Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2009
80
la ini]ierea lui Istrati, atât cât a fost, în activitatea clandestin`, subteran`, a
mi[c`rii comuniste, pentru ca situa]ia dificil` a ambasadorului s` nu constituie
un avertisment serios pentru Istrati. 1 Se poate face o paralel` între evolu]ia
celor doi revolu]ionari, întâlnirea din trenul care îi poart` [i pe unul [i pe cel`lalt
spre Moscova este edificatoare. Racovski se afl` deja în dizgra]ie, î[i
ascunde dezam`girea, îngrijorarea sau poate chiar presentimentul, p`strând
fa]` de vechiul tovar`[ de drum o discre]ie politicoas` care-l contrariaz`. Diplomatul
evit` s`-i dea orice am`nunt edificator entuziastului c`l`tor în Patria
Sovietelor. Consternarea lui Istrati relativ la primirea f`r` fast a lui Racovski
îi va fi explicitat` pe parcursul propriei c`l`torii. E[ecul diplomatului sovietic
prefigureaz` propriul s`u e[ec, propria dezam`gire cu privire la revolu]ia
bol[evic` [i la U.R.S.S.. Racovski va fi executat prin împu[care de c`tre
NKDV la Orel pe 11 septembrie 1941, drept r`splat` pentru serviciile aduse
U.R.S.S.. Mai exist` o alt` întâlnire care ar fi putut fi edificatoare, dar care
s-a dovedit o întâlnire ratat`, o întâlnire pentru care Istrati nu era preg`tit. Se
pare c` Nina Arbore i-a intermediat o întrevedere cu un personaj de excep]ie
al revolu]iei bol[evice, Leon Tro]ki, în anul 1911/1912 la hotelul „High-Life”
din Pia]a Episcopiei unde refugiatul Leon Davidovici î[i g`sise un ad`post
temporar. Îns` întâlnirea a fost departe de a aduce revela]ia pe care o a[tepta
Istrati poate [i pentru faptul c` în ochii lui Tro]ki, Istrati însemna mult prea
pu]in. Marile întreprinderi revolu]ionare a[teptau înc`. Dialogul scurt, privit
peste timp are ceva profetic. „Într-o camer` foarte mic`, Leon Davidovici, cu
capul lui clasic, ochi necru]`tori, îmbr`cat cu o bluz` neagr`, sta în picioare,
rezemat de pat. Necunoscând nicio limb` european`, l-am privit ca un vi]el.
Întrebai, totu[i, de ce purta o bluz` neagr`.
– Pentru c` sunt pesimist!, îmi r`spunse, în b`taie de joc.» 2
Odat` consumat` experien]a vizitei în U.R.S.S., scrierea c`r]ii ridica pentru
Istrati o problem` delicat`, ea trebuia s` justifice cum adeziunea tumultoas` a
scriitorului la bol[evism s-a transformat peste noapte în revolt` contra regimului
bol[evic ca regim care a tr`dat revolu]ia [i pe cei care l-au adus la putere.
Istrati î[i construie[te [i o strategie justificativ`, încercând s` contrabalanseze
afirma]iile foarte dure la adresa U.R.S.S., prin atitudinea tran[ant antioccidental`
[i antiburghez`, ilustrat` cu exemple copioase, precum vizita pe care o
face înso]it de o serie de scriitori detraca]i la un bordel parizian de lux, 3 unde
maxima atrac]ie o constituie copula]ia în decor macabru a clientelei stabilimentului,
înlocuind patul cu sicriul. Prezentarea stabilimentului îi provoac`
scriitorului oroare, mai ales c` investi]ia beneficind de concursul unui artist
celebru al c`rui nume nu-l afl`m se ridic` la cifra ultragiant` de 4 milioane de
franci. Pentru a spori dimensiunea decaden]ei societ`]ii burgheze occidentale
prin efect de contrast, Istrati va a[eza acest episod exotic al`turi de decupaje
nu mai pu]in macabre de la rubrica fapt divers, ilustrând cazuri de atrocitate
în familie pe fondul unei indigen]e extreme. Acesta este, de fapt, punctul de
plecare al c`l`toriei lui Istrati, o evadare din marasmul societ`]ii occidentale
iremediabil corupte [i c`utarea unei lumi mai bune, o lume ideal` a[a cum
se desena sub ochii lui patria bol[evismului. Prezicând ca un adev`rat profet
apropiata apocalips` a societ`]ii burgheze, Istrati o p`r`se[te la momentul
potrivit, înainte ca aceasta s` se scufunde. C`l`toria sa dobânde[te [i sensul
particular al unei soteriologii. Istrati dore[te s` sublinieze c` în condi]iile unei
lumi care a atins un climax antagonistic, sortit` fiind unei apocalipse iminente,
singura posibilitate r`mâne U.R.S.S. Nu trebuie uitat c` pentru Istrati, Fran]a
constituise la începutul carierei sale patria de elec]iune, a[a cum cultura fran-