Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
]inându-se drept, cu mâinile în buzunare, într-o plimbare prin z`pad`. Colegii mult mai pu]in deschi[i decât cei de la Berck, lipsa atmosferei tinere[ti [i ineficien]a tratamentului l-au f`cut s` nu întârzie mult peste un an aici. *** Readus la implacabila orizontal` a bolii, el se întoarce în ]ar` în 1933, unde se interneaz` la sanatoriul „C.T.C.” pentru tuberculo[i din sta]iunea Techirghiol-Eforie (pe atunci purtând numele fostei regine a României, „Carmen Sylva”). La Techirghiol, Blecher face figur` de original, deoarece împ`mântene[te obiceiurile de la Berck: î[i a[az` targa într-o tr`sur` cu m`g`ru[ [i conduce singur atelajul spre plaj`4. Vara, cu obligativitatea plajei, ca [i suprapopularea sanatoriului românesc îi amintesc de fabrica de por]elanuri a tat`lui s`u, unde c`ldura soarelui era folosit` pentru uscarea vaselor de lut: „Erau [i aici vase ce se uscau la soare, îns` vase sparte pe alocuri reparate cu ghips alb” 5 . În august 1933 va face cuno[tin]a cu Maria Ghiolu, venit` la mare în vilegiatur` [i dornic` [i ea s`-l întâlneasc`, la recomandarea unei prietene din sanatoriu, pe „Minù”, tân`rul poet „cu ochi alba[tri de profet” [i „prea de[tept”. Potrivit memoriilor de mai târziu ale femeii, rela]ia lor evolueaz` pân` la stadiul de prietenie pasionat`, pe care nu-l dep`[esc, tân`rul tr`ind un amor profund spiritualizat [i numind-o pe tân`ra bucure[teanc` „Diotima” în amintirile ulterioare ale acesteia. Sentimentele ginga[e ale doamnei Ghiolu dureaz` mult timp, pân` la moartea scriitorului, dup` cum declar` Mihail Sebastian în Jurnal. Iar faptul c` placheta Corp transparent de anul urm`tor va fi dedicat` „Mariei” atest` un durabil ata[ament al tân`rului poet. Dup` amintirile roman]ate ale femeii, „Minù” f`cea planuri de c`s`torie cu Diotima sa, îi recita din Arghezi Niciodat` toamna... (semnificativ` alegere!) [i îi scria scrisori în care îi împ`rt`[ea gândurile sale negre prin intermediul citatelor din Eminescu sau îi povestea progresele înregistrate în scrierea unui roman. Dac` însemn`rile Mariei Ghiolu sunt exacte, atunci trebuie s` dat`m începutul lucrului la Întâmpl`ri în irealitatea imediat` în vara lui 1933, cu doi ani [i jum`tate înaintea apari]iei. Un timp neobi[nuit de lung pentru maniera de a compune a lui Blecher, care a scris Inimile cicatrizate, în trei variante, pe parcursul a doar opt luni. Dat fiind c` însemn`rile din coresponden]a cu Sa[a Pan` dau o alt` dat` pentru începerea lucrului la roman, iunie-iulie 1934, probabil c` aici amintirile Mariei Ghiolu sunt eronate, amalgamând epoci diferite. În însemn`rile tinerei femei, Întâmpl`rile... apar ca un „roman suprarealist” 6 , excentric, dac` nu chiar „oribil”, a[a c` ea î[i propune „s`-l decid a rupe cu genul `sta de literatur`”. Din fericire, nu reu[e[te. Nu [tim în ce m`sur` afirma]iile atribuite lui „Minù” în amintirile Mariei Ghiolu îi apar]in acestuia cu adev`rat, îns` ele con]in o remarcabil` intui]ie: „Cartea mea avanseaz`. Leitmotivul este moartea, dup` cum ]i-am spus odat`. ßi totu[i nu m` gândesc niciodat` la moarte – de care sunt, cine [tie? foarte aproape – decât destul de deta[at, nicidecum în leg`tur` cu mine” 7 . A[a cum f`cuse [i în adunarea g`l`gioas` de tineri de la Berck, Blecher alege s` se ignore în calitate de bolnav, s` nu se gândeasc` la moarte, ceea ce nu exclude confruntarea cu ideea abstract` a dispari]iei [i a nimicului. Moartea ar putea fi socotit` „leitmotivul” romanului s`u, o tem` recurent` a întâmpl`rilor din copil`rie [i adolescen]` povestite acolo din perspectiva cuiva care a ajuns s`-[i pun` în chip net problema existen]ei [i a „irealit`]ii”. EX PONTO NR.3, 2009 71
EX PONTO NR.3, 2009 72 Din august 1933 dateaz` dou` proze scurte publicate în num`rul 661 al „Adev`rului literar [i artistic”: Bu]u [i Jenic`. Fa]` de prozele de la Berck s-a schimbat sanatoriul (Techirghiol), dar [i identitatea eroilor: Bu]u [i Jenic` din prozele omonime sunt români, iar copil`ria petrecut` în ghips îi oblig` la o [lefuire a caracterului înainte de vreme. Primul text pare preocupat de observa]ie social` în mediul copiilor, un mediu neobi[nuit pentru astfel de investiga]ii. Efectele ironice sunt imediate: la brutalit`]ile vecinilor, „Bu]u reac]ioneaz` prin imperturbabil calm [i prin via]` interioar`” 8 . Umorul este o alt` strategie de înstr`inare a patosului emo]ional. Ajut` mult [i limbajul cu afectare neologistic`: „Pozi]ia social` a lui Bu]u este aceea a victimei la îndemân`” 9 . Încheierea se desprinde de figura copilului bruscat de to]i cei din jur, pentru a puncta aforistic: „Profesiunea lui de om matur se deseneaz` de pe acum precis` [i sigur`: Bu]u va fi în via]` factor responsabil” 10 . În aceast` proz`, Blecher d` impresia c` face tot ce poate ca s` nu scrie despre drama copilului victimizat din toate p`r]ile. Se refugiaz` în observa]ia [tiin]ific` de nuan]` parodic` sau în umor. Abilitatea de a descrie o experien]` în termenii alteia îi va prinde foarte bine scriitorului în c`r]ile sale ulterioare, care vor consacra un „stil Blecher” bazat pe astfel de tranzi]ii rapide. Jenic` din schi]a omonim` este „oltean [i poet” [i posed` un briceag [i un caiet de versuri. Portretul f`cut cu c`ldur` [i umor accentueaz` cu m`sur` inocen]a vârstei, extr`gând efecte emo]ionale din contrastul între visurile polineziene ale copilului [i tuberculoza de care sufer` acesta. Nara]iunea este empatic`, extr`gând efecte de un comic duios din aparenta luare în serios a proiectelor de viitor ale micului infirm, care [i-ar dori s` c`l`toreasc` „singur într-o corabie ca Alain Gerbault”, sucombând tuturor exotismelor la mod`: Havana, Haiti, insula Majorca, papua[ii. Copilul scrie poezii pline de naivitatea specific` vârstei, pe care naratorul se amuz` s` le prezinte, alarmat, cu gestul unui critic tradi]ionalist speriat de îndr`zneli avangardiste: „Dar caietul mai con]ine [i nelini[titoare tendin]i moderniste. Jenic` este dadaist, îns` f`r` s-o [tie: dadaismul lui ]ine de diversitatea subtil` [i admirabil` a visului. Una dintre povestirile halucinante este intitulat` «Calul albastru [i transatlanticul elve]ian»” 11 . Trebuie s` spunem c`, lipsit` fiind de amprenta estetismului, povestirea î[i pierde aerul blecherian [i este inferioar` celorlalte. Maria Ghiolu pleac` de la Techirghiol o dat` cu venirea toamnei. Blecher o va vizita inopinat la Bucure[ti în prim`vara urm`toare, „evadând” pentru o s`pt`mân` din sanatoriu, pe targ` [i cu înso]itor 12 . Coresponden]a lor se va prelungi în anii urm`tori. Maria îi las` tân`rului drept suvenir la Techirghiol o antologie de poezie englez` modern`, cele mai multe texte fiind de dragoste. Poemul ei preferat era Non sum qualis eram bonae sub regno Cynarae, al decadentului englez Ernest Dowson, traduc`tor din Verlaine [i, cum se vede din acest titlu, cititor al lui Hora]iu. Elegia lui Dowson evoc` o dragoste fatal` între fiin]e torturate sentimental, o iubire contorsionat`, evocat` prin refrenul obsedant: „I have been faithful to you, Cynara, in my fashion”. Poemul func]iona, probabil, ca un memento al rela]iei sentimentale a celor doi. De fapt, limba englez` îns`[i devine pentru Blecher un fel de cod amoros pentru iubirea sa fa]` de Maria Ghiolu. El înva]` cu dedica]ie limba în sanatoriul de la Techirghiol, luând lec]ii [i de la Lucia Demetriade-B`l`cescu. Atunci când, anul urm`tor, se va hot`rî s` fac` traduceri pentru prietenii de la revista „Frize”, toate poemele sentimentale vor fi, probabil, alese din aceea[i antologie englez`. Dorin]`, de Shane Leslie, este un text gesticulator [i retoric, inferior
- Page 27 and 28: EX PONTO NR.3, 2009 26 Dup` ce a ro
- Page 29 and 30: EX PONTO NR.3, 2009 28 vreo [oapt`
- Page 31 and 32: manuscrise. inedit PERICLE MARTINES
- Page 33 and 34: EX PONTO NR.3, 2009 32 vedeam zilni
- Page 35 and 36: EX PONTO NR.3, 2009 34 Occident en
- Page 37 and 38: EX PONTO NR.3, 2009 36 Sinon, au fa
- Page 39 and 40: traduceri din literatura universal`
- Page 41 and 42: mai pu]in în bezn` priveli[tea col
- Page 43 and 44: (Galateea îngerilor) EX PONTO NR.3
- Page 45 and 46: oar`. Ea era a doua oar` [i a doua
- Page 47 and 48: Seara din nou în Trastevere, în m
- Page 49 and 50: Tiziano Scarpa Tiziano Scarpa (n. V
- Page 51 and 52: în fiecare clip`? Commedia dell’
- Page 53 and 54: Constantin Grigoruţă - Farul geno
- Page 55 and 56: Constantin Grigoruţă - Piaţa Ovi
- Page 57 and 58: Constantin Grigoruţă - Pe plajă
- Page 59 and 60: EX PONTO NR.3, 2009 52 ea în confi
- Page 61 and 62: Grafica, având în prim plan Penin
- Page 63 and 64: imun` la lovituri de stat. Erau tim
- Page 65 and 66: la Întâlnirile Na]ionale organiza
- Page 67 and 68: Leo Butnaru: „...literatura din B
- Page 69 and 70: pe cea a tinerilor autori, „Clipa
- Page 71 and 72: - Probabil, a]i re]inut: m` interes
- Page 73 and 74: pontice ßTEFAN CUCU Ovidius [i Emi
- Page 75 and 76: Aucupibus noti frutices, qui sustin
- Page 77: suprarealismul DORIS MIRONESCU Max
- Page 81 and 82: EX PONTO NR.3, 2009 74 prozator des
- Page 83 and 84: EX PONTO NR.3, 2009 76 stare s`-i d
- Page 85 and 86: În acela[i timp, obligat s` con[ti
- Page 87 and 88: EX PONTO NR.3, 2009 80 la ini]ierea
- Page 89 and 90: EX PONTO NR.3, 2009 82 c` trebuia s
- Page 91 and 92: EX PONTO NR.3, 2009 84 cât mai mul
- Page 93 and 94: EX PONTO NR.3, 2009 86 de la Crucia
- Page 95 and 96: EX PONTO NR.3, 2009 88 rolul arivis
- Page 97 and 98: EX PONTO NR.3, 2009 90 c` atitudine
- Page 99 and 100: «Depinde… Dac` prive[ti lucruril
- Page 101 and 102: EX PONTO NR.3, 2009 94 albe din Bal
- Page 103 and 104: literatura interbelic`. eseu CLARIS
- Page 105 and 106: m`rcile minimale ale asem`n`rii, pe
- Page 107 and 108: EX PONTO NR.3, 2009 100 mentul în
- Page 109 and 110: considerare în primul rând acest
- Page 111 and 112: EX PONTO NR.3, 2009 104 se preteaz`
- Page 113 and 114: EX PONTO NR.3, 2009 106 În sfâr[i
- Page 115 and 116: EX PONTO NR.3, 2009 108 turalist [i
- Page 117 and 118: EX PONTO NR.3, 2009 110 Co[marul pe
- Page 119 and 120: Condamnându-l pe Lerian, personaju
- Page 121 and 122: eflect` arhitectura unui univers fi
- Page 123 and 124: cronica literar` NICOLAE ROTUND Pre
- Page 125 and 126: EX PONTO NR.3, 2009 118 Ref`când i
- Page 127 and 128: EX PONTO NR.3, 2009 120 El însu[i
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
72<br />
Din august 1933 dateaz` dou` proze scurte publicate în num`rul 661 al<br />
„Adev`rului literar [i artistic”: Bu]u [i Jenic`. Fa]` de prozele de la Berck s-a<br />
schimbat sanatoriul (Techirghiol), dar [i identitatea eroilor: Bu]u [i Jenic` din<br />
prozele omonime sunt români, iar copil`ria petrecut` în ghips îi oblig` la o [lefuire<br />
a caracterului înainte de vreme. Primul text pare preocupat de observa]ie<br />
social` în mediul copiilor, un mediu neobi[nuit pentru astfel de investiga]ii.<br />
Efectele ironice sunt imediate: la brutalit`]ile vecinilor, „Bu]u reac]ioneaz` prin<br />
imperturbabil calm [i prin via]` interioar`” 8 . Umorul este o alt` strategie de înstr`inare<br />
a patosului emo]ional. Ajut` mult [i limbajul cu afectare neologistic`:<br />
„Pozi]ia social` a lui Bu]u este aceea a victimei la îndemân`” 9 . Încheierea se<br />
desprinde de figura copilului bruscat de to]i cei din jur, pentru a puncta aforistic:<br />
„Profesiunea lui de om matur se deseneaz` de pe acum precis` [i sigur`:<br />
Bu]u va fi în via]` factor responsabil” 10 . În aceast` proz`, Blecher d` impresia<br />
c` face tot ce poate ca s` nu scrie despre drama copilului victimizat din toate<br />
p`r]ile. Se refugiaz` în observa]ia [tiin]ific` de nuan]` parodic` sau în umor.<br />
Abilitatea de a descrie o experien]` în termenii alteia îi va prinde foarte bine<br />
scriitorului în c`r]ile sale ulterioare, care vor consacra un „stil Blecher” bazat<br />
pe astfel de tranzi]ii rapide. Jenic` din schi]a omonim` este „oltean [i poet”<br />
[i posed` un briceag [i un caiet de versuri. Portretul f`cut cu c`ldur` [i umor<br />
accentueaz` cu m`sur` inocen]a vârstei, extr`gând efecte emo]ionale din<br />
contrastul între visurile polineziene ale copilului [i tuberculoza de care sufer`<br />
acesta. Nara]iunea este empatic`, extr`gând efecte de un comic duios din<br />
aparenta luare în serios a proiectelor de viitor ale micului infirm, care [i-ar<br />
dori s` c`l`toreasc` „singur într-o corabie ca Alain Gerbault”, sucombând<br />
tuturor exotismelor la mod`: Havana, Haiti, insula Majorca, papua[ii. Copilul<br />
scrie poezii pline de naivitatea specific` vârstei, pe care naratorul se amuz`<br />
s` le prezinte, alarmat, cu gestul unui critic tradi]ionalist speriat de îndr`zneli<br />
avangardiste: „Dar caietul mai con]ine [i nelini[titoare tendin]i moderniste.<br />
Jenic` este dadaist, îns` f`r` s-o [tie: dadaismul lui ]ine de diversitatea subtil`<br />
[i admirabil` a visului. Una dintre povestirile halucinante este intitulat`<br />
«Calul albastru [i transatlanticul elve]ian»” 11 . Trebuie s` spunem c`, lipsit`<br />
fiind de amprenta estetismului, povestirea î[i pierde aerul blecherian [i este<br />
inferioar` celorlalte.<br />
Maria Ghiolu pleac` de la Techirghiol o dat` cu venirea toamnei. Blecher<br />
o va vizita inopinat la Bucure[ti în prim`vara urm`toare, „evadând” pentru o<br />
s`pt`mân` din sanatoriu, pe targ` [i cu înso]itor 12 . Coresponden]a lor se va<br />
prelungi în anii urm`tori. Maria îi las` tân`rului drept suvenir la Techirghiol o<br />
antologie de poezie englez` modern`, cele mai multe texte fiind de dragoste.<br />
Poemul ei preferat era Non sum qualis eram bonae sub regno Cynarae, al<br />
decadentului englez Ernest Dowson, traduc`tor din Verlaine [i, cum se vede<br />
din acest titlu, cititor al lui Hora]iu. Elegia lui Dowson evoc` o dragoste fatal`<br />
între fiin]e torturate sentimental, o iubire contorsionat`, evocat` prin refrenul<br />
obsedant: „I have been faithful to you, Cynara, in my fashion”. Poemul<br />
func]iona, probabil, ca un memento al rela]iei sentimentale a celor doi. De<br />
fapt, limba englez` îns`[i devine pentru Blecher un fel de cod amoros pentru<br />
iubirea sa fa]` de Maria Ghiolu. El înva]` cu dedica]ie limba în sanatoriul de<br />
la Techirghiol, luând lec]ii [i de la Lucia Demetriade-B`l`cescu. Atunci când,<br />
<strong>anul</strong> urm`tor, se va hot`rî s` fac` traduceri pentru prietenii de la revista „Frize”,<br />
toate poemele sentimentale vor fi, probabil, alese din aceea[i antologie<br />
englez`. Dorin]`, de Shane Leslie, este un text gesticulator [i retoric, inferior