Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

– Probabil, a]i re]inut: m` intereseaz` condi]ia scriitorului din stânga
Prutului în context panromânesc [i, dac` e posibil, european. Orice autor
valoros din Republica Moldova poate publica în orice revist` prestigioas` din
România, poate intra în aten]ia editurilor de la Ia[i sau Bucure[ti, Cluj sau
Timi[oara etc. Astfel c` literatura din Basarabia nu exist` decât dac` rezist` în
contextul românesc general. Odat` ce în România nu este îngr`dit` libertatea
de expresie, acolo te [i exprim`, drag` confrate basarabean. Cu toate c` eu
unul consider c` [i la Chi[in`u exist` suficient` libertate, pe care [i-o asum`
unii autori, unii editori, unii directori de publica]ii periodice.
– Niciun politician nu are dreptul de a îngr`di, de a izola într-un „]arc
strâmt” o cultur`, pentru c` Europa literar` reprezint` un patrimoniu comun,
rezultatul unei colabor`ri active intercontinentale. De aceea, suntem îndept`]i]i
s`-i cit`m pe Harry Levin care afirma c` „toate literaturile” formeaz` „one
organic continuum” 3 [i pe T.S. Eliot, care nota în „Tradition and the Individual
Talent” (1919): „întreaga literatur` european`, începând cu Homer, are
o „existen]` simultan`” în cadrul unei ordini simultane”. Prin urmare, opt`m
pentru o patrie l`rgit` „extins`”, (erweitertes Vaterland), a[a cum o vedea
Goethe. Suntem împotriva complexelor, dar pentru complexitate cultural`,
opt`m pentru o „literatura european`”, f`r` obstacole, f`r` restric]ii de niciun
fel, în care s` existe dialog, cooperare [i stimulare.
– Pledoaria, sau întrebarea dumneavoastr` (subîn]eleas`) exprim`
exact ([i) un r`spuns la care subscriu. Ca scriitor român, dar [i ca traduc`tor
care a românizat mii de pagini din crea]ia a zeci [i zeci de autori din lumea
întreag`, dar în special din cea a avangardi[tilor ru[i, poe]i, prozatori, dramaturgi,
esei[ti.
– Ce în]elege]i prin „[lefuitul lentilelor”?
EX PONTO NR.3, 2009
64
– Ceea ce spuneam [i în prefa]a la volumul meu de eseuri ßlefuitorul
de lentile. Adic`, [lefuitor de lentile (care, la propriu [i la figurat, r`mâne a
fi, desigur, Benedict – Binecuvântatul! – Spinoza în persoan`) poate deveni
oricare dintre creatorii con[tien]i de faptul c` cel`lalt/ ceilal]i s-ar putea reg`si
în credin]a, în ideile, în arta [i n`zuin]ele lor, înv`]ând a-[i rostui destinul (ce
include [i voca]ia) în func]ie de libertate [i gra]ie acesteia; în func]ie de Sfânta
Libertate, de „un infinit de libertate, un spirit care acoper` p`mântul [i fr`mânt`
întregul eter”, precum ra]iona Kahil Gibran, afin filozofilor ce sus]in c` libertatea
ar fi pre-dumnezeiasc` [i c` anume ea a fost cea din care s-a n`scut, subsecvent,
Creatorul. Iar dac` Libertatea l-a creat pe însu[i Dumnezeu care, la
rându-i, ne-a pl`smuit pe noi, oamenii, de ce oamenii nu ar crea în numele
libert`]ii, precum ne-a l`sat exemplu Binecuvântatul (Benedict) Spinoza, cel
care declinase invita]ia la cur]ile puterii, c`utându-[i imperturbabil de-ale sale:
de [lefuitul lentilelor?… S` ne amintim c` [i Eminescu a declinat invita]ii [i
decora]ii ce ]ineau de curte, regalitate…
– Adrian Marino, în cartea „Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte
ideologice [i culturale”, folose[te sintagma „a aduce Europa acas`”. Cum o
interpreta]i dvs?