Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
– A turning point in World War II, 23 August 1944 in Romania); de la Stelian T`nase (At home there's only speaking in a whisper: file and diary recording the late years of the Romanian dictatorship) [i Ilie ßerb`nescu (Romania under the tyranny of small figures) – la Adrian N`stase (Battle for the future) [i Carmen Firan (The second life / collection of novellas and short-stories); de la Vladimir Pasti (The challenges of transition: Romania in transition) la Dan V. Pleshoyano (Colonel Nicolae Ple[oianu and the national regeneration movement in Walachia); de la Corneliu Coposu (Confessions: dialogues with Doina Alexandru) – la Ion Iliescu [i Vladimir Tism`neanu (The Great Shock at the End of a Short Century: Ion Iliescu in dialogue with Vladimir Tismaneanu on Communism, Post-Communism and Democracy); de la ßerban N. Ionescu (Who was who in twentieth century Romania) sau Victor Neumann (The temptation of Homo Europaeus) – la Viorel Panaite (The Ottoman law of war and peace: the Ottoman Empire and tribute payers) sau Ion Stanciu [i Paul Cernovodeanu (Distant lands: the genesis and evolution of Romanian-American relations); de la Constantin G. Giurescu (Five years and two months in the Sighet Penitentiary: May 7, 1950-July 5, 1955) [i Nicholas Constantinesco (Romania in harm’s way 1939-1941; Romania on the European stage, 1875- 1880: the quest for national sovereignty and independence) la ßarolta Solcan (F`g`ra[: patterns of Central and East European life) [i Irina Nicolau (Come on, now!: a personal journey through the world of the Aromanians); [.a. Iar`[i – fie [i numai pentru aceast` extraordinar` disponibilitate în în]elegerea poliformiei istoriei [i ansamblului societ`]ii române[ti, oferit` mediilor [tiin]ifice de limb` englez` într-o diversitate tematic` [i ideatic` pe care numai pragmatismul nord-american o poate ilustra, [i înc` profesorului emerit Stephen Fischer-Gala]i noi, românii, trebuie s`-i fim profund recunosc`tori. Dânsul a fost, cu alte cuvinte, un antemerg`tor – cum ar spune Nicolae Iorga –, care prin activitatea [i rela]iile de natur` [tiin]ific`, poten]ate de cele mai multe ori prin fructuoase [i calde leg`turi personale, a premers [i a înlesnit demersul politic nord-american înspre fluidizarea rela]iilor cu statele din acest mult încercat de Istorie spa]iu geopolitic. Pentru mediul academic, prezen]a profesorului Stephen Fischer-Gala]i, în calitate de Visiting Professor s-a constituit de-a lungul deceniilor drept o garan]ie a profesionalismului, a[a cum o ilustreaz` prelegerile sale la Indiana University (1963-1964), la University of South Florida (1973, 1988), la University of Denver (1978) sau la Central European University, din Budapesta (1991-1995), ori, dup` 1997, la Universitatea din Bucure[ti. Totodat`, autoritatea sa [tiin]ific` s-a reg`sit în calitatea de membru – ori director sau pre[edinte – în numeroase institu]ii de cercetare ori asocia]ii profesionale sau cu caracter de consultan]`, de notorietate interna]ional` – precum Conference on Slavic and East European History, din cadrul prestigioasei American Historical Association (pre[edinte); Western Slavic Association (pre[edinte), American Association for the Advancement of Slavic Studies [.a.; sau – în ceea ce prive[te consultan]a ca expert în rela]iile interna]ionale [i în cercetarea [tiin]ific` –, s` men]ion`m doar, în afar` de Casa Alb` [i ministerele de Externe, respectiv Justi]ie, the Ford Foundation, Council of Learned Societies, Social Science Research Council, the Library of Congress, the National Endowment for the Humanities, the Canada Council [.a. De asemenea, numele profesorului Stephen Fischer-Gala]i – prin calitatea de membru în conducerile editoriale a numeroase publica]ii de specialitate, între care „Storia contemporanea”, „Historical Abstract”, „Romanian Review” sau de membru în diferite funda]ii, între care [i din ]ara sa natal` (Funda]ia EX PONTO NR.3, 2009 193
Cultural` Român` sau Funda]ia „Magazin istoric”) – constituie, prin girul s`u [tiin]ific [i moral, o garan]ie a autenticit`]ii calit`]ii [i profesionalismului, a adev`rului [i onestit`]ii în Istorie. Sunt tr`s`turi ce au dimensionat, iat`, profilul uman al distinsului octogenar, a c`rei prospe]ime ideatic` – deopotriv`, îns`, cu o vigoare fizic` de invidiat – constituie în continuare un prilej de reconfortare intelectual` pentru cei care au norocul a-l audia (este de regretat lipsa domniei sale dintre membrii de onoare – str`ini; de[i, român prin na[tere [i fapte, cum am încercat a schi]a – ai Academiei Române). Inclusiv prin viziunea critic` [i nu lipsit` de dojan` asupra unor aspecte ale societ`]ii de dincolo de Ocean; de pild`, fostul elev de la Liceul „Spiru Haret” – unde [i-a însu[it elementele de baz` ale educa]iei [i culturii umaniste –, a relevat deseori c` „Incultura american` este generic`. La universit`]ile din S.U.A. nu se mai predau limbile str`ine, nu se mai pred` limba latin`, nu se mai face nici istorie universal`. Americanii nu au nici cele mai elementare cuno[tin]e de geografie. Sunt incul]i din acest punct de vedere. Mul]i nu au nici cea mai vag` idee despre pozi]ia noastr` pe hart` [i înc` mai cred c` Budapesta este capitala României”... EX PONTO NR.3, 2009 194
- Page 149 and 150: (ma corne fosse da ieri) una servet
- Page 151 and 152: EX PONTO NR.3, 2009 144 Percep]ia s
- Page 153 and 154: uneori le [i alf`) ipostazele ce-i
- Page 155 and 156: proces verbal - „femeie…cauzato
- Page 157 and 158: EX PONTO NR.3, 2009 150 Modelele de
- Page 159 and 160: ILIE CILEAGÃ Pagini de memorial C
- Page 161 and 162: EX PONTO NR.3, 2009 154 destinul dr
- Page 163 and 164: film ILEANA MARIN Romanian films, i
- Page 165 and 166: EX PONTO NR.3, 2009 158 all distanc
- Page 167 and 168: EX PONTO NR.3, 2009 160 part throug
- Page 169 and 170: EX PONTO NR.3, 2009 162 other, it a
- Page 171 and 172: muzic` MARIANA POPESCU Ioan D. Chir
- Page 173 and 174: EX PONTO NR.3, 2009 166 româneasc`
- Page 175 and 176: EX PONTO NR.3, 2009 168 una de alta
- Page 177 and 178: istorie. eseu MARIAN ZIDARU 70 de a
- Page 179 and 180: EX PONTO NR.3, 2009 172 p`reri Mace
- Page 181 and 182: EX PONTO NR.3, 2009 174 care i-a sp
- Page 183 and 184: EX PONTO NR.3, 2009 176 principiulu
- Page 185 and 186: EX PONTO NR.3, 2009 178 un ton conc
- Page 187 and 188: EX PONTO NR.3, 2009 180 Reichului s
- Page 189 and 190: EX PONTO NR.3, 2009 182 „dar acea
- Page 191 and 192: EX PONTO NR.3, 2009 184 31 Apud L.
- Page 193 and 194: EX PONTO NR.3, 2009 186 lobby-st`,
- Page 195 and 196: EX PONTO NR.3, 2009 188 Fisher-Gala
- Page 197 and 198: EX PONTO NR.3, 2009 190 mare centru
- Page 199: EX PONTO NR.3, 2009 192 Americane n
- Page 203 and 204: EX PONTO NR.3, 2009 196 organizare
- Page 205 and 206: Chiar dac` geografic fac parte din
- Page 207 and 208: EX PONTO NR.3, 2009 200 prezen]a un
- Page 209 and 210: constituit un bun prilej de a reedi
- Page 211 and 212: EX PONTO NR.3, 2009 204 Lucrarea pe
- Page 213 and 214: CULTURA, nr. 35, joi 3 septembrie 2
- Page 215: C`r]i primite la redac]ie EX PONTO
– A turning point in World War II, 23 August 1944 in Romania); de la Stelian<br />
T`nase (At home there's only speaking in a whisper: file and diary recording<br />
the late years of the Romanian dictatorship) [i Ilie ßerb`nescu (Romania<br />
under the tyranny of small figures) – la Adrian N`stase (Battle for the future)<br />
[i Carmen Firan (The second life / collection of novellas and short-stories);<br />
de la Vladimir Pasti (The challenges of transition: Romania in transition) la<br />
Dan V. Pleshoyano (Colonel Nicolae Ple[oianu and the national regeneration<br />
movement in Walachia); de la Corneliu Coposu (Confessions: dialogues with<br />
Doina Alexandru) – la Ion Iliescu [i Vladimir Tism`neanu (The Great Shock at<br />
the End of a Short Century: Ion Iliescu in dialogue with Vladimir Tismaneanu<br />
on Communism, Post-Communism and Democracy); de la ßerban N. Ionescu<br />
(Who was who in twentieth century Romania) sau Victor Neumann (The<br />
temptation of Homo Europaeus) – la Viorel Panaite (The Ottoman law of war<br />
and peace: the Ottoman Empire and tribute payers) sau Ion Stanciu [i Paul<br />
Cernovodeanu (Distant lands: the genesis and evolution of Romanian-American<br />
relations); de la Constantin G. Giurescu (Five years and two months in<br />
the Sighet Penitentiary: May 7, 1950-July 5, 1955) [i Nicholas Constantinesco<br />
(Romania in harm’s way 1939-1941; Romania on the European stage, 1875-<br />
1880: the quest for national sovereignty and independence) la ßarolta Solcan<br />
(F`g`ra[: patterns of Central and East European life) [i Irina Nicolau (Come<br />
on, now!: a personal journey through the world of the Aromanians); [.a. Iar`[i<br />
– fie [i numai pentru aceast` extraordinar` disponibilitate în în]elegerea poliformiei<br />
istoriei [i ansamblului societ`]ii române[ti, oferit` mediilor [tiin]ifice<br />
de limb` englez` într-o diversitate tematic` [i ideatic` pe care numai pragmatismul<br />
nord-american o poate ilustra, [i înc` profesorului emerit Stephen<br />
Fischer-Gala]i noi, românii, trebuie s`-i fim profund recunosc`tori.<br />
Dânsul a fost, cu alte cuvinte, un antemerg`tor – cum ar spune Nicolae<br />
Iorga –, care prin activitatea [i rela]iile de natur` [tiin]ific`, poten]ate de cele<br />
mai multe ori prin fructuoase [i calde leg`turi personale, a premers [i a înlesnit<br />
demersul politic nord-american înspre fluidizarea rela]iilor cu statele<br />
din acest mult încercat de Istorie spa]iu geopolitic. Pentru mediul academic,<br />
prezen]a profesorului Stephen Fischer-Gala]i, în calitate de Visiting Professor<br />
s-a constituit de-a lungul deceniilor drept o garan]ie a profesionalismului,<br />
a[a cum o ilustreaz` prelegerile sale la Indiana University (1963-1964), la<br />
University of South Florida (1973, 1988), la University of Denver (1978) sau<br />
la Central European University, din Budapesta (1991-1995), ori, dup` 1997,<br />
la Universitatea din Bucure[ti. Totodat`, autoritatea sa [tiin]ific` s-a reg`sit în<br />
calitatea de membru – ori director sau pre[edinte – în numeroase institu]ii de<br />
cercetare ori asocia]ii profesionale sau cu caracter de consultan]`, de notorietate<br />
interna]ional` – precum Conference on Slavic and East European History,<br />
din cadrul prestigioasei American Historical Association (pre[edinte); Western<br />
Slavic Association (pre[edinte), American Association for the Advancement of<br />
Slavic Studies [.a.; sau – în ceea ce prive[te consultan]a ca expert în rela]iile<br />
interna]ionale [i în cercetarea [tiin]ific` –, s` men]ion`m doar, în afar` de<br />
Casa Alb` [i ministerele de Externe, respectiv Justi]ie, the Ford Foundation,<br />
Council of Learned Societies, Social Science Research Council, the Library of<br />
Congress, the National Endowment for the Humanities, the Canada Council<br />
[.a. De asemenea, numele profesorului Stephen Fischer-Gala]i – prin calitatea<br />
de membru în conducerile editoriale a numeroase publica]ii de specialitate,<br />
între care „Storia contemporanea”, „Historical Abstract”, „Romanian Review”<br />
sau de membru în diferite funda]ii, între care [i din ]ara sa natal` (Funda]ia<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
193