Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
tul structur`rilor este acela al echilibrului. ßi dac` detaliile configurate au ca fundal marea, ea aduce cu sine în afara semnului linear orizontal [i pe acela fabulos, al culorii; ea devine - în acest caz - culoare-lumin`, sau îmb`ind totul, venind de oriunde [i de pretutindeni, vizeaz` atmosfera specific` locului; inclus` prin orice alt procedeu, din multiplele cunoscute, ea eman` o vibra]ie dominant`. A[a cum spuneam, atmosfera integratoare pleac` ea îns`[i de la natur` [i creeaz` impresia c` ea, natura, este începutul [i sfâr[itul operei sale. Dar silin]a zilnic`, perseveren]a [i „studiul f`r` m`sur`" îl conduc spre noi cuceriri în reprezentarea acestei naturi inundat` de lumin`. Stau, în acest sens m`rturie numeroase peisaje: „Portul Tomis", „Farul de la Mangalia", „Farul de la Sulina", „Strada Geamiei", „Strada Sulmona", „Case din strada Caranzalis" [.a., peisaje cu Casa ßu]u sau numeroase ipostaze ale cl`dirii reprezentative pentru arhitectura Art Nouveau din România - Cazinoul Constan]ei. Vom observa astfel c` lumea alc`tuirilor imaginate de artist pleac` invariabil de la cele mai simple elemente ale naturii v`zute în afara atelierului de crea]ie; alteori obiectele acestui interior devin centre de interes pentru câte o lucrare, chiar. Toate acestea, luate disparat, prin desen, compuse, descompuse [i recompuse în varii ipostaze, pân` la posibilele lor desprinderi de real, se adun` parc` prin semnul unificator al culorii [i al luminii deopotriv`, sau mai ales. Ea, lumina, este omniprezent`. Ca pentru to]i arti[tii care au venit [i au lucrat în Dobrogea - [i cu atât mai mult pentru acei care au ales s` vie]uiasc` aici, identificându-[i via]a [i opera cu a[ezarea de la malul m`rii - [i pentru Grigoru]` lumina este factorul determinant, liantul încheg`rii imaginilor. Ea este un element încorporat culorii [i prin ea imaginii, definind matricea stilistic` proprie, iar pentru privitor un dat al ipoteticii analize, a diferen]ierilor dintre un creator [i altul. Semnele morfologice, efectele decorative sau nu, contopirea luminii în ansamblul imaginii date; sau interven]ia ei pe compartimente, preluarea albului hârtiei ca focar el însu[i de lumin`, inducerea ei pe zone cromatice intense etc., iat` doar câteva dintre multiplele posibilit`]i ale folosirii [i reprezent`rii ei, în final demonstra]ie a m`surii în care artistul a fost determinat de factorul „lumin`" [i consecin]a alegerii mijloacelor spre a o defini.” „Îmbinând rigurozitatea designer-ului cu Ovidiu Dun`reanu: sim]ul de a vedea dincolo de obi[nuit [i de a surprinde imagini din unghiuri inedite, spectaculoase, al artistului fotograf [i talentul viguros [i inspirat al pictorului, Constantin Grigoru]` realizeaz` în desene, acuarele [i grafic` un univers autentic, aureolat de o tulbur`toare poezie [i de o rafinat` transparen]`. Se remarc` în special compozi]iile, ca expresie a unui interior hipersensibil, a unei candori germinative [i a unui mister care le traverseaz` firesc, f`r` s` [ocheze [i s` oboseasc`. Plasticianul stie s` speculeze fondul hârtiei, fie c` este alb, roz sau gri etc., creând spa]ii largi care respir` de lumin` [i de lini[te [i în care abunden]a semnelor este limitat`. O bun` parte din aceste compozi]ii, adev`rate metafore ale unor idei, st`ri [i sentimente suflete[ti rafinate, au servit la ilustrarea unor c`r]i de poezie, relevând leg`turile tainice, imanente, dintre imagine [i text. EX PONTO NR.3, 2009 53
Grafica, având în prim plan Peninsula, faleza [i plaja, Portul Tomis, Pia]a Ovidiu [i împrejurimile sale, se înf`]i[eaz` ca o nara]iune care „poveste[te" despre ceea ce are original [i captivant ora[ul Constan]a - interferen]a dintre elementele lui orientale cu cele mediteraneene [i române[ti, marea [i lumina nest`vilit`, miturile [i legendele venite din orizonturile de început ale celor dou` milenii de via]`, istoria provocatoare, faptul c` el a fost un reper autentic [i valoros de civiliza]ie. Ast`zi, acest chip al Tomisului, mai mult ca niciodat`, este supus degrad`rii, indiferen]ei [i dispari]iei. Împreun` cu el piere o lume unic`, pitoreasc`, exotic`, o lume cosmopolit` [i enigmatic`; despre ea, cei ce vor veni dup` noi, vor avea o imagine tot mai vag`, vor [ti din ce în ce mai pu]in. Intui]ia lui Constantin Grigoru]` are meritul de a fi sim]it acest pericol. ßi pentru c` din punct de vedere plastic, zona este o surs` inepuizabil`, de mare încercare, artistul - o con[tiin]` febril` a cet`]ii - s-a apucat de treab` temeinic. ßi destul de repede, trecând-o prin retorta sensibilit`]ii sale, a imortalizat imaginea acestui chip pe caietul de schi]e. A f`cut [i face acest gest, c`l`uzit de crezul curat, c` dincolo de valoarea estetic` indiscutabil`, de pre]ul [i utilitatea ei imediat`, grafica sa cromatic`, legat` de acest col] al ora[ului, î[i va profila, în timp, [i o semnifica]ie documentar`. Minu]iozitatea descrierii detaliilor, fine]ea lor, accentuarea acelor tr`s`turi care definesc personalitatea cl`dirilor [i str`zilor, unda precump`nitoare de lirism [i cosmicitate, emanat` de mare la cap`tul falezei înalte sau al unor str`zi ce se pr`bu[esc deasupra plajei ori de geometria surprinz`toare a b`rcilor din Portul Tomis, coloristica discret` sau dens`, de un efect nea[teptat, pentru a reda patina timpului [i a locului, bucuria, dezinvoltura [i ardoarea de a desena, consolideaz` un scenariu plastic echilibrat, generator de distinc]ie [i virtuozitate, f`r` a viza succesul imediat, ce nu mi se pare un „aspect mai pu]in reprezentativ al crea]iei” sale – cum las`, uneori, plasticianul, din prea mult` modestie [i exigen]`, s` se în]eleag`. Grafica cromatic` [i pictura lui Constantin Grigoru]` sunt la fel de valoroase ca [i opera sa de designer. EX PONTO NR.3, 2009 54
- Page 9 and 10: Temelia Pe prea pu]in m` sprijin, P
- Page 11 and 12: SORIN ROßCA EX PONTO NR.3, 2009 10
- Page 13 and 14: unde [i pruncii z`vorâ]i în pânt
- Page 15 and 16: EX PONTO NR.3, 2009 14 î[i potrive
- Page 17 and 18: IULIA PANå EX PONTO NR.3, 2009 16
- Page 19 and 20: EX PONTO NR.3, 2009 18 sâni plini
- Page 21 and 22: EX PONTO NR.3, 2009 20 ci s` m` pun
- Page 23 and 24: ea!) [i ceilal]i îl alc`tuim fieca
- Page 25 and 26: EX PONTO NR.3, 2009 24 mi-a povesti
- Page 27 and 28: EX PONTO NR.3, 2009 26 Dup` ce a ro
- Page 29 and 30: EX PONTO NR.3, 2009 28 vreo [oapt`
- Page 31 and 32: manuscrise. inedit PERICLE MARTINES
- Page 33 and 34: EX PONTO NR.3, 2009 32 vedeam zilni
- Page 35 and 36: EX PONTO NR.3, 2009 34 Occident en
- Page 37 and 38: EX PONTO NR.3, 2009 36 Sinon, au fa
- Page 39 and 40: traduceri din literatura universal`
- Page 41 and 42: mai pu]in în bezn` priveli[tea col
- Page 43 and 44: (Galateea îngerilor) EX PONTO NR.3
- Page 45 and 46: oar`. Ea era a doua oar` [i a doua
- Page 47 and 48: Seara din nou în Trastevere, în m
- Page 49 and 50: Tiziano Scarpa Tiziano Scarpa (n. V
- Page 51 and 52: în fiecare clip`? Commedia dell’
- Page 53 and 54: Constantin Grigoruţă - Farul geno
- Page 55 and 56: Constantin Grigoruţă - Piaţa Ovi
- Page 57 and 58: Constantin Grigoruţă - Pe plajă
- Page 59: EX PONTO NR.3, 2009 52 ea în confi
- Page 63 and 64: imun` la lovituri de stat. Erau tim
- Page 65 and 66: la Întâlnirile Na]ionale organiza
- Page 67 and 68: Leo Butnaru: „...literatura din B
- Page 69 and 70: pe cea a tinerilor autori, „Clipa
- Page 71 and 72: - Probabil, a]i re]inut: m` interes
- Page 73 and 74: pontice ßTEFAN CUCU Ovidius [i Emi
- Page 75 and 76: Aucupibus noti frutices, qui sustin
- Page 77 and 78: suprarealismul DORIS MIRONESCU Max
- Page 79 and 80: EX PONTO NR.3, 2009 72 Din august 1
- Page 81 and 82: EX PONTO NR.3, 2009 74 prozator des
- Page 83 and 84: EX PONTO NR.3, 2009 76 stare s`-i d
- Page 85 and 86: În acela[i timp, obligat s` con[ti
- Page 87 and 88: EX PONTO NR.3, 2009 80 la ini]ierea
- Page 89 and 90: EX PONTO NR.3, 2009 82 c` trebuia s
- Page 91 and 92: EX PONTO NR.3, 2009 84 cât mai mul
- Page 93 and 94: EX PONTO NR.3, 2009 86 de la Crucia
- Page 95 and 96: EX PONTO NR.3, 2009 88 rolul arivis
- Page 97 and 98: EX PONTO NR.3, 2009 90 c` atitudine
- Page 99 and 100: «Depinde… Dac` prive[ti lucruril
- Page 101 and 102: EX PONTO NR.3, 2009 94 albe din Bal
- Page 103 and 104: literatura interbelic`. eseu CLARIS
- Page 105 and 106: m`rcile minimale ale asem`n`rii, pe
- Page 107 and 108: EX PONTO NR.3, 2009 100 mentul în
- Page 109 and 110: considerare în primul rând acest
Grafica, având în prim plan Peninsula, faleza [i plaja, Portul Tomis, Pia]a<br />
Ovidiu [i împrejurimile sale, se înf`]i[eaz` ca o nara]iune care „poveste[te"<br />
despre ceea ce are original [i captivant ora[ul Constan]a - interferen]a dintre<br />
elementele lui orientale cu cele mediteraneene [i române[ti, marea [i lumina<br />
nest`vilit`, miturile [i legendele venite din orizonturile de început ale celor<br />
dou` milenii de via]`, istoria provocatoare, faptul c` el a fost un reper autentic<br />
[i valoros de civiliza]ie. Ast`zi, acest chip al Tomisului, mai mult ca niciodat`,<br />
este supus degrad`rii, indiferen]ei [i dispari]iei. Împreun` cu el piere o lume<br />
unic`, pitoreasc`, exotic`, o lume cosmopolit` [i enigmatic`; despre ea, cei<br />
ce vor veni dup` noi, vor avea o imagine tot mai vag`, vor [ti din ce în ce mai<br />
pu]in. Intui]ia lui Constantin Grigoru]` are meritul de a fi sim]it acest pericol.<br />
ßi pentru c` din punct de vedere plastic, zona este o surs` inepuizabil`, de<br />
mare încercare, artistul - o con[tiin]` febril` a cet`]ii - s-a apucat de treab`<br />
temeinic. ßi destul de repede, trecând-o prin retorta sensibilit`]ii sale, a imortalizat<br />
imaginea acestui chip pe caietul de schi]e. A f`cut [i face acest gest,<br />
c`l`uzit de crezul curat, c` dincolo de valoarea estetic` indiscutabil`, de pre]ul<br />
[i utilitatea ei imediat`, grafica sa cromatic`, legat` de acest col] al ora[ului,<br />
î[i va profila, în timp, [i o semnifica]ie documentar`.<br />
Minu]iozitatea descrierii detaliilor, fine]ea lor, accentuarea acelor tr`s`turi<br />
care definesc personalitatea cl`dirilor [i str`zilor, unda precump`nitoare de<br />
lirism [i cosmicitate, emanat` de mare la cap`tul falezei înalte sau al unor<br />
str`zi ce se pr`bu[esc deasupra plajei ori de geometria surprinz`toare a b`rcilor<br />
din Portul Tomis, coloristica discret` sau dens`, de un efect nea[teptat,<br />
pentru a reda patina timpului [i a locului, bucuria, dezinvoltura [i ardoarea de<br />
a desena, consolideaz` un scenariu plastic echilibrat, generator de distinc]ie<br />
[i virtuozitate, f`r` a viza succesul imediat, ce nu mi se pare un „aspect mai<br />
pu]in reprezentativ al crea]iei” sale – cum las`, uneori, plastici<strong>anul</strong>, din prea<br />
mult` modestie [i exigen]`, s` se în]eleag`. Grafica cromatic` [i pictura lui<br />
Constantin Grigoru]` sunt la fel de valoroase ca [i opera sa de designer.<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
54
Change language