Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Descendent al românilor din M`rginimea Sibiului, n`scut în sudul Basarabiei, în jude]ul Cetatea Alb`, în 1866, dar neînregistrat la oficiul de stat pân` în anul urm`tor, în jude]ul Ia[i, cu studii secundare la Ia[i [i universitare la Paris [i Bruxelles, Ioan N. Roman s-a remarcat ca publicist, magistrat, avocat, poet [i om politic. Între constan]ele activit`]ii sale se inscriu admira]ia pentru Mihai Eminescu, angajarea tenace în sus]inerea drepturilor românilor transilv`neni [i ale României în privin]a Dobrogei, eforturile pentru dezvoltarea [i modernizarea Constan]ei, ora[ în care a încetat din via]`, în anul 1931. Contribu]iile [tiin]ifice ale lui Ioan. N. Roman, selectate de dr. Virgil Coman în volumul pe care avem pl`cerea s` îl semnal`m cititorilor, editat cu sprijinul Asocia]iei Arhivi[tilor [i Prietenii Arhivelor „Ovidius” Constan]a, are ca numitor comun postura lui Ioan N. Roman de cercet`tor [i cunosc`tor autorizat al realit`]ilor etnice, economice, culturale [i politice ale ]inutului dintre Dun`re [i Marea Neagr`. În volum au fost introduse studiile [i analizele elaborate de Ioan N. Roman având ca teme: Pagini din istoria culturii române[ti înainte de 1877, Proprietatea imobiliar` rural` din Dobrogea. Condi]iunile ei juridice [i chipul cum se st`pâne[te, O „eroare” ce nu pare a fi eroare, Drepturile, sacrificiile [i munca noastr` în Dobrogea fa]` de preten]iile bulgarilor asupra ei. Volumul Despre Dobrogea [i dobrogeni se adreseaz` nu doar speciali[- tilor, ci [i tuturor cititorilor [i dobrogenilor interesa]i de istoria Dobrogei [i de activitatea personalit`]ilor locale care [i-au pus amprenta asupra evolu]iei acestei provincii în istoria modern` [i contemporan`. Este de apreciat modul în care au fost selectate [i armonizate într-un volum important materiale care s` se întregeasc` unul pe altul, pe m`sura înaint`rii în lectur`, dând la final o imagine complet` a evolu]iei Dobrogei în perioada analizat` f`r` s` se abat` de la ideea central`, care str`bate ca un fir c`l`uzitor întregul volum, românitatea Dobrogei. Apari]ia acestui volum, o readucere în aten]ia publicului a unei istorii de multe ori uitat`, poate gre[it în]eleas` sau pur [i simplu necunoscut` este o ini]iativ` salutar`, binevenit` [i util`. GELU CULICEA Povestea unui sat dobrogean I on Faiter (etnograf, poet, prozator), dar [i cu o bogat` activitate în domeniul înv`]`mântului, bibliologiei, a publicat de curând lucrarea: Remus Opreanu – Povestea unui sat dobrogean, Constan]a, Editura MAR, 2009. Autor a peste [aptesprezece volume cu tematic` divers` [i a numeroase articole [i studii ap`rute în diverse ziare [i reviste, Ion Faiter a realizat, cu câ]iva ani în urm`, o alt` monografie (dou` edi]ii: 1996 [i 2004) foarte bine primit` de public [i premiat` – Liceul Mircea cel B`trân. EX PONTO NR.3, 2009 203
EX PONTO NR.3, 2009 204 Lucrarea pe care o supunem aten]iei cititorilor în rândurile care urmeaz` este tot o monografie – dar una deosebit` – cea a unei localit`]i, [i nu una oarecare, ci chiar aceea în care autorul a v`zut lumina zilei. Ideea principal` care r`zbate din cuprinsul lucr`rii este dragostea fa]` de locurile natale. Din aceast` perspectiv` trebuie privit` str`dania autorului, de a panorama un spectru foarte larg din via]a satului, „considerat uneori c`tun, dar niciodat` comun`, [i, de curând, cartier al Medgidiei, Remus Opreanu.” Bog`]ia con]inutului acestei lucr`ri, cât [i spa]iul limitat de care dispunem, ne împiedic`, oarecum, de a vorbi în am`nunt despre toate cele dou`sprezece capitole cuprinse în paginile sale. Vom încerca totu[i s` punct`m câteva am`nunte esen]iale ale acestora. Astfel, capitolul care deschide lucrarea urm`re[te condi]iile geografice (relief, clim`, sol, hidrografie, flor`, faun`, c`i de comunica]ie etc.) ale a[ez`rii, urmat de altul cu referiri la probleme de istorie (satul în contextul timpului [i în cadrul general al Dobrogei centrale). Capitolul al treilea este dedicat situa]iei demografice: catagrafia locuitorilor, ordinea caselor pe uli]ele satului, lista cu locuitorii actuali, considera]ii lingvistice, toponime, antroponime etc. Capitolul al patrulea urm`re[te dezvoltarea economico-social`: ocupa]iile de baz` ale locuitorilor – agricultur`, p`storit, cultivarea vi]ei de vie, gr`din`rit; me[te[ugurile, re]eaua comercial`, b`nci populare, îndeletniciri deosebite din gospod`rii: preocup`ri ale femeilor în folosirea coloran]ilor naturali [i sintetici, ]esutul, tricotatul, arta culinar`, preocup`ri materne. Nu este neglijat` nici problematica religioas`, fiind descrise în am`nunt troi]a, biserica, cimitirul, precum [i cea a înv`]`mântului, a [colii [i a slujitorilor acesteia. Aprecieri generoase sunt f`cute în capitolele urm`toare asupra activit`]ii de s`n`tate [i de men]inere a ei, a activit`]ilor culturale [i sportive, precum [i a reflect`rii satului „cu oamenii lui, în slova tip`rit`”. Este meritorie evocarea unor personalit`]i ale locului, din toate domeniile de activitate, parcursul realiz`rilor acestora de-a lungul unei vie]i [i contribu]ia lor la prop`[irea localit`]ii. Un capitol care subliniaz` preocup`rile deosebite ale autorului în domeniul etnografiei este acela dedicat obiceiurilor [i datinilor str`mo[e[ti (colinde, plugu[or, nunta, botezul, înmormânt`rile, doina, balada sau cântecele b`trâne[ti, prezicerea [i vr`jile, ghicitul în palm`, cafea, ghioc), toate acestea contrazicând p`rerile negative ale unora asupra folclorului dobrogean, [i – arat` scriitorul – „din acest punct de vedere, al tradi]iilor populare, satul se circumscrie pe liniile generale caracteristice altor localit`]i dobrogene [i din restul ]`rii, est [i sud-europene, bineîn]eles prin convie]uirea secular`, neînlocuind fondul geto-dacic.” Putem aprecia c` volumul adun` toate datele unei monografii riguros concepute [i [tiin]ific documentate, lucrarea având o larg` adresabilitate: profesori, studen]i, elevi, pân` la cei to]i interesa]i de trecutul acestor meleaguri, fa]` de spa]iul de care sunt lega]i prin na[tere sau locuire. Ap`rut` în condi]ii grafice deosebite, bogat ilustrat` cu peste cincizeci de h`r]i, diagrame, grafice [i tabele, la care se adaug` un set de fotografii color [i alb-negru, volumul de fa]` se constituie ca o incursiune sentimental` în timp [i spa]iu.
- Page 159 and 160: ILIE CILEAGÃ Pagini de memorial C
- Page 161 and 162: EX PONTO NR.3, 2009 154 destinul dr
- Page 163 and 164: film ILEANA MARIN Romanian films, i
- Page 165 and 166: EX PONTO NR.3, 2009 158 all distanc
- Page 167 and 168: EX PONTO NR.3, 2009 160 part throug
- Page 169 and 170: EX PONTO NR.3, 2009 162 other, it a
- Page 171 and 172: muzic` MARIANA POPESCU Ioan D. Chir
- Page 173 and 174: EX PONTO NR.3, 2009 166 româneasc`
- Page 175 and 176: EX PONTO NR.3, 2009 168 una de alta
- Page 177 and 178: istorie. eseu MARIAN ZIDARU 70 de a
- Page 179 and 180: EX PONTO NR.3, 2009 172 p`reri Mace
- Page 181 and 182: EX PONTO NR.3, 2009 174 care i-a sp
- Page 183 and 184: EX PONTO NR.3, 2009 176 principiulu
- Page 185 and 186: EX PONTO NR.3, 2009 178 un ton conc
- Page 187 and 188: EX PONTO NR.3, 2009 180 Reichului s
- Page 189 and 190: EX PONTO NR.3, 2009 182 „dar acea
- Page 191 and 192: EX PONTO NR.3, 2009 184 31 Apud L.
- Page 193 and 194: EX PONTO NR.3, 2009 186 lobby-st`,
- Page 195 and 196: EX PONTO NR.3, 2009 188 Fisher-Gala
- Page 197 and 198: EX PONTO NR.3, 2009 190 mare centru
- Page 199 and 200: EX PONTO NR.3, 2009 192 Americane n
- Page 201 and 202: Cultural` Român` sau Funda]ia „M
- Page 203 and 204: EX PONTO NR.3, 2009 196 organizare
- Page 205 and 206: Chiar dac` geografic fac parte din
- Page 207 and 208: EX PONTO NR.3, 2009 200 prezen]a un
- Page 209: constituit un bun prilej de a reedi
- Page 213 and 214: CULTURA, nr. 35, joi 3 septembrie 2
- Page 215: C`r]i primite la redac]ie EX PONTO
Descendent al românilor din M`rginimea Sibiului, n`scut în sudul Basarabiei,<br />
în jude]ul Cetatea Alb`, în 1866, dar neînregistrat la oficiul de stat pân`<br />
în <strong>anul</strong> urm`tor, în jude]ul Ia[i, cu studii secundare la Ia[i [i universitare la<br />
Paris [i Bruxelles, Ioan N. Roman s-a remarcat ca publicist, magistrat, avocat,<br />
poet [i om politic.<br />
Între constan]ele activit`]ii sale se inscriu admira]ia pentru Mihai Eminescu,<br />
angajarea tenace în sus]inerea drepturilor românilor transilv`neni [i ale<br />
României în privin]a Dobrogei, eforturile pentru dezvoltarea [i modernizarea<br />
Constan]ei, ora[ în care a încetat din via]`, în <strong>anul</strong> 1931.<br />
Contribu]iile [tiin]ifice ale lui Ioan. N. Roman, selectate de dr. Virgil Coman<br />
în volumul pe care avem pl`cerea s` îl semnal`m cititorilor, editat cu sprijinul<br />
Asocia]iei Arhivi[tilor [i Prietenii Arhivelor „Ovidius” Constan]a, are ca numitor<br />
comun postura lui Ioan N. Roman de cercet`tor [i cunosc`tor autorizat al<br />
realit`]ilor etnice, economice, culturale [i politice ale ]inutului dintre Dun`re [i<br />
Marea Neagr`. În volum au fost introduse studiile [i analizele elaborate de Ioan<br />
N. Roman având ca teme: Pagini din istoria culturii române[ti înainte de 1877,<br />
Proprietatea imobiliar` rural` din Dobrogea. Condi]iunile ei juridice [i chipul<br />
cum se st`pâne[te, O „eroare” ce nu pare a fi eroare, Drepturile, sacrificiile<br />
[i munca noastr` în Dobrogea fa]` de preten]iile bulgarilor asupra ei.<br />
Volumul Despre Dobrogea [i dobrogeni se adreseaz` nu doar speciali[-<br />
tilor, ci [i tuturor cititorilor [i dobrogenilor interesa]i de istoria Dobrogei [i de<br />
activitatea personalit`]ilor locale care [i-au pus amprenta asupra evolu]iei<br />
acestei provincii în istoria modern` [i contemporan`. Este de apreciat modul<br />
în care au fost selectate [i armonizate într-un volum important materiale care<br />
s` se întregeasc` unul pe altul, pe m`sura înaint`rii în lectur`, dând la final<br />
o imagine complet` a evolu]iei Dobrogei în perioada analizat` f`r` s` se<br />
abat` de la ideea central`, care str`bate ca un fir c`l`uzitor întregul volum,<br />
românitatea Dobrogei.<br />
Apari]ia acestui volum, o readucere în aten]ia publicului a unei istorii de<br />
multe ori uitat`, poate gre[it în]eleas` sau pur [i simplu necunoscut` este o<br />
ini]iativ` salutar`, binevenit` [i util`.<br />
GELU CULICEA<br />
Povestea unui sat dobrogean<br />
I<br />
on Faiter (etnograf, poet, prozator), dar [i cu o bogat` activitate în domeniul<br />
înv`]`mântului, bibliologiei, a publicat de curând lucrarea: Remus Opreanu<br />
– Povestea unui sat dobrogean, Constan]a, Editura MAR, <strong>2009</strong>. Autor a<br />
peste [aptesprezece volume cu tematic` divers` [i a numeroase articole [i<br />
studii ap`rute în diverse ziare [i reviste, Ion Faiter a realizat, cu câ]iva ani<br />
în urm`, o alt` monografie (dou` edi]ii: 1996 [i 2004) foarte bine primit`<br />
de public [i premiat` – Liceul Mircea cel B`trân.<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
203