Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Expresia cea mai elocvent` a instabilit`]ii, a fragilit`]ii sor]ii omene[ti o constituie postuma Dintre sute de catarge, cu imaginea vânturilor [i a valurilor, elemente distructive, înso]ind permanent existen]a omeneasc`: „De-i goni fie norocul, Fie idealurile, Te urmeaz` în tot locul Vânturile, valurile". Expresiile eminesciene „ale vie]ii valuri", „al furtunii pas" (Melancolie) relev` aceea[i concep]ie a nestatorniciei, a precarit`]ii condi]iei umane. Remarc`m faptul c` Eminescu preia cuvântul latinesc fortuna în accep]ia de „noroc", [i mai pu]in de „soart` (prestabilit`)". Motivul fortuna labilis este transpus frecvent pe plan erotic, imaginile c`p`tând mai mult` concrete]e. Nestatornicia Fortunei este legat` de nestatornicia femeii iubite: „S` uit pe veci norocul ce-o clip` l-am avut, S` uit cum dup-o clip` din bra]ele-mi te-ai smuls". (Departe sunt de tine…) O concep]ie asem`n`toare cu cea din elegiile lui Ovidius - în care se elogiaz` perenitatea planului spiritual, a spiritului creator, în raport cu perisabilitatea, cu efemeritatea lumii concrete, materiale, supus` sor]ii schimb`toare -, concep]ie transpus` îns` pe un plan superior, întâlnim în Luceaf`rul eminescian. Strofa final` subliniaz` ireductibila opozi]ie între „cercul strâmt" al preocup`rilor cotidiene meschine, supuse hazardului, norocului schimb`tor (fortuna labilis) [i lumea ideal`, transcendental`, imuabil` a geniului creator, cufundat într-o senin`tate ataractic`: „Tr`ind în cercul vostru strâmt, Norocul v` petrece, Iar eu în lumea mea m` simt Nemuritor [i rece". 1. Vezi Eminescu [i clasicismul greco-latin. Edi]ie îngrijit`, prefa]`, note, bibliografie, indice de Traian Diaconescu. Editura Junimea, Ia[i, 1982. 2. M. Eminescu, çnv`]`mântul clasic. În: M. Eminescu, Opera politic`. Vol. 2. Edi]ie îngrijit` de I. Cre]u. Bucure[ti, 1941, p. 104-107. 3. Vezi Emil Manu, O traducere din Ovidiu [i rectificarea unor date. În: Caietele Mihai Eminescu. /Vol./ 2. Editura Eminescu, Bucure[ti, 1974, p. 77. 4. Amores, I, 1, v. 1-5. Traducere: Maria-Valeria Petrescu. 5. Ars amatoria, I, v. 45-50. 6. Ibidem, v. 1-2. EX PONTO NR.3, 2009 69
suprarealismul DORIS MIRONESCU Max Blecher: Via]a ca oper` (III) D EX PONTO NR.3, 2009 70 up` trei ani petrecu]i la Berck f`r` semne de ameliorare, Blecher p`r`se[te sta]iunea atlantic`. Pleac` în Elve]ia, la un alt sanatoriu din cunoscuta sta]iune Leysin din Alpii Bernezi, pe malul lacului Geneva. Ne amintim c` un alt celebru tuberculos al romanului românesc, prin]ul Maxen]iu din Concert din muzic` de Bach de Hortensia Papadat Bengescu, tot la Leysin fusese adus s`-[i aline boala aflat` în ultimul stadiu. Pân` acolo, bolnavul trebuie s` c`l`toreasc` cu trenul, fiind silit a suporta mirarea celorla]i c`l`tori la vederea unui om viu scos pe fereastr`, cu targa, [i mai ales privirile oamenilor dintr-o gar` parizian` unde trebuie s` stea, întins pe bancheta unei s`li de a[teptare, ca pe un catafalc, pân` la venirea ambulan]ei: „Când, la un moment dat, privii în dosul meu cu ajutorul unei oglinzi, r`masei uluit. În geamul vitrinelor î[i turteau nasurile palide [i holbau ochii o mul]ime imens` de gur`-casc`. Erau copii în primele rânduri, apoi persoane mai înalte [i al]ii înal]i de tot, privilegia]i, în etaje de capete, privind cu to]ii în sal` la «bolnav» [i [optind între ei tot felul de presupuneri [i informa]ii despre boala, vârsta [i gravitatea cazului meu” 1 . Astfel, ora[ul visurilor de adolescent ale tân`rului, „cu str`zile lui luminoase, cu vitrinele sc`ldate în ape de lumini colorate ca ni[te acvarii stranii în care locuiau adormite splendidele [i palidele manechine de cear` în somptuoasele lor rochii de reclam` cu t`bli]e ce indicau nostalgic «SOLD» [i pre]ul în cifre ro[ii evidente” 2 , Parisul r`mâne ora[ul umilin]ei de a te [ti bolnav, ora[ul înfrângerii. La Leysin tân`rul va r`mâne un an, din iarna 1931-1932 pân` în prim`vara sau vara anului 1933. Pe crestele Alpilor, z`pada este ve[nic`, de aceea anotimpul pare s` fie mereu acela[i: iarna. Atmosfera îi va fi p`rut b`trânicioas`: „un loc cu totul pustiu, o vil` searb`d` [i trist`, unde câteva pensionare b`trâne tricotau toat` ziua cu ochelarii pe nas [i câ]iva englezi congestiona]i jucau în od`ile lor bridge, plini de gravitate [i de aten]ie” 3 . În memoria tân`rului r`mân peisajele de stamp` ilustrat` ale pitore[tilor mun]i elve]ieni [i panorama v`ii Ronului, în ni[te str`lucitoare dimine]i pe vastele terase ale sanatoriului. O astfel de teras` va încerca s` recreeze la c`su]a proprie din Roman, o dat` ce se stabile[te acolo în prim`vara lui 1935. În Elve]ia, tratamentul r`mânea în linii mari acela[i ca la Berck, îns` doctorii îi îng`duie acum s` umble pe propriile picioare, sprijinit în cârje. Exist` o fotografie a lui Blecher la Leysin,
- Page 25 and 26: EX PONTO NR.3, 2009 24 mi-a povesti
- Page 27 and 28: EX PONTO NR.3, 2009 26 Dup` ce a ro
- Page 29 and 30: EX PONTO NR.3, 2009 28 vreo [oapt`
- Page 31 and 32: manuscrise. inedit PERICLE MARTINES
- Page 33 and 34: EX PONTO NR.3, 2009 32 vedeam zilni
- Page 35 and 36: EX PONTO NR.3, 2009 34 Occident en
- Page 37 and 38: EX PONTO NR.3, 2009 36 Sinon, au fa
- Page 39 and 40: traduceri din literatura universal`
- Page 41 and 42: mai pu]in în bezn` priveli[tea col
- Page 43 and 44: (Galateea îngerilor) EX PONTO NR.3
- Page 45 and 46: oar`. Ea era a doua oar` [i a doua
- Page 47 and 48: Seara din nou în Trastevere, în m
- Page 49 and 50: Tiziano Scarpa Tiziano Scarpa (n. V
- Page 51 and 52: în fiecare clip`? Commedia dell’
- Page 53 and 54: Constantin Grigoruţă - Farul geno
- Page 55 and 56: Constantin Grigoruţă - Piaţa Ovi
- Page 57 and 58: Constantin Grigoruţă - Pe plajă
- Page 59 and 60: EX PONTO NR.3, 2009 52 ea în confi
- Page 61 and 62: Grafica, având în prim plan Penin
- Page 63 and 64: imun` la lovituri de stat. Erau tim
- Page 65 and 66: la Întâlnirile Na]ionale organiza
- Page 67 and 68: Leo Butnaru: „...literatura din B
- Page 69 and 70: pe cea a tinerilor autori, „Clipa
- Page 71 and 72: - Probabil, a]i re]inut: m` interes
- Page 73 and 74: pontice ßTEFAN CUCU Ovidius [i Emi
- Page 75: Aucupibus noti frutices, qui sustin
- Page 79 and 80: EX PONTO NR.3, 2009 72 Din august 1
- Page 81 and 82: EX PONTO NR.3, 2009 74 prozator des
- Page 83 and 84: EX PONTO NR.3, 2009 76 stare s`-i d
- Page 85 and 86: În acela[i timp, obligat s` con[ti
- Page 87 and 88: EX PONTO NR.3, 2009 80 la ini]ierea
- Page 89 and 90: EX PONTO NR.3, 2009 82 c` trebuia s
- Page 91 and 92: EX PONTO NR.3, 2009 84 cât mai mul
- Page 93 and 94: EX PONTO NR.3, 2009 86 de la Crucia
- Page 95 and 96: EX PONTO NR.3, 2009 88 rolul arivis
- Page 97 and 98: EX PONTO NR.3, 2009 90 c` atitudine
- Page 99 and 100: «Depinde… Dac` prive[ti lucruril
- Page 101 and 102: EX PONTO NR.3, 2009 94 albe din Bal
- Page 103 and 104: literatura interbelic`. eseu CLARIS
- Page 105 and 106: m`rcile minimale ale asem`n`rii, pe
- Page 107 and 108: EX PONTO NR.3, 2009 100 mentul în
- Page 109 and 110: considerare în primul rând acest
- Page 111 and 112: EX PONTO NR.3, 2009 104 se preteaz`
- Page 113 and 114: EX PONTO NR.3, 2009 106 În sfâr[i
- Page 115 and 116: EX PONTO NR.3, 2009 108 turalist [i
- Page 117 and 118: EX PONTO NR.3, 2009 110 Co[marul pe
- Page 119 and 120: Condamnându-l pe Lerian, personaju
- Page 121 and 122: eflect` arhitectura unui univers fi
- Page 123 and 124: cronica literar` NICOLAE ROTUND Pre
- Page 125 and 126: EX PONTO NR.3, 2009 118 Ref`când i
suprarealismul<br />
DORIS MIRONESCU<br />
Max Blecher: Via]a ca oper` (III)<br />
D<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
70<br />
up` trei ani petrecu]i la Berck f`r` semne de ameliorare, Blecher p`r`se[te<br />
sta]iunea atlantic`. Pleac` în Elve]ia, la un alt sanatoriu din cunoscuta sta]iune<br />
Leysin din Alpii Bernezi, pe malul lacului Geneva. Ne amintim c` un alt<br />
celebru tuberculos al rom<strong>anul</strong>ui românesc, prin]ul Maxen]iu din Concert din<br />
muzic` de Bach de Hortensia Papadat Bengescu, tot la Leysin fusese adus<br />
s`-[i aline boala aflat` în ultimul stadiu. Pân` acolo, bolnavul trebuie s` c`l`toreasc`<br />
cu trenul, fiind silit a suporta mirarea celorla]i c`l`tori la vederea<br />
unui om viu scos pe fereastr`, cu targa, [i mai ales privirile oamenilor dintr-o<br />
gar` parizian` unde trebuie s` stea, întins pe bancheta unei s`li de a[teptare,<br />
ca pe un catafalc, pân` la venirea ambulan]ei: „Când, la un moment dat,<br />
privii în dosul meu cu ajutorul unei oglinzi, r`masei uluit. În geamul vitrinelor<br />
î[i turteau nasurile palide [i holbau ochii o mul]ime imens` de gur`-casc`.<br />
Erau copii în primele rânduri, apoi persoane mai înalte [i al]ii înal]i de tot,<br />
privilegia]i, în etaje de capete, privind cu to]ii în sal` la «bolnav» [i [optind<br />
între ei tot felul de presupuneri [i informa]ii despre boala, vârsta [i gravitatea<br />
cazului meu” 1 . Astfel, ora[ul visurilor de adolescent ale tân`rului, „cu str`zile<br />
lui luminoase, cu vitrinele sc`ldate în ape de lumini colorate ca ni[te acvarii<br />
stranii în care locuiau adormite splendidele [i palidele manechine de cear`<br />
în somptuoasele lor rochii de reclam` cu t`bli]e ce indicau nostalgic «SOLD»<br />
[i pre]ul în cifre ro[ii evidente” 2 , Parisul r`mâne ora[ul umilin]ei de a te [ti<br />
bolnav, ora[ul înfrângerii.<br />
La Leysin tân`rul va r`mâne un an, din iarna 1931-1932 pân` în prim`vara<br />
sau vara <strong>anul</strong>ui 1933. Pe crestele Alpilor, z`pada este ve[nic`, de aceea anotimpul<br />
pare s` fie mereu acela[i: iarna. Atmosfera îi va fi p`rut b`trânicioas`:<br />
„un loc cu totul pustiu, o vil` searb`d` [i trist`, unde câteva pensionare b`trâne<br />
tricotau toat` ziua cu ochelarii pe nas [i câ]iva englezi congestiona]i jucau în<br />
od`ile lor bridge, plini de gravitate [i de aten]ie” 3 . În memoria tân`rului r`mân<br />
peisajele de stamp` ilustrat` ale pitore[tilor mun]i elve]ieni [i panorama v`ii<br />
Ronului, în ni[te str`lucitoare dimine]i pe vastele terase ale sanatoriului. O<br />
astfel de teras` va încerca s` recreeze la c`su]a proprie din Roman, o dat`<br />
ce se stabile[te acolo în prim`vara lui 1935. În Elve]ia, tratamentul r`mânea<br />
în linii mari acela[i ca la Berck, îns` doctorii îi îng`duie acum s` umble pe<br />
propriile picioare, sprijinit în cârje. Exist` o fotografie a lui Blecher la Leysin,
Change language