Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

tul structur`rilor este acela al echilibrului. ßi dac` detaliile configurate au ca
fundal marea, ea aduce cu sine în afara semnului linear orizontal [i pe acela
fabulos, al culorii; ea devine - în acest caz - culoare-lumin`, sau îmb`ind totul,
venind de oriunde [i de pretutindeni, vizeaz` atmosfera specific` locului; inclus`
prin orice alt procedeu, din multiplele cunoscute, ea eman` o vibra]ie
dominant`.
A[a cum spuneam, atmosfera integratoare pleac` ea îns`[i de la natur`
[i creeaz` impresia c` ea, natura, este începutul [i sfâr[itul operei sale. Dar
silin]a zilnic`, perseveren]a [i „studiul f`r` m`sur`" îl conduc spre noi cuceriri
în reprezentarea acestei naturi inundat` de lumin`. Stau, în acest sens m`rturie
numeroase peisaje: „Portul Tomis", „Farul de la Mangalia", „Farul de la
Sulina", „Strada Geamiei", „Strada Sulmona", „Case din strada Caranzalis"
[.a., peisaje cu Casa ßu]u sau numeroase ipostaze ale cl`dirii reprezentative
pentru arhitectura Art Nouveau din România - Cazinoul Constan]ei.
Vom observa astfel c` lumea alc`tuirilor imaginate de artist pleac` invariabil
de la cele mai simple elemente ale naturii v`zute în afara atelierului de
crea]ie; alteori obiectele acestui interior devin centre de interes pentru câte
o lucrare, chiar. Toate acestea, luate disparat, prin desen, compuse, descompuse
[i recompuse în varii ipostaze, pân` la posibilele lor desprinderi de
real, se adun` parc` prin semnul unificator al culorii [i al luminii deopotriv`,
sau mai ales. Ea, lumina, este omniprezent`. Ca pentru to]i arti[tii care au
venit [i au lucrat în Dobrogea - [i cu atât mai mult pentru acei care au ales s`
vie]uiasc` aici, identificându-[i via]a [i opera cu a[ezarea de la malul m`rii - [i
pentru Grigoru]` lumina este factorul determinant, liantul încheg`rii imaginilor.
Ea este un element încorporat culorii [i prin ea imaginii, definind matricea
stilistic` proprie, iar pentru privitor un dat al ipoteticii analize, a diferen]ierilor
dintre un creator [i altul.
Semnele morfologice, efectele decorative sau nu, contopirea luminii în
ansamblul imaginii date; sau interven]ia ei pe compartimente, preluarea albului
hârtiei ca focar el însu[i de lumin`, inducerea ei pe zone cromatice intense
etc., iat` doar câteva dintre multiplele posibilit`]i ale folosirii [i reprezent`rii
ei, în final demonstra]ie a m`surii în care artistul a fost determinat de factorul
„lumin`" [i consecin]a alegerii mijloacelor spre a o defini.”
„Îmbinând rigurozitatea designer-ului cu
Ovidiu Dun`reanu: sim]ul de a vedea dincolo de obi[nuit [i
de a surprinde imagini din unghiuri inedite,
spectaculoase, al artistului fotograf [i talentul
viguros [i inspirat al pictorului, Constantin Grigoru]` realizeaz` în desene,
acuarele [i grafic` un univers autentic, aureolat de o tulbur`toare poezie [i
de o rafinat` transparen]`. Se remarc` în special compozi]iile, ca expresie
a unui interior hipersensibil, a unei candori germinative [i a unui mister care
le traverseaz` firesc, f`r` s` [ocheze [i s` oboseasc`. Plasticianul stie s`
speculeze fondul hârtiei, fie c` este alb, roz sau gri etc., creând spa]ii largi
care respir` de lumin` [i de lini[te [i în care abunden]a semnelor este limitat`.
O bun` parte din aceste compozi]ii, adev`rate metafore ale unor idei, st`ri
[i sentimente suflete[ti rafinate, au servit la ilustrarea unor c`r]i de poezie,
relevând leg`turile tainice, imanente, dintre imagine [i text.
EX PONTO NR.3, 2009
53