Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

ce con]ine umorul ca esen]`” 20 . Umorul conduce în pictura naiv` spre ideea
maximei libert`]i [i a relativismului formelor vie]ii. Destule puncte comune se
reg`sesc între operele celor doi arti[ti din sanatoriul de la Techirghiol. Ideea
libert`]ii de a vedea lumea în moduri paradoxale, „revizioniste”, marcheaz`
atât desenele dobrogene ale Luciei B`l`cescu, cât [i romanele blecheriene.
Exist`, e adev`rat, o mare schimbare de accent. Nu râsul este r`spunsul
oferit de romancier perplexit`]ii de a exista. Îns`, nu mai pu]in, nu trebuie s`
trecem cu vederea paginile în care, deta[at momentan de povara uria[` a
injustei întocmiri sociale [i ontologice a lumii în care tr`ie[te, eroul blecherian
prive[te în jurul s`u [i râde. Descrierea cinematografului mut din Întâmpl`ri
în irealitatea imediat` este o astfel de pagin` de un comic pe care, pentru a
nu trebui s`-l numim, conform cli[eului, „monumental”, trebuie s`-i ad`ug`m
atributul „naiv”. O comedie bonom`, deloc încruntat`, se relev` aici, amuzat`
de comentariile [mechere[ti ale covrigarilor din primul rând al cinematografului,
aparent ni[te brute violente, dar în fond ni[te copii pro[ti oarecare, silabisind
în cor fiecare titlu de pe ecran. Privirea naiv` din tablourile Luciei Demetriade
B`l`cescu comunic`, astfel, cu umorul absurd al romancierului.
Un alt atribut al picturii naive, prezent [i la pictori]a interbelic`, este narativitatea,
fapt vizibil chiar [i în operele lipsite de prezen]a uman`: „Naturile
statice sunt doar fragmentele unui peisaj intim ce-[i implic` eroii chiar dac`
ei sunt absen]i” 21 , afirm` acela[i Iulian Mereu]`. Nara]iunea este implicat` în
„formula” artei naive [i ea, dup` cum se vede, nu lipse[te nici m`car acolo de
unde este absent` în mod tradi]ional, în pictura static`. Un subiect de tablou
înseamn`, în acest caz, o povestire sau un cadru populat de figuri [i obiecte
care evoc` o povestire. De altfel, Lucia B`l`cescu va ilustra în repetate rânduri
c`r]i de povestiri, între care Tablete din ¥ara de Kuty, de Tudor Arghezi.
Între subiectele furnizate de c`tre Blecher pictori]ei, unul se intituleaz` chiar
„Desen pentru o povestire erotic`”. Este vorba de un subiect pentru un viitor
desen care ilustreaz` o poveste înc` nescris`. Prin atâtea straturi de ipotetic,
se precizeaz` ideea unui text menit s` cristalizeze o sugestie care poate fi
desf`[urat` epic ulterior. Exerci]iul de ingeniozitate al prozatorului nu a r`mas
lipsit de consecin]e. Implica]iile apar în primul s`u roman, acuzat înc`
de la apari]ie de lipsa caracterului narativ. Dar tocmai aceast` particularitate
a nara]iunii blecheriene, scurtimea [i secven]ierea în episoade aparent independente
unele de altele, îi d` un aer specific. Romanul blecherian este
recognoscibil prin episoade precum aventura eroului în camerele „artistelor” de
la cabaret, dar [i prin incendiul de la cinematograf, prin ini]ierea erotic` mut`
din pr`v`lia lui Eugen, dar [i prin înmormântarea copilului de circari în decorul
de bâlci. Datorit` tehnicii brevit`]ii, împrumutat` poate din pictura naiv`, aceste
scene sunt retezate scurt [i comentate apoi ingenios, uneori bufon. Nu pu]ine
dintre aceste episoade r`mân enigmatice, având acel aer absurd de care unii
comentatori se vor folosi pentru a vorbi despre existen]ialismul Întâmpl`rilor.
În realitate, umorul [i secven]ialitatea narativ` prezente în opera lui Blecher
]in de o art` epic` particular` autorului nostru, art` deprins` prin decupajele
suprarealiste, pline de umor negru, dar [i prin apropierea de [coala naiv`,
cu spiritul ei ludic [i relativist.
În preajma Luciei Demetriade-B`l`cescu, Blecher se exerseaz` ca desenator.
Realiz`rile sale din aceast` perioad` respect` maniera suprarealist`,
îns` liniilor le lipse[te precizia, ca în pictura naiv`. Maria Ghiolu se declar`
oripilat` de unele dintre ele. Un Tu[ din 1934 con]ine toate ingredientele în
EX PONTO NR.3, 2009
75