Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
în tehnic` literar`. „Calit`]ile individuale” sunt atent disjunse de „simboluri”: ele nu alegorizeaz` situa]ia moral` a individului, ci îl reproduc pe acesta în efigie, la scar` mai mic`. Oamenii sunt substitui]i prin obiecte care ajung s` func]ioneze independent, urmând chiar tratamentul în locul acestora. Figuri precum doctorul transformat în [oarece în al doilea capitol al Întâmpl`rilor par s` fi ap`rut tocmai din astfel de episoade onirice. În sanatoriul C.T.C., Blecher sufer`, ia parte la nevinovate „petreceri” ale bolnavilor, se pierde în discu]ii cu apropia]ii, lucreaz` [i cite[te. Al`turi de Lautréamont, printre lecturile de la Techirghiol apar Oscar Wilde, George Bernard Shaw, André Breton, Saint Pol-Roux, Mircea Eliade, Cocteau [i Valéry, deocamdat` agreat, mai târziu denun]at pentru îngustimi de spirit precum lipsa de deschidere c`tre poezia modern` a tensiunilor etice [i ontologice. Bine situat în zona modernist`, Blecher nu îl neglijeaz` pe Proust, a c`rui lectur` a l`sat puternice urme în memoria autorului Întâmpl`rilor în irealitatea imediat`, dar nici pe Anatole France, din care î[i noteaz` aforisme (le folose[te apoi în coresponden]`). Dar Blecher cite[te mult mai mult decât autori care s` cadreze cu tipul s`u de sensibilitate estetic`. El nu dore[te s`-[i formeze o cultur` exclusiv din lecturi actuale, superficial`, de magazin literar. Anii de sanatoriu sunt [i cei ai frecvent`rii clasicilor: Doamna de Lafayette, Goethe [i Balzac, Petrarca [i Pu[kin, atestate de biletele zilnice schimbate în sanatoriul de la Techirghiol cu pictori]a Lucia Demetriade-B`l`cescu. În publicistica scriitorului se mai face referire la Poe [i Blake, citi]i tot acum. Fa]` de Eminescu, „Minù” din memoriile deghizate ale Mariei Ghiolu î]i m`rturise[te o afinitate pornind de la obsesia thanatic` a romanticului. Dar dac` revolta romanticului din secolul al XIX-lea pornea de la absurditatea mor]ii [i de la scandalul iscat de simpla existen]` a r`ului în lume, pentru Blecher moartea se anun]` mai degrab` ca un cap`t al unui drum chinuitor, poate chiar ]inta drumului prin via]`: „Moartea este poate ca [i dragostea sau ca o oper` de art` un fel de a te realiza” 24 . Moartea ca mod de a te realiza – iat` o manier` neobi[nuit` de gândire, care poate s` contureze altfel proiectul existen]ial al lui Blecher, [i implicit [i pe cel artistic. Pentru tân`rul cotropit de boal`, a c`rui scurt` via]` nu îi îng`duie s`-[i dea m`sura pe p`mânt [i s` lase o urm`, moartea îns`[i, mai exact modul în care va [ti s` o primeasc`, devine o suprem` încercare. Ea poate fi ratat` sau trecut` cu succes, transformându-se astfel într-o realizare. Se poate deci spune c` Blecher vede în asumarea propriei mor]i o decizie etic`. Nu e indiferent cum mori; nu e lipsit de importan]` cum ai tr`it... Trebuie s` recunoa[tem c`, în compara]ie cu acest în]eles acordat vie]ii [i experien]ei, întreaga doctrin` a „huliganilor” lui Mircea Eliade, cu viziunea mor]ii ca o hecatomb` a genera]iei, pare o frivolitate, o figur` de stil vinovat`. Moartea nu mântuie necondi]ionat la Blecher. ßi nici suferin]a nu reprezint` o „cale regal`”, ci doar o responsabilizare. Ajungem astfel s` definim conceptul acestei biografii. Via]a lui Blecher trebuie citit`, cel pu]in de la un punct, ca o oper` ea îns`[i. Nu pentru c` tân`rul ar face ni[te gesturi exemplare din dorin]a de a-[i construi o biografie estetizat`, de dandy, a[a cum ne place s` credem c` a f`cut Mateiu Caragiale. Ci pentru c` via]a este privit` de c`tre Blecher de pe „margine”, de c`tre cineva care se simte exclus, dar care are totodat` perspectiva întregului. Moartea transform` via]a în destin. Iar pentru cel care simte c` nu [i-a tr`it via]a, modul în care va îmbr`]i[a momentul final poate constitui o revan[`. EX PONTO NR.3, 2009 77
În acela[i timp, obligat s` con[tientizeze lipsa de des`vâr[ire a proiectului s`u existen]ial, el are o perspectiv` exterioar`, îndep`rtat` asupra lucrurilor printre care tr`ie[te [i ac]iunilor celor mai imediate. El nu tr`ie[te pur [i simplu, ci se observ` tr`ind, a[a cum un scriitor profesionist nu se arunc` în valurile inspira]iei, ci î[i controleaz` vizionarismul [i î[i construie[te opera. 1 M. Blecher, Întâmplãri…, ed. cit., p. 282 2 Ibidem. 3 Idem, p. 287. 4 Maria Ghiolu, op. cit., p. 14. 5 M. Blecher, Întâmplãri…, ed. cit, p. 313. 6 Maria Ghiolu, op. cit., p. 10. 7 Idem, p. 54. 8 Idem, p. 345. 9 M. Blecher, Întâmplãri..., ed. cit., p. 345. 10 Idem, p. 346. 11 Idem, p. 347. 12 Informa]ia este oferitã de cãtre Maria Ghiolu în memoriile ei deghizate [i confirmatã de Jurnalul lui Mihail Sebastian. 13 Percy Bisshe Shelley, The Selected Poetry and Prose, Ware, Wordworth, 2002, p. 504. 14 Lucia Demetriade Bãlãcescu, Destãinuiri anti-literare, Bucure[ti, Litera, 1979, p. 101. 15 Idem, p. 102. 16 M. Blecher, mai pu]in cunoscut, ed. cit., p. 154. 17 Blecher ortografiazã „Parsiphae”. 18 M. Blecher, mai pu]in cunoscut, ed. cit., p. 153. 19 Ibidem. 20 Iulian Mereu]ã, Lucia Dem. Bãlãcescu, Bucure[ti, Meridiane, 1970, p. 4. 21 Idem, p. 2. 22 Dora Wechsler, op. cit. 23 Idem, p. 169. 24 Maria Ghiolu, Serenadã zadarnicã, ed. cit., p. 54. EX PONTO NR.3, 2009 78
- Page 33 and 34: EX PONTO NR.3, 2009 32 vedeam zilni
- Page 35 and 36: EX PONTO NR.3, 2009 34 Occident en
- Page 37 and 38: EX PONTO NR.3, 2009 36 Sinon, au fa
- Page 39 and 40: traduceri din literatura universal`
- Page 41 and 42: mai pu]in în bezn` priveli[tea col
- Page 43 and 44: (Galateea îngerilor) EX PONTO NR.3
- Page 45 and 46: oar`. Ea era a doua oar` [i a doua
- Page 47 and 48: Seara din nou în Trastevere, în m
- Page 49 and 50: Tiziano Scarpa Tiziano Scarpa (n. V
- Page 51 and 52: în fiecare clip`? Commedia dell’
- Page 53 and 54: Constantin Grigoruţă - Farul geno
- Page 55 and 56: Constantin Grigoruţă - Piaţa Ovi
- Page 57 and 58: Constantin Grigoruţă - Pe plajă
- Page 59 and 60: EX PONTO NR.3, 2009 52 ea în confi
- Page 61 and 62: Grafica, având în prim plan Penin
- Page 63 and 64: imun` la lovituri de stat. Erau tim
- Page 65 and 66: la Întâlnirile Na]ionale organiza
- Page 67 and 68: Leo Butnaru: „...literatura din B
- Page 69 and 70: pe cea a tinerilor autori, „Clipa
- Page 71 and 72: - Probabil, a]i re]inut: m` interes
- Page 73 and 74: pontice ßTEFAN CUCU Ovidius [i Emi
- Page 75 and 76: Aucupibus noti frutices, qui sustin
- Page 77 and 78: suprarealismul DORIS MIRONESCU Max
- Page 79 and 80: EX PONTO NR.3, 2009 72 Din august 1
- Page 81 and 82: EX PONTO NR.3, 2009 74 prozator des
- Page 83: EX PONTO NR.3, 2009 76 stare s`-i d
- Page 87 and 88: EX PONTO NR.3, 2009 80 la ini]ierea
- Page 89 and 90: EX PONTO NR.3, 2009 82 c` trebuia s
- Page 91 and 92: EX PONTO NR.3, 2009 84 cât mai mul
- Page 93 and 94: EX PONTO NR.3, 2009 86 de la Crucia
- Page 95 and 96: EX PONTO NR.3, 2009 88 rolul arivis
- Page 97 and 98: EX PONTO NR.3, 2009 90 c` atitudine
- Page 99 and 100: «Depinde… Dac` prive[ti lucruril
- Page 101 and 102: EX PONTO NR.3, 2009 94 albe din Bal
- Page 103 and 104: literatura interbelic`. eseu CLARIS
- Page 105 and 106: m`rcile minimale ale asem`n`rii, pe
- Page 107 and 108: EX PONTO NR.3, 2009 100 mentul în
- Page 109 and 110: considerare în primul rând acest
- Page 111 and 112: EX PONTO NR.3, 2009 104 se preteaz`
- Page 113 and 114: EX PONTO NR.3, 2009 106 În sfâr[i
- Page 115 and 116: EX PONTO NR.3, 2009 108 turalist [i
- Page 117 and 118: EX PONTO NR.3, 2009 110 Co[marul pe
- Page 119 and 120: Condamnându-l pe Lerian, personaju
- Page 121 and 122: eflect` arhitectura unui univers fi
- Page 123 and 124: cronica literar` NICOLAE ROTUND Pre
- Page 125 and 126: EX PONTO NR.3, 2009 118 Ref`când i
- Page 127 and 128: EX PONTO NR.3, 2009 120 El însu[i
- Page 129 and 130: comentarii ANGELO MITCHIEVICI Manua
- Page 131 and 132: EX PONTO NR.3, 2009 124 relev` proi
- Page 133 and 134: EX PONTO NR.3, 2009 126 pân` [i de
În acela[i timp, obligat s` con[tientizeze lipsa de des`vâr[ire a proiectului<br />
s`u existen]ial, el are o perspectiv` exterioar`, îndep`rtat` asupra lucrurilor<br />
printre care tr`ie[te [i ac]iunilor celor mai imediate. El nu tr`ie[te pur [i simplu,<br />
ci se observ` tr`ind, a[a cum un scriitor profesionist nu se arunc` în valurile<br />
inspira]iei, ci î[i controleaz` vizionarismul [i î[i construie[te opera.<br />
1<br />
M. Blecher, Întâmplãri…, ed. cit., p. 282<br />
2<br />
Ibidem.<br />
3<br />
Idem, p. 287.<br />
4<br />
Maria Ghiolu, op. cit., p. 14.<br />
5<br />
M. Blecher, Întâmplãri…, ed. cit, p. 313.<br />
6<br />
Maria Ghiolu, op. cit., p. 10.<br />
7<br />
Idem, p. 54.<br />
8<br />
Idem, p. 345.<br />
9<br />
M. Blecher, Întâmplãri..., ed. cit., p. 345.<br />
10<br />
Idem, p. 346.<br />
11<br />
Idem, p. 347.<br />
12<br />
Informa]ia este oferitã de cãtre Maria Ghiolu în memoriile ei deghizate [i confirmatã<br />
de Jurnalul lui Mihail Sebastian.<br />
13<br />
Percy Bisshe Shelley, The Selected Poetry and Prose, Ware, Wordworth, 2002,<br />
p. 504.<br />
14<br />
Lucia Demetriade Bãlãcescu, Destãinuiri anti-literare, Bucure[ti, Litera, 1979,<br />
p. 101.<br />
15<br />
Idem, p. 102.<br />
16<br />
M. Blecher, mai pu]in cunoscut, ed. cit., p. 154.<br />
17<br />
Blecher ortografiazã „Parsiphae”.<br />
18<br />
M. Blecher, mai pu]in cunoscut, ed. cit., p. 153.<br />
19<br />
Ibidem.<br />
20<br />
Iulian Mereu]ã, Lucia Dem. Bãlãcescu, Bucure[ti, Meridiane, 1970, p. 4.<br />
21<br />
Idem, p. 2.<br />
22<br />
Dora Wechsler, op. cit.<br />
23<br />
Idem, p. 169.<br />
<strong>24</strong><br />
Maria Ghiolu, Serenadã zadarnicã, ed. cit., p. 54.<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
78
Change language