Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

19.11.2014 Views

– A turning point in World War II, 23 August 1944 in Romania); de la Stelian T`nase (At home there's only speaking in a whisper: file and diary recording the late years of the Romanian dictatorship) [i Ilie ßerb`nescu (Romania under the tyranny of small figures) – la Adrian N`stase (Battle for the future) [i Carmen Firan (The second life / collection of novellas and short-stories); de la Vladimir Pasti (The challenges of transition: Romania in transition) la Dan V. Pleshoyano (Colonel Nicolae Ple[oianu and the national regeneration movement in Walachia); de la Corneliu Coposu (Confessions: dialogues with Doina Alexandru) – la Ion Iliescu [i Vladimir Tism`neanu (The Great Shock at the End of a Short Century: Ion Iliescu in dialogue with Vladimir Tismaneanu on Communism, Post-Communism and Democracy); de la ßerban N. Ionescu (Who was who in twentieth century Romania) sau Victor Neumann (The temptation of Homo Europaeus) – la Viorel Panaite (The Ottoman law of war and peace: the Ottoman Empire and tribute payers) sau Ion Stanciu [i Paul Cernovodeanu (Distant lands: the genesis and evolution of Romanian-American relations); de la Constantin G. Giurescu (Five years and two months in the Sighet Penitentiary: May 7, 1950-July 5, 1955) [i Nicholas Constantinesco (Romania in harm’s way 1939-1941; Romania on the European stage, 1875- 1880: the quest for national sovereignty and independence) la ßarolta Solcan (F`g`ra[: patterns of Central and East European life) [i Irina Nicolau (Come on, now!: a personal journey through the world of the Aromanians); [.a. Iar`[i – fie [i numai pentru aceast` extraordinar` disponibilitate în în]elegerea poliformiei istoriei [i ansamblului societ`]ii române[ti, oferit` mediilor [tiin]ifice de limb` englez` într-o diversitate tematic` [i ideatic` pe care numai pragmatismul nord-american o poate ilustra, [i înc` profesorului emerit Stephen Fischer-Gala]i noi, românii, trebuie s`-i fim profund recunosc`tori. Dânsul a fost, cu alte cuvinte, un antemerg`tor – cum ar spune Nicolae Iorga –, care prin activitatea [i rela]iile de natur` [tiin]ific`, poten]ate de cele mai multe ori prin fructuoase [i calde leg`turi personale, a premers [i a înlesnit demersul politic nord-american înspre fluidizarea rela]iilor cu statele din acest mult încercat de Istorie spa]iu geopolitic. Pentru mediul academic, prezen]a profesorului Stephen Fischer-Gala]i, în calitate de Visiting Professor s-a constituit de-a lungul deceniilor drept o garan]ie a profesionalismului, a[a cum o ilustreaz` prelegerile sale la Indiana University (1963-1964), la University of South Florida (1973, 1988), la University of Denver (1978) sau la Central European University, din Budapesta (1991-1995), ori, dup` 1997, la Universitatea din Bucure[ti. Totodat`, autoritatea sa [tiin]ific` s-a reg`sit în calitatea de membru – ori director sau pre[edinte – în numeroase institu]ii de cercetare ori asocia]ii profesionale sau cu caracter de consultan]`, de notorietate interna]ional` – precum Conference on Slavic and East European History, din cadrul prestigioasei American Historical Association (pre[edinte); Western Slavic Association (pre[edinte), American Association for the Advancement of Slavic Studies [.a.; sau – în ceea ce prive[te consultan]a ca expert în rela]iile interna]ionale [i în cercetarea [tiin]ific` –, s` men]ion`m doar, în afar` de Casa Alb` [i ministerele de Externe, respectiv Justi]ie, the Ford Foundation, Council of Learned Societies, Social Science Research Council, the Library of Congress, the National Endowment for the Humanities, the Canada Council [.a. De asemenea, numele profesorului Stephen Fischer-Gala]i – prin calitatea de membru în conducerile editoriale a numeroase publica]ii de specialitate, între care „Storia contemporanea”, „Historical Abstract”, „Romanian Review” sau de membru în diferite funda]ii, între care [i din ]ara sa natal` (Funda]ia EX PONTO NR.3, 2009 193

Cultural` Român` sau Funda]ia „Magazin istoric”) – constituie, prin girul s`u [tiin]ific [i moral, o garan]ie a autenticit`]ii calit`]ii [i profesionalismului, a adev`rului [i onestit`]ii în Istorie. Sunt tr`s`turi ce au dimensionat, iat`, profilul uman al distinsului octogenar, a c`rei prospe]ime ideatic` – deopotriv`, îns`, cu o vigoare fizic` de invidiat – constituie în continuare un prilej de reconfortare intelectual` pentru cei care au norocul a-l audia (este de regretat lipsa domniei sale dintre membrii de onoare – str`ini; de[i, român prin na[tere [i fapte, cum am încercat a schi]a – ai Academiei Române). Inclusiv prin viziunea critic` [i nu lipsit` de dojan` asupra unor aspecte ale societ`]ii de dincolo de Ocean; de pild`, fostul elev de la Liceul „Spiru Haret” – unde [i-a însu[it elementele de baz` ale educa]iei [i culturii umaniste –, a relevat deseori c` „Incultura american` este generic`. La universit`]ile din S.U.A. nu se mai predau limbile str`ine, nu se mai pred` limba latin`, nu se mai face nici istorie universal`. Americanii nu au nici cele mai elementare cuno[tin]e de geografie. Sunt incul]i din acest punct de vedere. Mul]i nu au nici cea mai vag` idee despre pozi]ia noastr` pe hart` [i înc` mai cred c` Budapesta este capitala României”... EX PONTO NR.3, 2009 194

– A turning point in World War II, 23 August 1944 in Romania); de la Stelian<br />

T`nase (At home there's only speaking in a whisper: file and diary recording<br />

the late years of the Romanian dictatorship) [i Ilie ßerb`nescu (Romania<br />

under the tyranny of small figures) – la Adrian N`stase (Battle for the future)<br />

[i Carmen Firan (The second life / collection of novellas and short-stories);<br />

de la Vladimir Pasti (The challenges of transition: Romania in transition) la<br />

Dan V. Pleshoyano (Colonel Nicolae Ple[oianu and the national regeneration<br />

movement in Walachia); de la Corneliu Coposu (Confessions: dialogues with<br />

Doina Alexandru) – la Ion Iliescu [i Vladimir Tism`neanu (The Great Shock at<br />

the End of a Short Century: Ion Iliescu in dialogue with Vladimir Tismaneanu<br />

on Communism, Post-Communism and Democracy); de la ßerban N. Ionescu<br />

(Who was who in twentieth century Romania) sau Victor Neumann (The<br />

temptation of Homo Europaeus) – la Viorel Panaite (The Ottoman law of war<br />

and peace: the Ottoman Empire and tribute payers) sau Ion Stanciu [i Paul<br />

Cernovodeanu (Distant lands: the genesis and evolution of Romanian-American<br />

relations); de la Constantin G. Giurescu (Five years and two months in<br />

the Sighet Penitentiary: May 7, 1950-July 5, 1955) [i Nicholas Constantinesco<br />

(Romania in harm’s way 1939-1941; Romania on the European stage, 1875-<br />

1880: the quest for national sovereignty and independence) la ßarolta Solcan<br />

(F`g`ra[: patterns of Central and East European life) [i Irina Nicolau (Come<br />

on, now!: a personal journey through the world of the Aromanians); [.a. Iar`[i<br />

– fie [i numai pentru aceast` extraordinar` disponibilitate în în]elegerea poliformiei<br />

istoriei [i ansamblului societ`]ii române[ti, oferit` mediilor [tiin]ifice<br />

de limb` englez` într-o diversitate tematic` [i ideatic` pe care numai pragmatismul<br />

nord-american o poate ilustra, [i înc` profesorului emerit Stephen<br />

Fischer-Gala]i noi, românii, trebuie s`-i fim profund recunosc`tori.<br />

Dânsul a fost, cu alte cuvinte, un antemerg`tor – cum ar spune Nicolae<br />

Iorga –, care prin activitatea [i rela]iile de natur` [tiin]ific`, poten]ate de cele<br />

mai multe ori prin fructuoase [i calde leg`turi personale, a premers [i a înlesnit<br />

demersul politic nord-american înspre fluidizarea rela]iilor cu statele<br />

din acest mult încercat de Istorie spa]iu geopolitic. Pentru mediul academic,<br />

prezen]a profesorului Stephen Fischer-Gala]i, în calitate de Visiting Professor<br />

s-a constituit de-a lungul deceniilor drept o garan]ie a profesionalismului,<br />

a[a cum o ilustreaz` prelegerile sale la Indiana University (1963-1964), la<br />

University of South Florida (1973, 1988), la University of Denver (1978) sau<br />

la Central European University, din Budapesta (1991-1995), ori, dup` 1997,<br />

la Universitatea din Bucure[ti. Totodat`, autoritatea sa [tiin]ific` s-a reg`sit în<br />

calitatea de membru – ori director sau pre[edinte – în numeroase institu]ii de<br />

cercetare ori asocia]ii profesionale sau cu caracter de consultan]`, de notorietate<br />

interna]ional` – precum Conference on Slavic and East European History,<br />

din cadrul prestigioasei American Historical Association (pre[edinte); Western<br />

Slavic Association (pre[edinte), American Association for the Advancement of<br />

Slavic Studies [.a.; sau – în ceea ce prive[te consultan]a ca expert în rela]iile<br />

interna]ionale [i în cercetarea [tiin]ific` –, s` men]ion`m doar, în afar` de<br />

Casa Alb` [i ministerele de Externe, respectiv Justi]ie, the Ford Foundation,<br />

Council of Learned Societies, Social Science Research Council, the Library of<br />

Congress, the National Endowment for the Humanities, the Canada Council<br />

[.a. De asemenea, numele profesorului Stephen Fischer-Gala]i – prin calitatea<br />

de membru în conducerile editoriale a numeroase publica]ii de specialitate,<br />

între care „Storia contemporanea”, „Historical Abstract”, „Romanian Review”<br />

sau de membru în diferite funda]ii, între care [i din ]ara sa natal` (Funda]ia<br />

EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />

193

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!