Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2009
82
c` trebuia s` poarte un nume, Istrati alege socialismul drept cauz` nobil`, -
a[a cum mai târziu avea s` aleag` varianta radical` a acestuia, bol[evismul
- a[a cum o define[te într-un mod care o separ` în absolut de toate avatariile
sale malefice, distorsionate. Acest fragment prezint` interes [i pentru faptul
c` el define[te propensiunea mesianic` a scriitorului, o asumare a rolului, a
misiunii, o încredin]are. Panait Istrati este un scriitor misionar asemeni primilor
c`l`tori francezi, c`l`tori-pelerini, profesând o mistic` a libert`]ii, de aceea
orice alt gest onorabil confruntat cu radicalismul gestului s`u poate p`rea
excesiv diminuat. E[ecul este înscris în datele acestei întreprinderi eroice,
titulatura de înfrânt constituie nu doar o anatem`, ci [i un titlu de glorie pentru
o victorie repurtat` nu asupra celorlal]i cât asupra lui însu[i, a celui care-[i
respect` dezideratele prin a le afirma [i a le profesa cu stoicism, pân` la cap`t.
Sensul relat`rii sale de c`l`torie în U.R.S.S. este [i unul redemp]ionist
[i legitimant, aceast` c`l`torie ini]iatic` constituie piatra de încercare pentru
Panait Istrati, ceea ce confer` rolului [i destinului s`u adev`rata dimensiune
tragic`, enun]at` în acest fragment: separarea de clasa lui, pentru a-i sus]ine
în continuare interesele. Ceea ce nu reprezint` nicidecum o demisie, ci un
sacrificiu, de aici [i rolul apostolic, mesianic pe care-l joac`, pe filiera unei
sensibilit`]i cre[tine. Înclin s` cred c` Panait Istrati, a[a cum arat` [i acest
fragment, este la cap`tul vie]ii deplin con[tient de acest rol simbolic, de misiunea
sa. Pierderea succesiv` a iluziilor ar fi trebuit s` duc` la o retragere
din lume, ori Istrati nu se retrage, ci este izolat, devine unul dintre „învin[ii”
pe care-i evoc`. „Divor]ul de lume se pl`te[te, diferen]ierea este sanc]ionat`
prompt. Citind, apoi scriind, Istrati nu câ[tig` o iluzie; de fapt, le pierde, una
câte una, pe toate – iluzia familial`, iluzia social`, iluzia politic` [i, mai târziu,
iluzia artei.” 5 A fi izolat, pus la stâlpul infamiei în acest fel nu reprezint` cumva
o elec]iune superioar`?
Panait Istrati apar]ine fazei idealiste a devenirii mi[c`rii socialiste, socialismul
romantic, ipostaz` pe care o va exalta în tipologia pe care o face
activi[tilor-revolu]ionari [i care se perimeaz` pe m`sur` ce masele sunt din
ce în ce mai bine controlate [i elanul lor este dirijat, iar poten]ialul revolu]ionar
îmblânzit. Rela]ia cu Racovski este edificatoare în acest sens, acuza de
sentimentalism într-unul din discursurile sale îl vizeaz` nu numai pe Istrati, ci
[i o întreag` direc]ie pe care revolu]ionarul de profesie [i nu cel de voca]ie,
precum Istrati, o vede epuizat`, ineficient`. În calitatea sa de om revoltat,
Istrati se apropie mai degrab` de spiritul primilor revolu]ionari cu o doz`
de anarhism [i utopism [i privilegiind pe lâng` ac]iunea direct` [i lectura,
dezbaterea, pe când noua dimensiune a socialismului era propaganda, mai
eficient` [i în acela[i timp mai pu]in preocupat` de educa]ia spiritului, cât de
eficien]a mesajului lapidar, de exercitarea controlului [i a puterii. Aceast` prim`
separare în temeiul priorit`]ilor revolu]ionare se face cunoscut` [i prin vocile
unor antistalini[ti precum Victor Serge (Victor Lvovich Kibalcici), ini]ial activistanarhist
apoi bol[evic sau Boris Souvarine (Boris Konstantinovici Lifschitz),
activist francez al Kominternului ale c`ror c`r]i, Soviets 1929 [i La Russie nue,
apar pentru siguran]a autorilor lor sub semn`tura lui Panait Istrati. Scriitorul
accepta s` fie gazda scrierilor celor doi tro]ki[ti [i pentru afinitatea pe care o
au demersurile lor iconoclaste. Acela[i motiv a f`cut ca revolu]ia din 1905 s`
fie considerat` drept adev`rata revolu]ie e[uat` [i nu cea bol[evic` din 1917.
La prima se raliaz` o mare parte din intelectualii valoro[i, cea de-a doua are
un caracter mai degrab` similar unei lovituri de stat, cu aportul unor activi[ti,
a unor executan]i fideli, un Aktion Grup. De altfel, Istrati se declar` împotriva