate lui Istrati periculoas`, f`r` experien]a coabit`rii cu<br />

burghezia [i a (in)form`rii unui proletariat puternic exist` pericolul ca atrac]ia<br />

exercitat` de avantajele societ`]ii burgheze s` fie extrem de tentante. În fond,<br />

Panait Istrati va critica vehement tocmai aceste aderen]e ale protipendadei<br />

comuniste la un statut burghez, noua burghezie proletar` fiind cu atât mai<br />

lacom` de pl`ceri [i mai excesiv` decât cea occidental`, cu cât a fost mai<br />

lipsit` de ele. Aici proletarul îmburghezit, un fel de burghez-gentilom joac`<br />

EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />

87

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!