Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
VIRGIL COMAN Biblioteca ,,Albotina” din Vidin, o oaz` de cultur` pentru românii din Timocul bulg`resc P reocupa]i de soarta românilor din Peninsula Balcanic`, nu am ezitat, în ultimii ani, s` ini]iem sau s` d`m curs unor invita]ii la dezbateri cu caracter [tiin]ific, într-un cadru organizat, respectiv mese rotunde, simpozioane [i congrese la care au participat reputa]i istorici [i filologi, dar [i conduc`tori ai unor asocia]ii culturale din spa]iul sud-est european. Desf`[urate periodic, astfel de evenimente au devenit deja tradi]ionale, intrând, practic, în calendarul activit`]ilor [tiin]ifice din ora[ele care le g`zduiesc (Bucure[ti, Constan]a, Craiova, Skopje [.a.). Cum bine se [tie, vechea urbe tomitan` ocup` un loc important între centrele culturale din aceast` parte a Europei care organizeaz` astfel de manifest`ri, ce au ca tem` central`, cu predilec]ie, istoria [i civiliza]ia aromânilor [i meglenoromânilor. Pornind de la acest exemplu [i, implicit, de la disponibilitatea [tiin]ific` [i afectiv` fa]` de românii din Timoc, ne-am gândit c` ar fi oportun s` invit`m câ]iva reprezentan]i din Bulgaria, care ne-au onorat cu prezen]a, în luna mai a acestui an. Prin urmare, oaspe]i ai Constan]ei au fost Ivo Filipov Gheorghiev, pre[edintele ,,AVE”- Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria, cu sediul la Vidin [i Niculai Marinov Pacev, pre[edintele filialei Kozlodui a ,,AVE” - Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria, care au participat al`turi de alti invita]i din ]ar` la masa rotund`: Românii sud-dun`reni - cultur` [i tradi]ii. Cei doi au prezentat, între altele, problemele cu care se confrunt`, datorate, în primul rând, faptului c` nu sunt recunoscu]i ca minoritate etnic`. Un obiectiv, am zice noi, îndr`zne], prezentat cu aceast` ocazie, a fost cel privind deschiderea unei biblioteci române[ti la Vidin. F`r` îndoial`, un ,,templu al înv`]`rii” este binevenit oricând acolo unde, în vecin`tate sau în cele mai îndep`rtate col]uri ale lumii, exist` români care vor s`-[i conserve [i s` transmit` genera]iei tinere, nealterate, limba [i tradi]iile, astfel încât [i noi, cei prezen]i, am salutat o asemenea ini]iativ`. Surpriza avea s` se produc` la scurt timp, num`rându-ne [i noi printre martorii în`l]`torului act de cultur`. Astfel, în ziua de sâmb`t`, 13 iunie 2009, la Vidin, în sediul unde î[i desf`[oar` activitatea ,,AVE”- Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria, în EX PONTO NR.3, 2009 199
EX PONTO NR.3, 2009 200 prezen]a unui public numeros, domnul Ivo Filipov Gheorghiev a inaugurat, oficial, Biblioteca ,,Albotina” (loc str`vechi, înc`rcat de legende, unde în a doua zi de Pa[ti se strâng românii din toate satele din zona Timocului bulg`resc pentru a-[i cinsti [i pomeni mor]ii. Pe acest platou plin de verdea]`, situat nu departe de Rabova, cei prezen]i se prind în ,,hora trist`” cum este denumit`, din mijlocul c`reia se împarte pomana pentru cei trecu]i la cele ve[nice - n.ns. C.V.), destinat` românilor timoceni din aceast` zon`, dar [i celor care doresc s` cunoasc` mai bine istoria românilor. Con[tien]i de importan]a unui asemenea eveniment, au onorat invita]ia gazdelor: consulul României la Sofia, Silviu Catan`, ata[atul cultural al Ambasadei României la Sofia, Gligore Gherceanu, Mircea Gherbove], director al Departamentului pentru Rela]iile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, reprezentan]i ai mass-mediei din Bucure[ti, Craiova [i Calafat, filologi, istorici, [i etnologi cu preocup`ri în domeniu, prof. univ. dr. Marian Barbu, Universitatea din Craiova, prof. univ. dr. Nicu Vintil`, Universitatea ,,Spiru Haret”, conf. univ. dr. Stoica Lascu, Universitatea ,,Ovidius” Constan]a, Emil ¥ârcomnicu, Institutul de Etnografie [i Folclor din Bucure[ti, dr. Robert St`nciugel, dr. Tudor Nedelcea, pre[edintele Funda]iei ,,Scrisul Românesc” Craiova. Majoritatea celor men]iona]i mai sus au luat cuvântul relevând importan]a evenimentului, dar [i necesitatea bunei func]ion`ri a unei astfel de institu]ii, în condi]iile în care românii din Timoc nu se bucur` de posibilitatea de a înv`]a în [coli, în limba matern`, atâta timp cât nu sunt recunoscu]i ca minoritate etnic`. Unul dintre beneficiarii bibliotecii, exemplu demn de urmat de genera]ia tân`r`, nimeni altul decât poetul octogenar Milan Anghelov Cosoveanu a luat cuvântul, la rândul s`u, fiind vizibil marcat de eveniment. Salutând ini]iativa lui Ivo Filipov Gheorghiev [i mul]umind tuturor celor care au contribuit la constituirea [i sporirea fondului de carte existent în patrimoniul Bibliotecii ,,Albotina” [i-a încheiat emo]ionantul discurs cu recitarea unor poezii, într-o limb` curat româneasc`. F`r` îndoial`, modelul românilor din Vidin [i, în special, cel al lui Ivo Filipov Gheorghiev ar trebui urmat de to]i cei din a[ez`rile române[ti de pe ambele maluri ale Timocului, din Bulgaria [i Serbia. În egal` m`sur`, dup` constituirea bibliotecilor, trebuie dovedit` [i utilitatea lor, mai exact, trebuie stimula]i [i îndruma]i, în primul rând, tinerii, pentru consultarea fondului de carte. De aceea, consider`m c` se impun a fi sus]inute ini]iativele locale, acolo unde exist` interes pentru deschiderea unor astfel de ,,oaze de cultur` româneasc`”. De[i nu ne face pl`cere s` amintim unele exemple, triste, din ultimul deceniu [i jum`tate, când numeroase volume de carte româneasc`, în valuri succesive, au fost oferite confra]ilor basarabeni [i care, în mare m`sur`, nici m`car nu au fost deschise trebuie, cu atât mai mult, s` ]inem seama de ele, tocmai pentru ca istoria s` nu se repete. Sigur, atâta timp cât exist` con[tiinta românit`]ii în rândul timocenilor, avem m`car speran]a c` ini]iative de genul celei sus]inut` de Ivo Filipov Gheorghiev la Vidin, vor avea efecte benefice, pe termen lung, chiar [i prin trezirea interesului pentru cunoa[terea istoriei [i civiliza]iei neamului românesc de pe ambele maluri ale Dun`rii, de c`tre genera]iile de ast`zi [i cele care vor urma, din aceast` parte a Europei.
- Page 155 and 156: proces verbal - „femeie…cauzato
- Page 157 and 158: EX PONTO NR.3, 2009 150 Modelele de
- Page 159 and 160: ILIE CILEAGÃ Pagini de memorial C
- Page 161 and 162: EX PONTO NR.3, 2009 154 destinul dr
- Page 163 and 164: film ILEANA MARIN Romanian films, i
- Page 165 and 166: EX PONTO NR.3, 2009 158 all distanc
- Page 167 and 168: EX PONTO NR.3, 2009 160 part throug
- Page 169 and 170: EX PONTO NR.3, 2009 162 other, it a
- Page 171 and 172: muzic` MARIANA POPESCU Ioan D. Chir
- Page 173 and 174: EX PONTO NR.3, 2009 166 româneasc`
- Page 175 and 176: EX PONTO NR.3, 2009 168 una de alta
- Page 177 and 178: istorie. eseu MARIAN ZIDARU 70 de a
- Page 179 and 180: EX PONTO NR.3, 2009 172 p`reri Mace
- Page 181 and 182: EX PONTO NR.3, 2009 174 care i-a sp
- Page 183 and 184: EX PONTO NR.3, 2009 176 principiulu
- Page 185 and 186: EX PONTO NR.3, 2009 178 un ton conc
- Page 187 and 188: EX PONTO NR.3, 2009 180 Reichului s
- Page 189 and 190: EX PONTO NR.3, 2009 182 „dar acea
- Page 191 and 192: EX PONTO NR.3, 2009 184 31 Apud L.
- Page 193 and 194: EX PONTO NR.3, 2009 186 lobby-st`,
- Page 195 and 196: EX PONTO NR.3, 2009 188 Fisher-Gala
- Page 197 and 198: EX PONTO NR.3, 2009 190 mare centru
- Page 199 and 200: EX PONTO NR.3, 2009 192 Americane n
- Page 201 and 202: Cultural` Român` sau Funda]ia „M
- Page 203 and 204: EX PONTO NR.3, 2009 196 organizare
- Page 205: Chiar dac` geografic fac parte din
- Page 209 and 210: constituit un bun prilej de a reedi
- Page 211 and 212: EX PONTO NR.3, 2009 204 Lucrarea pe
- Page 213 and 214: CULTURA, nr. 35, joi 3 septembrie 2
- Page 215: C`r]i primite la redac]ie EX PONTO
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
200<br />
prezen]a unui public numeros, domnul Ivo Filipov Gheorghiev a inaugurat,<br />
oficial, Biblioteca ,,Albotina” (loc str`vechi, înc`rcat de legende, unde în a doua<br />
zi de Pa[ti se strâng românii din toate satele din zona Timocului bulg`resc<br />
pentru a-[i cinsti [i pomeni mor]ii. Pe acest platou plin de verdea]`, situat nu<br />
departe de Rabova, cei prezen]i se prind în ,,hora trist`” cum este denumit`,<br />
din mijlocul c`reia se împarte pomana pentru cei trecu]i la cele ve[nice - n.ns.<br />
C.V.), destinat` românilor timoceni din aceast` zon`, dar [i celor care doresc<br />
s` cunoasc` mai bine istoria românilor.<br />
Con[tien]i de importan]a unui asemenea eveniment, au onorat invita]ia<br />
gazdelor: consulul României la Sofia, Silviu Catan`, ata[atul cultural al Ambasadei<br />
României la Sofia, Gligore Gherceanu, Mircea Gherbove], director<br />
al Departamentului pentru Rela]iile cu Românii de Pretutindeni din cadrul<br />
Ministerului Afacerilor Externe, reprezentan]i ai mass-mediei din Bucure[ti,<br />
Craiova [i Calafat, filologi, istorici, [i etnologi cu preocup`ri în domeniu, prof.<br />
univ. dr. Marian Barbu, Universitatea din Craiova, prof. univ. dr. Nicu Vintil`,<br />
Universitatea ,,Spiru Haret”, conf. univ. dr. Stoica Lascu, Universitatea<br />
,,Ovidius” Constan]a, Emil ¥ârcomnicu, Institutul de Etnografie [i Folclor din<br />
Bucure[ti, dr. Robert St`nciugel, dr. Tudor Nedelcea, pre[edintele Funda]iei<br />
,,Scrisul Românesc” Craiova.<br />
Majoritatea celor men]iona]i mai sus au luat cuvântul relevând importan]a<br />
evenimentului, dar [i necesitatea bunei func]ion`ri a unei astfel de institu]ii, în<br />
condi]iile în care românii din Timoc nu se bucur` de posibilitatea de a înv`]a<br />
în [coli, în limba matern`, atâta timp cât nu sunt recunoscu]i ca minoritate<br />
etnic`.<br />
Unul dintre beneficiarii bibliotecii, exemplu demn de urmat de genera]ia<br />
tân`r`, nimeni altul decât poetul octogenar Milan Anghelov Cosoveanu a luat<br />
cuvântul, la rândul s`u, fiind vizibil marcat de eveniment. Salutând ini]iativa<br />
lui Ivo Filipov Gheorghiev [i mul]umind tuturor celor care au contribuit la<br />
constituirea [i sporirea fondului de carte existent în patrimoniul Bibliotecii<br />
,,Albotina” [i-a încheiat emo]ionantul discurs cu recitarea unor poezii, într-o<br />
limb` curat româneasc`.<br />
F`r` îndoial`, modelul românilor din Vidin [i, în special, cel al lui Ivo<br />
Filipov Gheorghiev ar trebui urmat de to]i cei din a[ez`rile române[ti de pe<br />
ambele maluri ale Timocului, din Bulgaria [i Serbia. În egal` m`sur`, dup`<br />
constituirea bibliotecilor, trebuie dovedit` [i utilitatea lor, mai exact, trebuie<br />
stimula]i [i îndruma]i, în primul rând, tinerii, pentru consultarea fondului de<br />
carte. De aceea, consider`m c` se impun a fi sus]inute ini]iativele locale,<br />
acolo unde exist` interes pentru deschiderea unor astfel de ,,oaze de cultur`<br />
româneasc`”.<br />
De[i nu ne face pl`cere s` amintim unele exemple, triste, din ultimul<br />
deceniu [i jum`tate, când numeroase volume de carte româneasc`, în valuri<br />
succesive, au fost oferite confra]ilor basarabeni [i care, în mare m`sur`, nici<br />
m`car nu au fost deschise trebuie, cu atât mai mult, s` ]inem seama de ele,<br />
tocmai pentru ca istoria s` nu se repete.<br />
Sigur, atâta timp cât exist` con[tiinta românit`]ii în rândul timocenilor,<br />
avem m`car speran]a c` ini]iative de genul celei sus]inut` de Ivo Filipov<br />
Gheorghiev la Vidin, vor avea efecte benefice, pe termen lung, chiar [i prin<br />
trezirea interesului pentru cunoa[terea istoriei [i civiliza]iei neamului românesc<br />
de pe ambele maluri ale Dun`rii, de c`tre genera]iile de ast`zi [i cele care<br />
vor urma, din aceast` parte a Europei.