Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Stephen Fischer-Gala]i, Pre[edin]ia României i-a acordat Ordinul „Steaua României”, în grad de Mare Cruce, sau când Universitatea din Craiova i-a atribuit, în 1994, titlul de Doctor Honoris Causa. (Dup` cum, s` ar`t`m în context, aceea[i distinc]ie academic` i-a fost oferit` [i de c`tre Universitatea „Maria Curie-Sklodowska”, din Lublin, distinsul om de [tiin]` american având [i preocup`ri privind istoria Poloniei – materializate în studii [i un volum de sine st`t`tor; respectiv, Polonia i-a acordat Order of Merit, iar Ungaria, la rândul ei – Officer’ Cross.) Astfel, simpla enumerare a lucr`rilor domniei sale dedicate României este ilustrativ`. Din cele 110 studii cu caracter [tiin]ific – dintr-o selec]ie reprezentativ` –, publicate în reviste de specialitate ori volume colective, aproape jum`tate (52) sunt circumstan]iate istoriei române[ti; iar dintre cele 19 volume – de autor ([apte), coautor (patru) sau editor (opt) –, nu mai pu]in de opt sunt dedicate de asemenea spa]iului [i problematicii ]`rii sale natale; respectiv, Romania (1957), men]ionata deja Rumania. A Bibliographic Guide (1963), The New Romania. From People’s Democracy to Socialist Republic (1967), The Socialist Republic of Rumania (1969); apoi influenta sintez` monografic` Twentieth Century Rumania, ap`rut` tot \n 1970 (o a doua edi]ie, rev`zut`, în 1991), retip`rit` [i în limba român`, în 1998, sub titlul România în secolul al XX-lea, despre care un discipol (Kurt W. Treptow) releva, mai târziu, c` „vreme de dou` decenii (a fost) singura sintez` în limba englez` dedicat` istoriei române[ti din secolul al XX-lea. Nu-i de mirare c` universit`]ile americane care prevedeau cursuri de istorie [i civiliza]ie est-european` au adoptat-o imediat ca manual”. Nu de mari dimensiuni (ed. rom.: 262 pp.), aceast` sintez` este o reconstituire lipsit` de cli[ee a societ`]ii române[ti; fluent [i agreabil scris`, are expresive, originale [i paradigmatice titluri de capitole – Precuvântare. Vechiul [i noul, I. Lada de zestre. România Mare, II. Logodna cu tradi]ia. „Democra]ia” anilor ’20; III. Logodna cu tradi]ia. Autoritate. Dictatur`. R`zboi; IV.Mariajul cu tradi]ia. Continuitate. Schimbare. Legalitate; V. Mariajul cu tradi]ia. Pierderea identit`]ii na]ionale; VI. Divor]ul de tradi]ie. Stalinism. Satellitenstaat (1948-1952); VII.Rec`s`torie cu tradi]ia. Patriotismul socialist (1953-1960); VIII. Rec`s`toria cu tradi]ia. Comunismul na]ional (1960-1965); IX. Nunta de argint. „Epoca de aur” a lui Ceau[escu; Epilog. Fin de siècle. S` amintim, în aceea[i suit`, volumul dedicat profesorului Constantin C. Giurescu – c`ruia i-a organizat, practic, importantul [i cu relevant ecou turneul de conferin]e [i periplul nord-american –, Romania Between East and West. Historical Essays on Memory of Constantin C. Giurescu (1982) – volum coordonat împreun` cu Radu Florescu [i George R. Ursul ([i la care au participat, între al]ii, [i doi dintre marii istorici români de ast`zi, distin[i, în urm` cu câ]iva ani, [i domniile lor, cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universit`]ii „Ovidius” – Dinu C. Giurescu [i Gheorghe Buzatu); [i, nu în ultimul rând, valoroasa culegere de studii (20) editat` împreun` cu bunul [i statornicul s`u prieten [i colaborator, profesorul Dinu C. Giurescu, sub titlul Romania. A Historic Perspective (1998). De asemenea, girul moral [i [tiin]ific al distinsului istoric nord-american, c`ruia i s-a al`turat [i cel dat de c`tre doi recunoscu]i confra]i români – din genera]ii diferite: academicianul Dinu C. Giurescu [i profesorul Ion-Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române –, a f`cut posibil` apari]ia la Cluj-Napoca, în 1998, a volumului intitulat O istorie a românilor. Studii critice, prilej de noi abord`ri evenimen]iale [i ideatice (volum republicat [i în limba italian`, cinci ani mai târziu, în acela[i EX PONTO NR.3, 2009 189
EX PONTO NR.3, 2009 190 mare centru universitar [i [tiin]ific transilvan). C`r]ile profesorului Stephen Fischer-Gala]i, referitoare la istoria românilor, se constituie într-o proiec]ie [tiin]ific` [i echilibrat` asupra a varii aspecte ale trecutului neamului nostru; ele sunt ap`rute toate, nota bene, la cele mai cunoscute, prestigioase [i influente edituri academice nord-americane, semn al solidit`]ii [tiin]ifice a lor, numele s`u ajungând s` se impun` editorilor celor mai exigen]i, [i devenind, în fapt, un autentic brand în domeniul românisticii. Îndemnul tacitian Sine ira et studio l-a c`l`uzit pe prolificul autor, se vede limpede, în cercetarea [i scrierea Istoriei – o activitate îns` nu tocmai lesnicioas` în deceniile de dup` al Doilea R`zboi Mondial, în care ingerin]ele politicului aveau s` distorsioneze, deseori, adev`rul. Din fericire pentru cunoa[terea ansamblului istoriei [i culturii române[ti în Occidentul euro-atlantic – în tot ceea ce aveau ele mai valoros [i peren –, în particular a evolu]iei rela]iilor [tiin]ifice româno-americane, respectiv a celor dintre istoricii români [i americani, statul nostru a avut – în ]ara Unchiului Sam – un prieten onest, comprehensiv [i lipsit de prejudec`]i, deschis dialogului, un veritabil, cu alte cuvinte, om de [tiin]`. Într-o perioad` în care eticheta politic` cu voluptate prevala în ambele tabere – în anii postbelici, ai R`zboiului Rece, perioad` pertinent analizat` în clasica deja devenit` monografie Eastern Europe and the Cold War. Perceptions and Perspectives, ap`rut` în 1994 (cu nr. 400 al prestigioasei serii East European Monographs, asupra importan]ei c`reia vom releva mai departe), retip`rit` doi ani mai târziu în limba român` –, tân`rul universitar [i cercet`tor american Stephen Fischer-Gala]i întocmea bibliografii, publica studii [i c`r]i despre istoria ]`rii sale natale; explicând [i constatând faptele, f`r` a blama [i a c`dea într-o steril` disput` [i catalogare politic`, domnia sa ilustra o evolu]ie [i realit`]i istorice în contextul geopolitic dat; dup` cum nici nu idealiza [i mitiza trecutul imediat sau mai îndep`rtat – pe considerente extra-[tiin]ifice –, dar nici nu demitiza în dauna adev`rului, de dragul senza]ionalului ori aprecierilor conjuncturale (de pild`, spre a da numai trei exemple: în 1970 ar`ta „faptul demn de relevat c` Antonescu nu a preluat mo[tenirea rasist`, antisemit` a G`rzii de Fier”; „Dar Gheorghiu-Dej a mai în]eles c` cearta dintre chinezi [i sovietici va accelera tendin]a spre «coexisten]` pa[nic`» cu Occidentul, oferindu-se astfel posibilit`]i tuturor aderen]ilor la aceast` doctrin`, inclusiv Bucure[tilor”; iar în 1991: „La o ultim` analiz`, judecând dup` modul ei de manifestare, Revolu]ia /din Decembrie 1989 – n.n./ a fost mai curând un acces de furie împotriva lui Ceau[escu [i a «Epocii sale de aur» decât un prolog la instaurarea unei democra]ii de tip occidental”). De aceea, c`r]ile [i studiile domniei sale au constituit, în epoc` – [i constituie [i ast`zi, dovad` a republic`rii lor –, valoroase [i indispensabile instrumente [tiin]ifice ce au concurat la o mai bun` [i real` cunoa[tere în Statele Unite [i în lume, de c`tre cei interesa]i – cercet`tori, studen]i, politicieni, jurnali[ti, dar [i publicul mai larg –, a istoriei României, inclusiv din perioada socialist` (una dintre lucr`ri, ap`rut` în 1969, la Baltimore, se intituleaz`, de altfel, The Socialist Republic of Rumania). Fie [i numai pentru aceast` oper` [tiin]ific`, dedicat` cercet`rii [i scrierii istoriei românilor – [i înc` profesorul Stephen Fischer-Gala]i binemerit` cu prisosin]` lauri de la patria natal`; de la numero[ii istorici români care prin prestigiul [i influen]a sa – la care se ad`ugau, nu de pu]ine ori, [i însemnate mijloace materiale –, au putut efectua stagii de documentare în Statele Unite sau au participat la simpozioanele [i întâlnirile [tiin]ifice organizate de domnia sa în a doua jum`tate a secolului trecut.
- Page 145 and 146: EX PONTO NR.3, 2009 138 zarea spiri
- Page 147 and 148: EX PONTO NR.3, 2009 140 Paul Ricoeu
- Page 149 and 150: (ma corne fosse da ieri) una servet
- Page 151 and 152: EX PONTO NR.3, 2009 144 Percep]ia s
- Page 153 and 154: uneori le [i alf`) ipostazele ce-i
- Page 155 and 156: proces verbal - „femeie…cauzato
- Page 157 and 158: EX PONTO NR.3, 2009 150 Modelele de
- Page 159 and 160: ILIE CILEAGÃ Pagini de memorial C
- Page 161 and 162: EX PONTO NR.3, 2009 154 destinul dr
- Page 163 and 164: film ILEANA MARIN Romanian films, i
- Page 165 and 166: EX PONTO NR.3, 2009 158 all distanc
- Page 167 and 168: EX PONTO NR.3, 2009 160 part throug
- Page 169 and 170: EX PONTO NR.3, 2009 162 other, it a
- Page 171 and 172: muzic` MARIANA POPESCU Ioan D. Chir
- Page 173 and 174: EX PONTO NR.3, 2009 166 româneasc`
- Page 175 and 176: EX PONTO NR.3, 2009 168 una de alta
- Page 177 and 178: istorie. eseu MARIAN ZIDARU 70 de a
- Page 179 and 180: EX PONTO NR.3, 2009 172 p`reri Mace
- Page 181 and 182: EX PONTO NR.3, 2009 174 care i-a sp
- Page 183 and 184: EX PONTO NR.3, 2009 176 principiulu
- Page 185 and 186: EX PONTO NR.3, 2009 178 un ton conc
- Page 187 and 188: EX PONTO NR.3, 2009 180 Reichului s
- Page 189 and 190: EX PONTO NR.3, 2009 182 „dar acea
- Page 191 and 192: EX PONTO NR.3, 2009 184 31 Apud L.
- Page 193 and 194: EX PONTO NR.3, 2009 186 lobby-st`,
- Page 195: EX PONTO NR.3, 2009 188 Fisher-Gala
- Page 199 and 200: EX PONTO NR.3, 2009 192 Americane n
- Page 201 and 202: Cultural` Român` sau Funda]ia „M
- Page 203 and 204: EX PONTO NR.3, 2009 196 organizare
- Page 205 and 206: Chiar dac` geografic fac parte din
- Page 207 and 208: EX PONTO NR.3, 2009 200 prezen]a un
- Page 209 and 210: constituit un bun prilej de a reedi
- Page 211 and 212: EX PONTO NR.3, 2009 204 Lucrarea pe
- Page 213 and 214: CULTURA, nr. 35, joi 3 septembrie 2
- Page 215: C`r]i primite la redac]ie EX PONTO
Stephen Fischer-Gala]i, Pre[edin]ia României i-a acordat Ordinul „Steaua<br />
României”, în grad de Mare Cruce, sau când Universitatea din Craiova i-a<br />
atribuit, în 1994, titlul de Doctor Honoris Causa. (Dup` cum, s` ar`t`m în<br />
context, aceea[i distinc]ie academic` i-a fost oferit` [i de c`tre Universitatea<br />
„Maria Curie-Sklodowska”, din Lublin, distinsul om de [tiin]` american având<br />
[i preocup`ri privind istoria Poloniei – materializate în studii [i un volum de<br />
sine st`t`tor; respectiv, Polonia i-a acordat Order of Merit, iar Ungaria, la<br />
rândul ei – Officer’ Cross.)<br />
Astfel, simpla enumerare a lucr`rilor domniei sale dedicate României<br />
este ilustrativ`. Din cele 110 studii cu caracter [tiin]ific – dintr-o selec]ie<br />
reprezentativ` –, publicate în reviste de specialitate ori volume colective,<br />
aproape jum`tate (52) sunt circumstan]iate istoriei române[ti; iar dintre cele<br />
19 volume – de autor ([apte), coautor (patru) sau editor (opt) –, nu mai pu]in<br />
de opt sunt dedicate de asemenea spa]iului [i problematicii ]`rii sale natale;<br />
respectiv, Romania (1957), men]ionata deja Rumania. A Bibliographic Guide<br />
(1963), The New Romania. From People’s Democracy to Socialist Republic<br />
(1967), The Socialist Republic of Rumania (1969); apoi influenta sintez` monografic`<br />
Twentieth Century Rumania, ap`rut` tot \n 1970 (o a doua edi]ie,<br />
rev`zut`, în 1991), retip`rit` [i în limba român`, în 1998, sub titlul România<br />
în secolul al XX-lea, despre care un discipol (Kurt W. Treptow) releva, mai<br />
târziu, c` „vreme de dou` decenii (a fost) singura sintez` în limba englez`<br />
dedicat` istoriei române[ti din secolul al XX-lea. Nu-i de mirare c` universit`]ile<br />
americane care prevedeau cursuri de istorie [i civiliza]ie est-european`<br />
au adoptat-o imediat ca manual”. Nu de mari dimensiuni (ed. rom.: 262 pp.),<br />
aceast` sintez` este o reconstituire lipsit` de cli[ee a societ`]ii române[ti;<br />
fluent [i agreabil scris`, are expresive, originale [i paradigmatice titluri de<br />
capitole – Precuvântare. Vechiul [i noul, I. Lada de zestre. România Mare,<br />
II. Logodna cu tradi]ia. „Democra]ia” anilor ’20; III. Logodna cu tradi]ia. Autoritate.<br />
Dictatur`. R`zboi; IV.Mariajul cu tradi]ia. Continuitate. Schimbare.<br />
Legalitate; V. Mariajul cu tradi]ia. Pierderea identit`]ii na]ionale; VI. Divor]ul<br />
de tradi]ie. Stalinism. Satellitenstaat (1948-1952); <strong>VII</strong>.Rec`s`torie cu tradi]ia.<br />
Patriotismul socialist (1953-1960); <strong>VII</strong>I. Rec`s`toria cu tradi]ia. Comunismul<br />
na]ional (1960-1965); IX. Nunta de argint. „Epoca de aur” a lui Ceau[escu;<br />
Epilog. Fin de siècle.<br />
S` amintim, în aceea[i suit`, volumul dedicat profesorului Constantin<br />
C. Giurescu – c`ruia i-a organizat, practic, importantul [i cu relevant ecou<br />
turneul de conferin]e [i periplul nord-american –, Romania Between East<br />
and West. Historical Essays on Memory of Constantin C. Giurescu (1982)<br />
– volum coordonat împreun` cu Radu Florescu [i George R. Ursul ([i la care<br />
au participat, între al]ii, [i doi dintre marii istorici români de ast`zi, distin[i,<br />
în urm` cu câ]iva ani, [i domniile lor, cu titlul de Doctor Honoris Causa al<br />
Universit`]ii „Ovidius” – Dinu C. Giurescu [i Gheorghe Buzatu); [i, nu în<br />
ultimul rând, valoroasa culegere de studii (20) editat` împreun` cu bunul [i<br />
statornicul s`u prieten [i colaborator, profesorul Dinu C. Giurescu, sub titlul<br />
Romania. A Historic Perspective (1998). De asemenea, girul moral [i [tiin]ific<br />
al distinsului istoric nord-american, c`ruia i s-a al`turat [i cel dat de c`tre doi<br />
recunoscu]i confra]i români – din genera]ii diferite: academici<strong>anul</strong> Dinu C.<br />
Giurescu [i profesorul Ion-Aurel Pop, membru corespondent al Academiei<br />
Române –, a f`cut posibil` apari]ia la Cluj-Napoca, în 1998, a volumului intitulat<br />
O istorie a românilor. Studii critice, prilej de noi abord`ri evenimen]iale<br />
[i ideatice (volum republicat [i în limba italian`, cinci ani mai târziu, în acela[i<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
189