Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2009
196
organizare – cea a regimului democratic [i cea a regimurilor nedemocratice
– fiind patronate sau cânt`rite de o a treia form` ideologic` – cea a na]ionalismului.
Cea din urm` s-a prezentat, de la bun început, înc` din secolul al
XIX-lea, continuând pân` în prezent, într-o form` specific`, distorsionând [i
f`râmi]ând no]iunea geografic` de Balcani în mai multe semnifica]ii, formând
în general o imagine stereotipic` perceput` de fiecare dat` ca o prejudecat`.
Termenul, în evolu]ia sa istoric`, a c`p`tat mai multe sensuri, în mare parte
cu conota]ii negative, [i din forma ini]ial` a sa s-au desprins alte concepte
de sine st`t`toare, precum substantivul „balcanizare”, verbul „a balcaniza”,
adjectivul „balcanic” etc.
În acela[i timp, dup` 1989 termenul geografic de Balcani cap`t` o nou`
form`. De aceast` dat`, din punct de vedere geografic, asist`m la moartea
regiunii geografice a Balcanilor [i la na[terea unei noi regiuni cu conota]ie
politic`, [i anume Balcanii de Vest. Aceast` continu` f`r~mi]are va duce,
cel mai probabil, la o complet` dispari]ie a simbolismului politico-geografic
pe care îl poart` dup` sine, odat` ce ]`rile din aceast` regiune vor deveni
membre ale Uniunii Europene.
Dup` 1989 – aceea[i speran]`, pe acela[i drum. Dup` 1989, aten]ia
Europei se mut` din nou în partea ei „necivilizat`”, urm`rind cu aten]ie „nebunia”
politicii din Sud-Estul Europei. Zona balcanic` a fost din nou definit`
[i redefinit`, iar spre sfâr[itul anilor ’90, ultimele întâmpl`ri din spectrul politic
vor restrânge no]iunea de Balcani într-o form` nou`, c`p`tând denumirea
de Balcanii de Vest. Dou` evenimente cu însemn`tate simbolic`, cu urm`ri
politice [i militare pentru Zona Balcanilor, au fost înregistrate: în aprilie 2004
– intrarea în Alian]a Nord-Atlantic` (NATO) a Bulgariei [i a României; anul
2007 va restrânge [i mai mult zona, din punct de vedere politic [i geografic.
Odat` cu intrarea României [i a Bulgariei ca membri în Uniunea European`,
Zona Balcanilor va fi, în mare parte, intregrat` în structurile politico-militare,
pe plan european [i mondial.
Astfel, obiectivul întreprins de aceste state pe plan interna]ional, a fost
atins chiar dac` poart` dup` ele eticheta unor state de „mâna a doua” sau fac
parte din alteritatea vest-european`. Occidentul a restrâns spa]iul geografic
al Balcanilor într-o form` nou`, iar în prezent nu mai avem Zona Balcanilor
în întregime, ci doar o p`rticic` mic` r`mas` în spatele barierelor politice
ale Europei – Balcanii de Vest. Cu to]ii suntem martori la na[terea unei noi
terminologii geografice asupra unei zone aflate politic în afara structurilor
Uniunii Europene. Dac` pân` de curând s-a vorbit despre Balcani ca de o
alteritate [i ca despre ceva diferit de ceea ce era Europa [i Occidentul, ace[tia
f`ceau parte din alt` lume, chiar dac` se aflau pe acela[i spa]iu geografic,
politic [i economic, zon` care prin prisma evolu]iei se afl` în primitivism [i
într-o „capsul` a timpului”, a[a cum avea s` o defineasc` Robert D. Kaplan
în c`l`toriile sale.
Diferen]ierea face puterea, iar experimentul continu`. Dictonul dup` care
se ghideaz` coexisten]a [i armonia european` este o „unitate în diversitate”,
dar constat`m cu stupoare c` pentru zona geografic` aflat` în spatele zidurilor
[i ale barierelor politice ale Uniunii Europene, expresia care func]ioneaz`
este „diferen]ierea face puterea”. Balcanii de Vest r`mân în continuare un ]ap
isp`[itor pentru experimente, al fragilit`]ii politice a sistemului democratic,
asupra c`ruia se trag bicele de îndeplinire a idealului democratic.
Astfel, diferen]ierea pe care o aplic` Occidentul pentru Balcani, în special
Balcanii de Vest, [i ]inerea acestora cât mai mult la por]ile Europei înseamn`