Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Aucupibus noti frutices, qui sustinet hamos,<br />
Novit, quae multo pisce natentur aquae.<br />
Tu quoque materiam longo qui quaeris amori,<br />
Ante frequens quo sit disce puella loco). 5<br />
Constat`m c` exist` unele similitudini, paralelisme între ilustrarea motivului<br />
amans-venator (îndr`gostitul-vân`tor) în Ars amatoria ovidian` [i în Luceaf`rul<br />
eminescian. C`t`lin, „vicle<strong>anul</strong> copil de cas`", i se adreseaz` astfel C`t`linei,<br />
în chip ademenitor:<br />
„Cum vân`toru-ntinde-n crâng,<br />
La p`s`rele la]ul,<br />
Când ]i-oi întinde bra]ul stâng,<br />
S` m` cuprinzi cu bra]ul".<br />
El încearc`, de fapt, s-o ini]ieze pe C`t`lina în tainele iubirii, prezentându-i<br />
un extrem de laconic „curs de erotic`", asumându-[i, în mod explicit, rolul de<br />
praeceptor amoris:<br />
„Dac` nu [tii, ]i-a[ ar`ta<br />
Din bob în bob amorul…".<br />
Ovidius î[i începea [i el Arta de a iubi cu aceste dou` versuri semnificative:<br />
„Dac`, romani, cineva nu cunoa[te-ale dragostei taine,<br />
S` m` citeasc`; aflând, s` se gr`beasc`-a iubi".<br />
(Si quis in hoc artem populo non novit amandi,<br />
Me legat et lecto carmine doctus amet) 6 .<br />
Structura frazei este identic` la Ovidius [i la Eminescu, primul vers din<br />
Arta de a iubi [i cel corespunz`tor din Luceaf`rul începând cu o condi]ional`<br />
negativ` [i cu acela[i verb (a [ti, a cunoa[te): „Dac` nu [tii…". Dar, pe când<br />
tân`rul îndr`gostit, C`t`lin, se adreseaz` direct unei singure fiin]e, C`t`lina,<br />
versurile ovidiene au un mai mare grad de generalitate, poetul adresându-se<br />
oric`rui tân`r sau oric`rei tinere romane.<br />
Un alt punct de interferen]` artistic` a spiritelor celor doi mari reprezentan]i<br />
ai liricii universale este cel al motivului literar-filosofic fortuna labilis.<br />
Imaginea sor]ii omene[ti înf`]i[ate ca o corabie fragil`, izbit` de furtuni<br />
– imagine de sorginte ovidian` – se întâlne[te la Eminescu, în Rime alegorice:<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
68<br />
„Corabia vie]ii-mi, grea de gânduri,<br />
De stânca mor]ii risipit`-n scânduri,<br />
A vremei valuri o lovesc [i-o sfarm`<br />
ßi se izbesc într-însa, rânduri-rânduri".<br />
În prima parte a poemului Memento mori întâlnim aceea[i sugestiv` metafor`,<br />
luat` din sfera naviga]iei:<br />
„Mergi tu, luntre-a vie]ii mele, pe-a vis`rii lucii valuri".