Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
alcanistic` VLATKO DIMOV (Republica Macedonia) Balcanii, drum continuu spre Europa F otografia „illo tempore balcanic”. O dat` cu apari]ia regiunii Turciei Europene (Balcanii), în secolele XVIII-XIX pe planul disputelor interna]ionale zona a fost „fotografiat`” de c`tre politicieni, c`l`tori [i oameni de [tiin]`, ca parte înapoiat` [i primitiv`, care trebuie ]inut` departe de por]ile Europei. În acela[i timp „omul bolnav” s-a înf`]i[at îmb`trânit [i f`r` vitalitate, iar „concertul european” începuse s`-[i manifeste [i s`-[i înt`reasc` tot mai mult interesul pentru zona balcanic`. R`zboaiele Balcanice din 1912-1913 au avut un efect de conturare a imaginii balcanice a acelor popoare care deveneau na]iuni, prin setea de sânge [i dorin]a arz`toare de anexarea de noi teritorii. Dup` o perioad` lung` de absen]`, c`derea Cortinei de Fier în 1989 dezv`luie din nou Balcanii – a[a numitul „butoi de pulbere” al Europei î[i face intrarea din nou în lumea occidental`, pe un drum pavat de imagini violente, de sânge, de refugia]i, de femei violate, de masacre, de mame [i copii cu ochii plini de lacrimi, [i se scurg tot prin imagini statice ale unor drame umane, ale unor na]iuni care caut` propria identitate [i care nu au destul spa]iu pentru popula]iile lor. În cealalt` extrem` axiologic` se afl` acea imagine a unei regiuni locuite de oameni primitivi, înapoia]i, veseli, plini de via]`, cu haine colorate, plin` de mister [i de o complexitate neîn]eleas`. Avem o regiune în care frontierele statelor prolifice au fost modificate, pe parcusul istoriei. Aceste modific`ri au fost rezultatul voin]ei [i a for]ei marilor puteri, [i, în acela[i timp, al voin]ei [i for]ei viselor statelor descoperite în umbra Imperiului Otoman. Aceast` fotografie static` a acelui „illo tempore balcanic” transmite ideea unui trecut continuu sau ideea domin`rii istoriei asupra prezentului. Istoria nu se termin` niciodat`, ea continu` s` domine prezentul. F`r~mi]area Balcanilor prin termeni asocia]i. Societ`]ile din regiunea balcanic` sunt polivalente, formate din mai multe etnii, din mai multe culturi, din mai multe religii, din mai multe limbi vorbite. Întreaga Peninsul` Balcanic` se afl` sub egida multiculturalit`]ii, multiculturalitate care, în mai pu]in de 150 de ani, s-a deplasat pe câmpul a dou` mari forme politice de EX PONTO NR.3, 2009 195
EX PONTO NR.3, 2009 196 organizare – cea a regimului democratic [i cea a regimurilor nedemocratice – fiind patronate sau cânt`rite de o a treia form` ideologic` – cea a na]ionalismului. Cea din urm` s-a prezentat, de la bun început, înc` din secolul al XIX-lea, continuând pân` în prezent, într-o form` specific`, distorsionând [i f`râmi]ând no]iunea geografic` de Balcani în mai multe semnifica]ii, formând în general o imagine stereotipic` perceput` de fiecare dat` ca o prejudecat`. Termenul, în evolu]ia sa istoric`, a c`p`tat mai multe sensuri, în mare parte cu conota]ii negative, [i din forma ini]ial` a sa s-au desprins alte concepte de sine st`t`toare, precum substantivul „balcanizare”, verbul „a balcaniza”, adjectivul „balcanic” etc. În acela[i timp, dup` 1989 termenul geografic de Balcani cap`t` o nou` form`. De aceast` dat`, din punct de vedere geografic, asist`m la moartea regiunii geografice a Balcanilor [i la na[terea unei noi regiuni cu conota]ie politic`, [i anume Balcanii de Vest. Aceast` continu` f`r~mi]are va duce, cel mai probabil, la o complet` dispari]ie a simbolismului politico-geografic pe care îl poart` dup` sine, odat` ce ]`rile din aceast` regiune vor deveni membre ale Uniunii Europene. Dup` 1989 – aceea[i speran]`, pe acela[i drum. Dup` 1989, aten]ia Europei se mut` din nou în partea ei „necivilizat`”, urm`rind cu aten]ie „nebunia” politicii din Sud-Estul Europei. Zona balcanic` a fost din nou definit` [i redefinit`, iar spre sfâr[itul anilor ’90, ultimele întâmpl`ri din spectrul politic vor restrânge no]iunea de Balcani într-o form` nou`, c`p`tând denumirea de Balcanii de Vest. Dou` evenimente cu însemn`tate simbolic`, cu urm`ri politice [i militare pentru Zona Balcanilor, au fost înregistrate: în aprilie 2004 – intrarea în Alian]a Nord-Atlantic` (NATO) a Bulgariei [i a României; anul 2007 va restrânge [i mai mult zona, din punct de vedere politic [i geografic. Odat` cu intrarea României [i a Bulgariei ca membri în Uniunea European`, Zona Balcanilor va fi, în mare parte, intregrat` în structurile politico-militare, pe plan european [i mondial. Astfel, obiectivul întreprins de aceste state pe plan interna]ional, a fost atins chiar dac` poart` dup` ele eticheta unor state de „mâna a doua” sau fac parte din alteritatea vest-european`. Occidentul a restrâns spa]iul geografic al Balcanilor într-o form` nou`, iar în prezent nu mai avem Zona Balcanilor în întregime, ci doar o p`rticic` mic` r`mas` în spatele barierelor politice ale Europei – Balcanii de Vest. Cu to]ii suntem martori la na[terea unei noi terminologii geografice asupra unei zone aflate politic în afara structurilor Uniunii Europene. Dac` pân` de curând s-a vorbit despre Balcani ca de o alteritate [i ca despre ceva diferit de ceea ce era Europa [i Occidentul, ace[tia f`ceau parte din alt` lume, chiar dac` se aflau pe acela[i spa]iu geografic, politic [i economic, zon` care prin prisma evolu]iei se afl` în primitivism [i într-o „capsul` a timpului”, a[a cum avea s` o defineasc` Robert D. Kaplan în c`l`toriile sale. Diferen]ierea face puterea, iar experimentul continu`. Dictonul dup` care se ghideaz` coexisten]a [i armonia european` este o „unitate în diversitate”, dar constat`m cu stupoare c` pentru zona geografic` aflat` în spatele zidurilor [i ale barierelor politice ale Uniunii Europene, expresia care func]ioneaz` este „diferen]ierea face puterea”. Balcanii de Vest r`mân în continuare un ]ap isp`[itor pentru experimente, al fragilit`]ii politice a sistemului democratic, asupra c`ruia se trag bicele de îndeplinire a idealului democratic. Astfel, diferen]ierea pe care o aplic` Occidentul pentru Balcani, în special Balcanii de Vest, [i ]inerea acestora cât mai mult la por]ile Europei înseamn`
- Page 151 and 152: EX PONTO NR.3, 2009 144 Percep]ia s
- Page 153 and 154: uneori le [i alf`) ipostazele ce-i
- Page 155 and 156: proces verbal - „femeie…cauzato
- Page 157 and 158: EX PONTO NR.3, 2009 150 Modelele de
- Page 159 and 160: ILIE CILEAGÃ Pagini de memorial C
- Page 161 and 162: EX PONTO NR.3, 2009 154 destinul dr
- Page 163 and 164: film ILEANA MARIN Romanian films, i
- Page 165 and 166: EX PONTO NR.3, 2009 158 all distanc
- Page 167 and 168: EX PONTO NR.3, 2009 160 part throug
- Page 169 and 170: EX PONTO NR.3, 2009 162 other, it a
- Page 171 and 172: muzic` MARIANA POPESCU Ioan D. Chir
- Page 173 and 174: EX PONTO NR.3, 2009 166 româneasc`
- Page 175 and 176: EX PONTO NR.3, 2009 168 una de alta
- Page 177 and 178: istorie. eseu MARIAN ZIDARU 70 de a
- Page 179 and 180: EX PONTO NR.3, 2009 172 p`reri Mace
- Page 181 and 182: EX PONTO NR.3, 2009 174 care i-a sp
- Page 183 and 184: EX PONTO NR.3, 2009 176 principiulu
- Page 185 and 186: EX PONTO NR.3, 2009 178 un ton conc
- Page 187 and 188: EX PONTO NR.3, 2009 180 Reichului s
- Page 189 and 190: EX PONTO NR.3, 2009 182 „dar acea
- Page 191 and 192: EX PONTO NR.3, 2009 184 31 Apud L.
- Page 193 and 194: EX PONTO NR.3, 2009 186 lobby-st`,
- Page 195 and 196: EX PONTO NR.3, 2009 188 Fisher-Gala
- Page 197 and 198: EX PONTO NR.3, 2009 190 mare centru
- Page 199 and 200: EX PONTO NR.3, 2009 192 Americane n
- Page 201: Cultural` Român` sau Funda]ia „M
- Page 205 and 206: Chiar dac` geografic fac parte din
- Page 207 and 208: EX PONTO NR.3, 2009 200 prezen]a un
- Page 209 and 210: constituit un bun prilej de a reedi
- Page 211 and 212: EX PONTO NR.3, 2009 204 Lucrarea pe
- Page 213 and 214: CULTURA, nr. 35, joi 3 septembrie 2
- Page 215: C`r]i primite la redac]ie EX PONTO
alcanistic`<br />
VLATKO DIMOV<br />
(Republica Macedonia)<br />
Balcanii, drum continuu spre Europa<br />
F<br />
otografia „illo tempore balcanic”. O dat` cu apari]ia regiunii Turciei Europene<br />
(Balcanii), în secolele X<strong>VII</strong>I-XIX pe pl<strong>anul</strong> disputelor interna]ionale<br />
zona a fost „fotografiat`” de c`tre politicieni, c`l`tori [i oameni de [tiin]`,<br />
ca parte înapoiat` [i primitiv`, care trebuie ]inut` departe de por]ile Europei.<br />
În acela[i timp „omul bolnav” s-a înf`]i[at îmb`trânit [i f`r` vitalitate,<br />
iar „concertul european” începuse s`-[i manifeste [i s`-[i înt`reasc`<br />
tot mai mult interesul pentru zona balcanic`. R`zboaiele Balcanice din<br />
1912-1913 au avut un efect de conturare a imaginii balcanice a acelor<br />
popoare care deveneau na]iuni, prin setea de sânge [i dorin]a arz`toare<br />
de anexarea de noi teritorii.<br />
Dup` o perioad` lung` de absen]`, c`derea Cortinei de Fier în 1989<br />
dezv`luie din nou Balcanii – a[a numitul „butoi de pulbere” al Europei î[i<br />
face intrarea din nou în lumea occidental`, pe un drum pavat de imagini<br />
violente, de sânge, de refugia]i, de femei violate, de masacre, de mame<br />
[i copii cu ochii plini de lacrimi, [i se scurg tot prin imagini statice ale<br />
unor drame umane, ale unor na]iuni care caut` propria identitate [i care<br />
nu au destul spa]iu pentru popula]iile lor. În cealalt` extrem` axiologic`<br />
se afl` acea imagine a unei regiuni locuite de oameni primitivi, înapoia]i,<br />
veseli, plini de via]`, cu haine colorate, plin` de mister [i de o complexitate<br />
neîn]eleas`.<br />
Avem o regiune în care frontierele statelor prolifice au fost modificate,<br />
pe parcusul istoriei. Aceste modific`ri au fost rezultatul voin]ei [i a for]ei<br />
marilor puteri, [i, în acela[i timp, al voin]ei [i for]ei viselor statelor descoperite<br />
în umbra Imperiului Otoman.<br />
Aceast` fotografie static` a acelui „illo tempore balcanic” transmite<br />
ideea unui trecut continuu sau ideea domin`rii istoriei asupra prezentului.<br />
Istoria nu se termin` niciodat`, ea continu` s` domine prezentul.<br />
F`r~mi]area Balcanilor prin termeni asocia]i. Societ`]ile din regiunea<br />
balcanic` sunt polivalente, formate din mai multe etnii, din mai multe culturi,<br />
din mai multe religii, din mai multe limbi vorbite. Întreaga Peninsul`<br />
Balcanic` se afl` sub egida multiculturalit`]ii, multiculturalitate care, în mai<br />
pu]in de 150 de ani, s-a deplasat pe câmpul a dou` mari forme politice de<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
195
Change language