Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

mari scriitori rom~ni. eseu
ANGELO MITCHIEVICI
Panait Istrati – revolu]ionarul r`t`citor
M
ircea Iorgulescu îi face un profil tragic hamletian lui Panait Istrati, op]iune
în dezacord cu un alt profil eroi-comic, don-quijotesc. De[i un împ`timit
al c`r]ilor, un scriitor autentic, Istrati discerne între planul realit`]ii [i cel
al fic]iunii, f`r` a merge cu confuzia pân` acolo încât s` se substituie
chiar [i exemplar personajelor lecturilor sale favorite. Cu toate acestea,
scriitorul î[i configureaz` profilul unui cavaler r`t`citor (Alexandru Oprea),
«f`r` fric` [i f`r` prihan`», mereu de partea „celor obidi]i”, a celor slabi [i
nedrept`]i]i, mereu în slujba unui ideal [i reiterând un cod medieval-cavaleresc
al onoarei. Nedreptatea îi provoac` o reac]ie spontan` [i scriitorul
nu ezit` s` se angajeze în cruciade morale indiferent de consecin]e,
fapt care va conduce la deziluzia amar` a celui care „nu ader` la nimic”.
Aceast` profesiune de credin]` cavalereasc` la care Istrati nu renun]`
î[i pierde dimensiunea don-quijoteasc` abia când scriitorul se confrunt`
cu ma[ina de propagand` sovietic`. Ea se reg`se[te transpus` în tipul
eroului-haiduc, formula autohtonizat` [i evident idealizat` a cavalerismului,
formul` la care apeleaz` sarcastic [i Barbusse în articolul care va
deschide campania personal` de ostracizare a lui Istrati, «Le Haidouk
de la Sigurantza» publicat în Le Monde, publica]ie al c`rei director era
scriitorul francez. Eroismul lui Istrati survine [i din faptul c` îmbr`]i[eaz`
un model exemplar, un model livresc, într-un spa]iu, U.R.S.S., pe care-l
concepe ca un spa]iu al transpunerii idealului în realitate, înnobilându-l
[i populându-l cu adversari pe m`sura sa. De aici incapacitatea de a
disocia între cele dou` planuri, utopismele umanist-revolu]ionare epurate
de orice rezidiu de mercantilism burghez sunt plasate în locul realit`]ii
care refuz` s` transfigureze gestul eroic, pedepsindu-l cu m`sura josnic`
a realului. Ini]ial, [i scriitorul român era prizonierul unei propagande extrem
de eficiente. Cât de dispus era îns` Panait Istrati s` vad`? Stelian
T`nase sesizeaz` punerea abil` în ecua]ie a naivit`]ii sale în raport cu
semnalele îngrijor`toare pe care le are din partea lui Cristian Racovski,
prietenul s`u, care se întorcea de la Paris pentru a lua în foarte scurt timp
drumul exilului la Astrahan. Istrati evit` sau nu e capabil s` descifreze
discursul sibilinic al diplomatului, care revine în U.R.S.S. f`r` glorie [i pe
care nu-l întâmpin` nimeni la gar`. Cristian Racovski contribuise din plin
EX PONTO NR.3, 2009
79