Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
trandafiri pe suprafa]a lung` nescris` a gr`dinii de trandafiri menit` acestui câine-dumnezeu care se recunoa[te pe pragul desp`r]irii în memoria asta etaleaz` performan]a trandafirilor care-a înso]it omul [i a condus spre dânsul înainte s` moar` nu te descurajezi când toate urmele se rezum` la o mân` de petale pe care suflul le-a dus peste capul lui pe deasupra ierbii v`lul pe care nu-l poate atinge cât de pu]in cum n-a [tiut s`-l ridice odinioar` într-o alt` amintire v`lul apropiat [i la-n`l]imea capului s`u lina impregnare de alb [i purpuriu improprii cuvântului pur [i simplu la cap`tul firului între avântat [i respins în lumina metaforei primind toate sunetele aduse de zeul-câine la suprafa]` f`r` s-o str`pung` (Trastereve) Ea înt~lne[te iar`[i ora[ul, în sensul c` face exegeza dispari]iei sale. În Trastevere, odat` ce cople[isem ciorchinele bizar al fluviului, ajuns poate la vremea culesului, chiar în pia]a asta d`ruit` cu-o podgorie, ne-am împov`rat cu imagini ce erau doar o pre]ioas` mas` de aer roman pe capetele noastre. Aerul plin de ifose, trecuse de amiaz`, umbra zidului înalt al hanului ne îndep`rta de ciudata iubire ce urca din fe]ele de mas` curate [i din tencuiala alb` înce]o[at` cu frunze. Ora[ul [i clipa prielnic`, dorit` din toate puterile noastre, forma cuplul. Be]ia sper` c` orice cuvânt o dezgole[te, eu vorbeam, briza se ridica din fluviu ca binevenita ezitare din vie]ile noastre, pe m`sur` ce suflul din fa]` în fa]` cre[tea în preajma tot mai iubit` a arbitrarului din cuvinte. EX PONTO NR.3, 2009 45
Seara din nou în Trastevere, în micul grup al celor din folk-studio genunchii no[tri smulgeau cu-ncetul un perete [i jalonau c`utarea, ce nu era decât ruina imens` a tuturor celorlalte. Ea n-avea scârb` pentru faptul c` fusese traseu al timpului, [i s`-l urmeze dovede[te îns`[i existen]a ora[ului, atunci când nu mai este vreo alt` prob`. Ea atinge acest punct de unire de iubire [i de s`r`cie. ßi apare astfel într-un [ters bun-g`sit. 9 EX PONTO NR.3, 2009 46 S` te strecori în ora[, printre faldurile unde femeia a[teapt`, e-o ocazie lin întrecându-se cu imaginea care-o atinge. Brusc, pe fa]a ei emo]iile contradictorii tatueaz` p`mântul locuibil. Azi ea devine cea care distribuie c`utarea, dar într-un chip ciudat : ea m` cunoa[te, ea care-ncerca s` m` desfiin]eze. Evident : e femeia-ndr`git`. Ea îmi hot`r`[te timpul, m` gr`be[te, zorul matinal, propria-mi efigie, [i decum m`-ntorc spre originea ei, c`utând-o, m`rinimos, ea divizeaz`, distruge argumentele în fiecare sear`, le schimb`-n fiecare diminea]`, pân`-n ziua când m` deprind cu certitudinea c` nici o c`l`torie nu va reg`si noima întoarcerii, ci m` va conduce mereu c`tre figura prezent`-n locul ei, hazardata, biruitoarea, care ocup` ora[ul, nestatornic` precum marea. Lâng` zidul care ne desparte de Tibru [i ne-mpiedic` s` vedem timpul sporit de ultimii ani, eu spun c`-ntotdeauna i-am ascuns c`utarea, i-am ocultat faptul c` am [tiut boteza timpul, f`r` s` m` rezum la pseudonimele ce-i reveneau, am f`cut totul s` limpezesc certitudinea c` nimic nu fusese jucat, c` ea n-avea nimic de-a face cu figura mitologic`, Gorgona roman`, abia îndulcit` de str`zile ora[ului, în ciuda suferin]ei [i-a somnului ei disperat. M`rturisesc c` m-am în[elat, c` n-a fost ea aceea pe care-am v`zut-o prima oar`, ne[tiind cui îi eram destinat, ci c` ea este feti[cana aflat`-n paza mitului s`u accesibil, c` ea duce-n gesturi un vis pe care-l împarte
- Page 1 and 2: iulie - septembrie 2009 Nr. 3(24) a
- Page 3 and 4: EX PONTO text/imagine/metatext Revi
- Page 5 and 6: Pontice ßTEFAN CUCU - Ovidius [i E
- Page 7 and 8: ar explica [i descrierea Sci]iei Mi
- Page 9 and 10: Temelia Pe prea pu]in m` sprijin, P
- Page 11 and 12: SORIN ROßCA EX PONTO NR.3, 2009 10
- Page 13 and 14: unde [i pruncii z`vorâ]i în pânt
- Page 15 and 16: EX PONTO NR.3, 2009 14 î[i potrive
- Page 17 and 18: IULIA PANå EX PONTO NR.3, 2009 16
- Page 19 and 20: EX PONTO NR.3, 2009 18 sâni plini
- Page 21 and 22: EX PONTO NR.3, 2009 20 ci s` m` pun
- Page 23 and 24: ea!) [i ceilal]i îl alc`tuim fieca
- Page 25 and 26: EX PONTO NR.3, 2009 24 mi-a povesti
- Page 27 and 28: EX PONTO NR.3, 2009 26 Dup` ce a ro
- Page 29 and 30: EX PONTO NR.3, 2009 28 vreo [oapt`
- Page 31 and 32: manuscrise. inedit PERICLE MARTINES
- Page 33 and 34: EX PONTO NR.3, 2009 32 vedeam zilni
- Page 35 and 36: EX PONTO NR.3, 2009 34 Occident en
- Page 37 and 38: EX PONTO NR.3, 2009 36 Sinon, au fa
- Page 39 and 40: traduceri din literatura universal`
- Page 41 and 42: mai pu]in în bezn` priveli[tea col
- Page 43 and 44: (Galateea îngerilor) EX PONTO NR.3
- Page 45: oar`. Ea era a doua oar` [i a doua
- Page 49 and 50: Tiziano Scarpa Tiziano Scarpa (n. V
- Page 51 and 52: în fiecare clip`? Commedia dell’
- Page 53 and 54: Constantin Grigoruţă - Farul geno
- Page 55 and 56: Constantin Grigoruţă - Piaţa Ovi
- Page 57 and 58: Constantin Grigoruţă - Pe plajă
- Page 59 and 60: EX PONTO NR.3, 2009 52 ea în confi
- Page 61 and 62: Grafica, având în prim plan Penin
- Page 63 and 64: imun` la lovituri de stat. Erau tim
- Page 65 and 66: la Întâlnirile Na]ionale organiza
- Page 67 and 68: Leo Butnaru: „...literatura din B
- Page 69 and 70: pe cea a tinerilor autori, „Clipa
- Page 71 and 72: - Probabil, a]i re]inut: m` interes
- Page 73 and 74: pontice ßTEFAN CUCU Ovidius [i Emi
- Page 75 and 76: Aucupibus noti frutices, qui sustin
- Page 77 and 78: suprarealismul DORIS MIRONESCU Max
- Page 79 and 80: EX PONTO NR.3, 2009 72 Din august 1
- Page 81 and 82: EX PONTO NR.3, 2009 74 prozator des
- Page 83 and 84: EX PONTO NR.3, 2009 76 stare s`-i d
- Page 85 and 86: În acela[i timp, obligat s` con[ti
- Page 87 and 88: EX PONTO NR.3, 2009 80 la ini]ierea
- Page 89 and 90: EX PONTO NR.3, 2009 82 c` trebuia s
- Page 91 and 92: EX PONTO NR.3, 2009 84 cât mai mul
- Page 93 and 94: EX PONTO NR.3, 2009 86 de la Crucia
- Page 95 and 96: EX PONTO NR.3, 2009 88 rolul arivis
Seara din nou în Trastevere, în micul<br />
grup al celor din folk-studio genunchii no[tri<br />
smulgeau cu-ncetul un perete [i<br />
jalonau c`utarea, ce nu era decât ruina imens` a<br />
tuturor celorlalte. Ea n-avea scârb` pentru faptul<br />
c` fusese traseu al timpului, [i s`-l urmeze dovede[te<br />
îns`[i existen]a ora[ului, atunci când nu mai este<br />
vreo alt` prob`. Ea atinge acest punct de unire de<br />
iubire [i de s`r`cie. ßi apare astfel<br />
într-un [ters bun-g`sit.<br />
9<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
46<br />
S` te strecori în ora[, printre faldurile unde<br />
femeia a[teapt`, e-o ocazie lin întrecându-se<br />
cu imaginea care-o atinge. Brusc,<br />
pe fa]a ei emo]iile contradictorii<br />
tatueaz` p`mântul locuibil.<br />
Azi ea devine cea care distribuie<br />
c`utarea, dar într-un chip ciudat : ea<br />
m` cunoa[te, ea care-ncerca s` m` desfiin]eze. Evident<br />
: e femeia-ndr`git`. Ea îmi<br />
hot`r`[te timpul, m` gr`be[te, zorul<br />
matinal, propria-mi efigie, [i decum m`-ntorc<br />
spre originea ei, c`utând-o, m`rinimos,<br />
ea divizeaz`, distruge argumentele în<br />
fiecare sear`, le schimb`-n fiecare diminea]`,<br />
pân`-n ziua când m` deprind cu certitudinea<br />
c` nici o c`l`torie nu va reg`si noima<br />
întoarcerii, ci m` va conduce mereu c`tre<br />
figura prezent`-n locul ei, hazardata, biruitoarea,<br />
care ocup` ora[ul, nestatornic`<br />
precum marea.<br />
Lâng` zidul care ne desparte de Tibru<br />
[i ne-mpiedic` s` vedem timpul sporit de<br />
ultimii ani, eu spun c`-ntotdeauna i-am<br />
ascuns c`utarea, i-am ocultat faptul c`<br />
am [tiut boteza timpul, f`r`<br />
s` m` rezum<br />
la pseudonimele ce-i reveneau, am f`cut totul<br />
s` limpezesc certitudinea c` nimic<br />
nu fusese jucat, c` ea n-avea nimic de-a face cu<br />
figura mitologic`, Gorgona roman`, abia<br />
îndulcit` de str`zile ora[ului, în ciuda<br />
suferin]ei [i-a somnului ei disperat. M`rturisesc<br />
c` m-am în[elat, c` n-a fost ea aceea<br />
pe care-am v`zut-o prima oar`, ne[tiind cui<br />
îi eram destinat, ci c` ea este feti[cana<br />
aflat`-n paza mitului s`u accesibil, c` ea<br />
duce-n gesturi un vis pe care-l împarte
Change language