Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

c` avem de-a face cu un leac prin care Vestul încearc` s`-[i ascund` frustrarea
[i neputin]a de a realiza o pozi]ie comun` [i de a avea o politic` extern`
comun` [i de cooperare între statele membre, când este vorba de anumite
probleme pe plan interna]ional. Mai mult decât atât, restrângerea geografic`
prin prisma integr`rii politice a unor state din zona balcanic` într-un ritm lent
[i îndelungat, dovede[te modalitatea de exerci]iu [i experimentare a ceea ce
mâine ar trebui s` fie o „Europ` unit` în trup [i suflet”.
Balcanii de Vest sunt ultimul spa]iu geografic al Europei care urmeaz`
s` fie încadrat în spectrul politic al Uniunii Europene, pentru ca din nou s`
fac` parte „geografic” din ceea ce reprezint` modelul politic european [i s`
completeze p`rticica lipsit` dintotdeauna din puzzle-ul politic [i geografic:
partea care în esen]a sa reprezint` „Europa în miniatur`”. Chiar dac` spa]iul
balcanic geografic face parte din continentul european, simbolic politicul face
diferen]a [i în acela[i timp deseneaz` geografic spa]iile.
Prin Balcanii de Vest, penultimul spa]iu de experimente politice ale
Europei (mai r`mân [i spa]ii din Europa de Est), politica european` va încerca
s` î[i consolideze greu încercata politic` comun` de ac]iune pe plan
interna]ional.
Spa]iul balcanic – sub o nou` „cortin` de fier”. Dup` 1989, asupra spa]iului
balcanic s-a a[ezat o nou` „cortin` de fier”, de data aceasta în form`
democratic`. Democra]iile fragile se aflau pe drumul european, a[teptând
la coad` s` le vin` rândul pentru a accede în spa]iul politic model. Aceast`
„cortin` de fier” a format un interspa]iu dup` 1989, a[teptând semnalul verde
al mesei rotunde de a traversa axa de la Est la Vest [i de a trece peste noua
„cortin` de fier”.
Pentru cet`]enii afla]i în spatele zidurilor [i ale barierelor politice, în Europa
de mâine este nevoie, am convingerea, de g`sirea unei solu]ii adecvate [i
corecte. Pentru Peninsula Balcanic`, mai ales Balcanii de Vest, zon` r`mas`
în afara spa]iului politic european, se poate realiza scoaterea din cadrul stereotipic
prin ridicarea acestei noi forme politice a „cortinei de fier”. Cet`]enii
sunt bloca]i de simbolistica politic` a vizelor, ca form` de barier`, de îngr`direa
cet`]enilor de liber` circula]ie [i de blocarea lor în spa]iul grani]elor statale.
În loc s` încurajeze cooperarea, cunoa[terea [i libera circula]ie a oamenilor
din Sud-Estul Europei, în cele dou` decenii de la c`derea „cortinei
de fier”, Occidentul a încurajat cozile interminabile la ghi[eele ambasadelor
„europene”. Aceasta a reprezentat o situa]ie absurd`, dar cu efect [i substrat
simbolic. Un exemplu absurd care îmi vine în minte, vorbind despre libera
circula]ie a ideilor [i a persoanelor: m` întreb, ce ar sim]i un european, venind
la ambasada unui stat din Vestul Balcanilor, care nu are nici o relevan]` pe
plan interna]ional, s` ridice viz` pentru o simpl` c`l`torie, iar ofi]erul consular,
f`r` s` se uite pe documentele acestuia, rece [i nep`s`tor, îi r`spunde c` nu
îndepline[te condi]iile necesare pentru a putea face acea c`l`torie (chiar dac`
el le îndepline[te pe toate). Acest lucru este doar o absurditate! Totu[i, s` ne
gândim: atunci, de ce Occidentul simte acel orgoliu al domin`rii Balcanilor,
având în vedere c` aproape jum`tate de secol, mul]i oameni din Europa de
Est, mai ales din zona Cortinei de Fier, vedeau ambasadele ca fiind o punte
de sc`pare din calvar? Acela[i fenomen se produce dup` ’89, când ambasadele
statelor din Occident sunt suprasolicitate de o popula]ie care vine cu
nimic altceva decât cu mâna întins`. Nu este de mirare, deci, de ce Balcanii
sunt privi]i ca fiind u[a din spate a Europei.
EX PONTO NR.3, 2009
197